1,146 matches
-
peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul, care ne aștepta blând, cu crengile de pe poale încărcate de rod și aplecate de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat în pom cu
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ales pe chenar. Foarte frecvent este pomul vieții care poate fi adaptat la un arbore genealogic. Inedit și cu o simbolistică bogată este un model care prezintă un vas păzit de două păsări. Din vas crește pomul vieții ce are crenguțe simetric dispuse, pe care se află câte o pasăre și una în vârf, ceea ce înseamnă că viața va continua. Nu lipsește nici sugestia morții, pe un alt model păunul fiind dispus pe un pom al vieții întrerupt. Păsările preferate sunt
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
îngrămădit ortacii Să ia-n coarne toți copacii. Văzând asta, câțiva miei Au sărit pe loc și ei. Deși îmbrăcate-n blană, Au dat roata prin poiană Oile; și, transpirate, S-au oprit la umbră toate Să-mpletească evantaie Din crenguțe și din paie. Berbecii, ca niște zmei, S-au împuns de-au scos scântei. Doar măgarul îi privește Și oftează părintește: - Dacă baciul-fecioraș Va zice din fluieraș, Mai spre seară, pe răcoare, Facem discotecă mare! Bucuroasă-o iadă sare: - Asta
HÂRJOANA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369721_a_371050]
-
Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1093 din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului De sărbători, în casele românilor, dar și în multe case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra ușilor sau agățate de lustre bobițele albe ale crenguțelor de vâsc. De unde provine acest obicei și de ce este atât de apreciată planta numită vâsc. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
răului a aflat că Frigga a uitat să ceară promisiunea unei singure plante. Aceasta era întâlnită, de obicei, pe ramurile stejarilor și era cunoscută sub numele de vâsc. Loki a făurit o săgeată otrăvită în vârful căreia a pus o crenguță de vâsc și l-a păcălit pe Hoder, să o îndrepte către Balder, fratele acestuia,. Zis și făcut. Fără să stea pe gânduri Hoder a trimis săgeata otrăvită chiar în inima lui Balder, acesta murind pe loc. După trei zile
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților însurățeilor, presărarea de petale de trandafir și crenguțe de brad, ramuri de busuioc sfințit cu aghiasmă, un bob de tămâie (pe cearșaful nupțial, perne, la oglindă) și interpretarea viselor (soției și a soțului) dacă vor avea băiat sau fată, ori gemeni; după cum e voia lui Dumnezeu și a
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
manual, la lumina opaițului și am o dragoste deosebită pentru a le descoperi altora. La început a fost o pasiune foarte simplă și liniștită și am adunat, de peste 40 de ani, lucruri ale bătrânilor, cu cusături foarte vechi (în stil crenguță dar și cu flori și cu simbolul cocoșeilor). Unele costume populare tradiționale din cele pe care le am sunt de o culoare albastră, senină, altele au înflorituri și au fost împodobite cu mărgele și paiete”, declara mai demult Săftica Maria
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
piele naturală ștanțată, aurită, lăcuită, sub formă de broșe, reprezentând flori, fluturi, pisicuțe etc. Popescu Anca (București), artist plastic, lucrează în atelierul propriu bijuterii și diverse obiecte din porțelan. La târg expune mărțișoare reprezentând insecte (fluturi, libelule, albine), flori și crenguțe, pomul vieții, chipuri umane, animăluțe (pești, delfini), cheia cunoașterii, cât și broșe, madalioane în formă de ou, fluture, bănuț, inimioare, cruce, veverițe, vrăbiuțe, peisaje, mașinuțe. Hoțoiu Nela (București), economist, are ca hobby confecționarea de mărțișoare din fetru sub formă de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
grafician, participă pentru prima dată la Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român cu o expoziție de mărțișoare din flori și plante naturale, presate și uscate. Folosește o diversitate de flori și plante: trandafiri, garoafe, garofițe, floarea-soarelui, crizanteme, ghiocei, brândușe, crenguțe de brad, ferigă, panseluțe, pe care le adună din grădini, pădure, parcuri sau le plantează în jardiniere. Alina Sporiș (Craiova) expune mărțișoare sub formă de papioane confecționate din piele. Căminescu Miruna (Craiova), inginer cu studii de grafică, realizează obiecte de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
plastic, designer, confecționează mărțișoare din argint, aur, cupru pe care aplică pietre prețioase și semiprețioase, cu modele abstracte, care se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu modernul. Mărțișoarele sunt în formă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
bucuria părinților, Marioara își aduce aminte că: „Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut pe-acolo bunicul. Ziua mă jucam cu verișoarele mele, dar eram un copil mai retras”. Bunicul a fost cel care i-a insufalt iubirea pentru cântecul popular, trezindu-i
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
cu parfumul și culoarea. Noi ne jucam cu melcii, aflați din belșug sub tufele de liliac. Mai strângeam și buburuze și fluturi și le dădeam apoi drumul. Ne era frică să nu păcătuim, dacă le prindeam în cimitir, pe o crenguță răsfirată. Cel mai mult îmi plăcea primăvara să merg. Atunci toate florile se trezeau la viață. Răsădeam panseluțe, crăițe, flori de gheață pe marginea mormântului bunicii. Intram în curticica făcută dintr-un grilaj de fier forjat, vopsit în alb, atât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
apoi întinse lateral ambele brațe pe stinghia băncii și lăsă capul pe spate. Se minună de bogăția verde și de armonia tulburătoare în care crescuseră zeci și sute de ramuri și rămurele. Începu să numere frunzele mari și lucioase de pe crenguțele ce crescuseră ca un evantai din extremitatea unei crengi. Cinci... zece... douăzeci... „Hm! La cât am ajuns? Mai erau puține... O iau de la început”. Cinci... șapte... zece... Ochii i se închiseră încet-încet, se redeschiseră cu greu de vreo două ori
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
descoperi aproape de mal, o insulă prietenoasă. Se gândea, oare cum ar putea ajunge la ea, dar între timp osteneala drumului a trimis-o în lumea viselor. În somn a fost căutată de un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. După ce a admirat frumusețea fetei, care semăna cu strălucirea sirenelor, a așezat o crenguță magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata se bucura de atâtea minunății de culori, câte putea trimite pe pământ soarele
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
timp osteneala drumului a trimis-o în lumea viselor. În somn a fost căutată de un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. După ce a admirat frumusețea fetei, care semăna cu strălucirea sirenelor, a așezat o crenguță magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata se bucura de atâtea minunății de culori, câte putea trimite pe pământ soarele care se ridica încet, deasupra apei întinse, scăldându-și fața în marea cu reflecții albastre-verzui. Iar crenguța
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
crenguță magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata se bucura de atâtea minunății de culori, câte putea trimite pe pământ soarele care se ridica încet, deasupra apei întinse, scăldându-și fața în marea cu reflecții albastre-verzui. Iar crenguța din palmă reflecta simfonia culorilor din natură. Dându-și ea seama că ramura este magică, a vrut să-i încerce puterile și cu un oftat prelung a exclamat: -Ce mult aș dori să ajung pe această insulă enigmatică! Dorința i
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
un asemenea loc. La intrarea în târg tocmai se vede căruța lui Filaret, bărbatul de vreo patruzeci de ani, mândru încă de la naștere și plin de glume de pe parcurs. A venit cu băiatul lui, cu Cristal și cu viitoarea noră, Crenguța lui Ramură, să vadă ce noutăți sunt pe-aici dar și să vadă lumea că băiatul lui e aproape însurat. Da, Cristal Tulbure se iubește rău de tot cu asta a lui Ramură, cu Crenguța și dacă e așa, s-
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
Cristal și cu viitoarea noră, Crenguța lui Ramură, să vadă ce noutăți sunt pe-aici dar și să vadă lumea că băiatul lui e aproape însurat. Da, Cristal Tulbure se iubește rău de tot cu asta a lui Ramură, cu Crenguța și dacă e așa, s-au gândit să pună de-o nuntă. Filaret tocmai ce a dat nas în nas cu Dobre, un vecin la două case de el și cu mare strângere de mână îl și șochează: - Măi, vecine
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
dea ceva? Așa că ne facem distracția și gata, toți la casele lor. Acum, în joia asta, Filaret vrea să vadă ce mai este prin târg. În sufletul lui Cristal se cuibărește o mare bucurie când vede cât este de sănătoasă Crenguța și ce frumos râde de răsună târgul. Ea este o veselie când își vede viitorul bărbat îmbrăcat în blugi proaspăt luați de pe sârma cu rufe și cu geaca de scai plină cu ținte, ici și colo câte una două lipsă
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
în blugi proaspăt luați de pe sârma cu rufe și cu geaca de scai plină cu ținte, ici și colo câte una două lipsă că așa e modelul. În picioare Cristal are sandalele lui frate-său că sunt mai negre, iar Crenguța moare de dragul lui. Tare se mai iubesc! Sunt tineri și restul nu mai are importanță. Pe ei nimeni nu i-a întrebat ce părere au despre nuntă, dacă vor, dacă nu, dar nu e asta o problemă, bine că Filaret
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
ieșit dintre case și Estera începuse să-i povestească lui Mancuse ultimele întîmplări din văgăună, iar Mancuse, care o asculta atent, rîzînd încîntat de vreo întorsătură de frază a Esterei, nu se putea abține să nu caute cu privirile vreo crenguță de salcie cu mîțișori pufoși, pe care voia să i-o ofere ca un cavaler alesei inimii lui, cu smerenie și cu recunoștiință pentru devotamentul cu care îi mîngîia ea existența, dar din cînd în cînd mintea lui se reîntorcea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
spre participare... și colaborând cu dăruire atât la revistele ASLA cât și la evenimentele de excepție care se desfășurau în tot mai cunoscutul lăcaș de cultură orădean. Așa au făcut deseori act de prezența personalități locale precum: universitarii Constantin Mălinaș, Crenguța Gânscă, Ioan Simuț, Maria Alexandrescu, Mihai Drecin, Ioan Derșidan, Valerica și Dumitru Draica, Valentin Chifor, profesori, jurnaliști, medici, artiști, scriitorii precum: Cornel Durgheu, Constantin Moșincat, Emil Roșescu, Iosif Popa, Nicoleta Tătaru, Radu Enescu, Pascu Balaci, Miron Blaga, Ioan Moldovan, Dimitrie
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
de crengi povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
averea, Un foc ne încălzește cu vreasc de-nțelepciune. Cad fraze cinic, mult mai bogată-i fierea, Bântuie o lene, ură și agresiune. Ninsorile de-acasă îmi dădeau putere. Prelung îmi cad din carne suspinele blajine. Am pus în locul lor crenguțe de tăcere, Căci veste norocoasă eu cred că nu mai vine. Sunt zilele cu semne multe de-ntrebare, Iar în ochii mei uscați adânc îmi zace plânsul. Iluzii și cuvinte vin din lumea mare Și-n taina inutilă deznădejdea-i
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
Așteptării” - ca să îndătinăm clipa și să ne aducem aminte de poetul Simon Ajarescu. Așteptatul a fost cu noi, chiar dacă a întârziat la întâlnire (o viață, o veșnicie?). I-am adus câteva flori mov, un buchețel smerit de imortele și o crenguță uscată de iasomie. Ea doar, i-a fost martor scump, toată viața, în Dragoba Felix. Și au mai venit să-l însoțească vreo câțiva prieteni: Ion Chiric, Ion Trandafir, Iona Petrulias, Mircea Ionescu și câți vor mai fi fost prin
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]