500 matches
-
comenzilor în timp real; proprietățile materialelor din care se realizează mașina, se modifică semnificativ (până la 25 %) față de cele considerate inițial, datorită unor factori cum ar fi variația temperaturii sau diversele prelucrări mecanice. Mai mult, anumite detalii de construcție, printre care crestăturile și întrefierul nu pot fi realizate decât cu precizie de câteva procente, or acestea intervin esențial în evaluarea mărimilor parametrilor ce intră în structura modelului matematic. Modelele matematice cu parametrii concentrați sunt cele mai des utilizate în practică. Ecuațiile, în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pe rotor, de asemenea identice din punct de vedere al construcției, decalate spațial tot la unghiuri de 1200 (electrice), având în general alt număr de spire WR dar cu aceeași distribuție armonică; un întrefier constant (realizat ideal prin utilizarea de crestături închise); un circuit magnetic liniar (nesaturat), astfel încât o înfășurare se caracterizează prin inductanța utilă (care corespunde liniilor de câmp ce se închid de la o armătură la cealaltă prin traversarea întrefierului) și Ecuațiile în regim tranzitoriu al mașinilor de inducție trifazate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
laturi fluxurile totale statorice, respectiv rotorice, obținându-se situațiile din fig. 6.54. În fig. 6.54 a) este reprezentat grafic, cuplul electromagnetic în cazul mașinii trifazate simetrice reale. Mașina posedă pe ambele armături câte 3 înfășurări, distribuite armonic în crestături, cu axele decalate între ele la unghiuri egale de câte 2π/3 rad.el. Înfășurările statorice fiind alimentate de la un sistem trifazat de tensiuni cu valori efective U, fazorii fluxurilor totale ale statorului, respectiv rotorului, ca mărimi de fază, au
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de decolorare ca și la lalele (fig. 202 ). În cazul atacului pe gerbera, pe frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care era așezat în aceeași zonă, respectiv la capul defunctului, s-a păstrat fragmentar, avea forma de sac, caracteristic acestei perioade, fiind prevăzut, de asemenea, cu un brâu simplu în relief, care, din loc în loc, era decorat cu câte trei crestături adânci. Culoarea fragmentelor este brun-roșcată. Alte două fragmente de vase au fost descoperite în zona bazinului și a umărului stâng (Pl. 7/2,5). La cotul mâinii drepte, peste oase, s-a descoperit un alt recipient, respectiv o ceașcă bitronconică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
categorie de vase fac parte și cele două fragmente de la alte două recipiente de același tip, care erau prevăzute cu un brâu simplu, în relief, așezat mai jos de gura vasului. Din loc în loc, brâul era secționat cu câte trei crestături adânci, verticale. Pasta avea aceeași culoare și consistență. Unul din aceste fragmente se găsea la umărul stâng, celălalt lângă bazin (Pl. 7/2,5). Ceramică de acest tip este prezentă în aproape toate așezările și necropolele de la sfârșitul epocii bronzului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație. Aceeași frecvență s-a constatat și în necropola I de la Săbăoani. La Văleni au fost incluse în tipul 2 de mărgele și sunt, de asemenea, foarte frecvente pe toată suprafața necropolei. Tipul XI. Mărgelele sferoidale, din sticlă, cu crestături orizontale, descoperite în trei morminte: M. 12, 77 și 120, toate de înhumație (Fig. 12). În necropola de la Văleni au fost incluse în tipul 1e. Tipul XII. Mărgelele cilindrice din sticlă, de culoare verde, prevăzute pe corp cu proeminențe globulare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
purtate la gât, sub formă de colier, cusute pe îmbrăcăminte, atunci când sunt în număr mic sau agățate la urechi, în loc de cercei. Din punct de vedere al formei am putut deosebi mai multe tipuri: sferoidale înalte, mari sau mici, mărgele cu crestături orizontale, aplatisate, tronconice, cu protuberanțe, lobate, discoidale, prismatice, cilindrice, fiind descoperite pe toată suprafața necropolei. Urmărind prezența anumitor forme de mărgele am putut sesiza că cele mai răspândite sunt mărgelele deformate de foc, fiind descoperite în patru din cele cinci
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
putut sesiza că cele mai răspândite sunt mărgelele deformate de foc, fiind descoperite în patru din cele cinci grupuri de morminte, cele cu protuberanțe și tronconice sunt prezente doar în grupul I, cele lobate doar în grupul IV, mărgelele cu crestături orizontale în grupele I, II și V, la fel, cele aplatisate, mărgelele de calcedoniu doar în grupele IV și V, iar cele sferoidale, mari și mici, în grupele I, IV și V. În toate cele cinci grupe de morminte au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație nr. 50; mărgele tronconice în mormintele 4 de incinerație în groapă și 5 de înhumație; mărgele sferoidale mari, mai înalte în mormântul de incinerație în urnă nr. 29; o mărgică cu protuberanțe în mormântul de înhumație 5; mărgele cu crestături orizontale în mormântul de înhumație nr. 12 și mărgele din sticlă deformate de foc, în mormintele de înhumație nr. 26 și 32 (Fig. 10, 11, 12). După cum se poate observa, înmormântările în acest grup I din necropola II au fost
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și 139 au avut mărgele cilindrice (Fig. 11). Două morminte de înhumație: M. 93 și 141 au avut ca inventar mărgele sferoidale înalte, unul - M. 85 a avut mărgele sferoidale mari, unul de înhumație - M- 120 a avut mărgele cu crestături orizontale, mormântul de înhumație nr. 93 a avut ca inventar mărgele de calcedoniu și patru morminte, din care unul de incinerație în urnă - M. 96 și trei de înhumație: M. 85, 93 și 139 au avut mărgele deformate de foc
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și cilindrice, tipul 2 și 5 de la Văleni, unde sunt incluse, de asemenea, în fazele I și II, apar aici în toate cele cinci grupe, cu excepția mărgelelor prismatice care nu se găsesc în același grup II (Fig. 11). Mărgelele cu crestături orizontale, tipul 1e de la Văleni, apar doar în trei din cele 5 grupuri - I, IV și V, iar cele aplatisate doar în grupul IV. Mărgelele tronconice -1g de la Văleni s-au descoperit în grupul I, la fel și cele cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mai mărișoară, dar cu aceeași evoluție. Pornim cu gîndul să reluăm discuția. Se indică pe semnalizarea rutieră, 30 km/h și mă uit la acul vitezometrului. Da, arată 30 km/h. Alergăm apoi prin tunele săpate în spațiul pădurilor. O crestătură a pădurii, croită delicat și numai acolo unde este necesar. Poieni curate, case cochete, animale ocrotite și super-productive. Stînci imense, piatră și iar piatră, ape și iar ape. Clare, albastre, frumoase. O fi pește în ele? Ioo!, confirmă amicul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apropie prudent de masa mea. Rîde. Spre surprinderea mea, văd că are o dantură albă ca fildeșul și nici un dinte nu-i lipsă, deși la vîrsta lui... Știi ce-s astea? Omul ridică tricoul și-mi arată pe spate niște crestături de cuțit, paralele, studiate. Îmi arată și limba, crestată și ea. No hablo español... Ei, dar văd că vorbești totuși, înțelegi un pic, nu? Da, foarte puțin... Astea sînt rămase de la Regula Bastonului. Se așează la masă, dă mîna, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
engramei și a programului, a tradiției și a proiectului. Fiecare știe că un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
am așezat la umbra unui arbore enorm și am mâncat ceea ce pregătise, scăldați în miresma aceea puternică și, după un somn scurt și întremător, ne-am reluat mersul, străbătând îndărăt cărarea pe care Aia avusese grijă s-o însemneze, făcând crestături discrete cu o mică secure cu două tăișuri. Am privit intrigat acel instrument. „E un labrys”, a spus ea. Mi-am amintit de labrys-ul desenat pe pereții labirintului, construit de Dedal în Creta pentru regele Minos, care a închis acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nimic de făcut. În puțină vreme apărătorii conacului fură făcuți una cu pământul. Bătălia lor era pierdută. Conrad cercetă cu oamenii săi toată curtea presărată cu cadavre. Îl căuta pe Hildebrand, care zăcea sub un morman de leșuri. Avea o crestătură urâtă pe frunte, din care sângele Îi șiroia peste fața aspră până și În moarte. Spada o mâ nuise În cele din urmă cu stânga, fiindcă dreapta Îi atârna neputincioasă, sfâșiată de un cuțit. Nu-i ucideți pe nobili, strigă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
strecurau privirile de foc ale unei măicuțe. Din umbră, sub bătaia rumănă a lucirilor asfințitului, se arătă și obrazul alb ca spuma laptelui, și ochii mai neguroși și mai plini de taină sub sprâncenele arcate, fin încondeiate, și gura rumănă, crestătură sângerată, gură care rostea sub bolțile reci ale bisericilor rugăciuni neînțelese, pe când gândurile cu dorurile pribegeau spre înflorirea altor plaiuri. Flăcăul Aron se opri fermecat în locul lui, îndărătul mănăstirii. Și noaptea nu putu închide ochii, și la slujba miezului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau vechile crestături ca să mai fie folosit și altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile și sutele se însemnau pe fața
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se înseamnă cu crestături, jumătățile (5 copuri) cu pene, iar copurile cu înțepături, adică cu puncte. Uneori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se înseamnă cu crestături, jumătățile (5 copuri) cu pene, iar copurile cu înțepături, adică cu puncte. Uneori, pentru a face să iasă în evidență cea de-a zecea crestătură, aceasta se lasă ceva mai lungă decât toate celelalte, ori i se adaugă deasupra o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se înseamnă cu crestături, jumătățile (5 copuri) cu pene, iar copurile cu înțepături, adică cu puncte. Uneori, pentru a face să iasă în evidență cea de-a zecea crestătură, aceasta se lasă ceva mai lungă decât toate celelalte, ori i se adaugă deasupra o cruciuliță. Mai folosesc ciobanii din Țara Oltului ca de altfel mai toți ciobanii români și însemnările din urechile oilor în scopul identificării acestora, spre a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]