431 matches
-
blândă, ca și natura în mijlocul căreia trăiesc de câteva veacuri. Ei sunt cei care au preluat de la străbuni și au transmis mai departe spre noi, legănarea melodioasă a baladelor, unduirea valului scrijelit în lemnul lăzilor de zestre, străvechile motive solare crestate în stâlpii porților, culorile presărate pe țesătura veșmintelor. Multe sunt familiile satului care-și merită pe deplin cinstire și considerație! M-aș opri mai îndelung la cei ce mi-au fost buni și apropiați vecini familia factorului poștal Lavrac Ion
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost nevoit să plec deoarece se făcuse târziu și trebuia să ajung acasă, fiind bărbat căsătorit; mă simțeam cumplit și oricum îmi pierdusem speranța. Pe care mi-am recâștigat-o când mi-am întors privirea și i-am văzut fața crestată de încruntare. Îl cunoștea pe Clayton la ora aceea? Oare Clayton venise în biroul meu știind că o va întâlni acolo? Oare... - Tati, iar e verde, am auzit-o pe Sarah plângându-se, și atunci am călcat pe accelerație. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care este îndemnat să se gândească la ce face istoria din oameni, atunci când oamenilor nu le pasă. Privit de aproape, Reichstagul încă mai conservă imaginea cumplitei devastări din perioada luptelor pentru Berlin din primăvara lui 1945. Numeroase urme de gloanțe crestează suprafața sură, bine șlefuită a zidurilor: găurile n-au fost în mod deliberat astupate, sunt păstrate ca amintire a dezastrului. La începutul secolului 20, în fața Reichstagului se înălța memorialul lui Bismarck, flancat de două fântâni arteziene. În fața lor se desfășurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
poa’ să te-agațe că porți la tine monedă americană. Zice cică-i falit. I-am spart falca și mi-am luat banii de la el. Erau acolo doi prieteni de-ai lui, da’ nu s-au băgat. I-aș fi crestat. Urcam pe-o scară de bloc. Treptele erau dintr-un metal negru, tocit. Ne-am oprit În fața unei uși strîmte, Îmbrăcate În metal, și Jack a ciocănit Într-un fel elaborat, lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
care îmi deschisese ușa casei lui de pribeag. Am hotărât chiar de atunci să venim la dânsul de două ori pe săptămână. Dar ne-a fost neîndestulător numai atât și am început să-l văd aproape în fiecare zi. Se cresta pe răboj cea mai mică lipsă ! La ceasul hotărât simțeam de departe din inima târgului înțesat de lume, din modul încâlcit al treburilor și al nevoilor, simțeam că mă trage chemarea și așteptarea maestrului, care din balconul caselor străjuia cu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără să se spele sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care, în tinerețe, la Constanti nopol, îmbonăvindu-se crunt de gălbinare într-o si tuație de maximă mizerie și de totală imposibilitate de a fi tratat medical, a fost vindecat în două zile de un simplu bărbier turc, care l-a crestat ușor sub limbă. și nu mai spun că de atunci tata n-a mai avut niciodată vreo complicație la ficat și aproape că și uitase de ceea ce i se întâmplase pe vremuri... Dacă așa era, și așa era, de ce n-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asemenea peisaj. Era numai el pe lume, tot așa cum în lumea pe care o proiecta contam numai noi : țara noastră buricul pămîntului, un loc unic, mai izolat și mai expus ca oricare altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției. ștefan cel Mare ne cerea să ne acceptăm cu mîndrie izolarea, să nu ne îndoim de măreția ei, să nu ne gîndim că e ceva foarte în neregulă cu izolarea și cu măreția asta, a noastră, a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tine? Spune, ca să trimitem să vină aici!” Cu o ultimă sforțare, omul alb scoase o hârtie, scrise o adresă și câteva rânduri, iar apoi ne spuse cu glas stins: “Trimiteți pe cineva cu această hârtie!” Atunci, unul dintre noi se crestă la brațul drept, luă sânge și sigilă hârtia. Omul alb muri, iar scrisoarea ajunse la adresa indicată. Într-o dimineață, această scrisoare, care purta sigiliul roșu de sânge, se găsea pe biroul Președintelui Conferinței Generale a Adventiștilor de Ziua a Șaptea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să văd...pânză albită este, ceară de albine pentru lumânări mari și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă mâinile cu șorțul cel nou, cusut de Emilia la atelierul unde lucra de ceva timp. Emilia, îndurerată și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru aducere-aminte... Aici am Lipnic săgeata tătărască, își împunge el cu degetul umărul stâng. Aici am Valea-Albă iatagan turcesc, își sfredelește cu degetul fruntea bandajată. Sunt un domn foarte "însemnat"! râde el batjocoritor. Minune mare de-am scăpat neotânjit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
târșindu-și piciorul, dă ocol chiliei, răstoarnă un scăunel, calcă peste sfărmături de piatră. Și... și ce gândești Sihastre?! Crezi că într-o ulcică o să-mi găsesc pacea?!... Aleanul durerilor mele?!... Am strâns în mine amărăciune cât cuprinde! De m-ai cresta, numai fiere ar curge din mine... Nu vreau pacea! Am băut și drojdia din paharul umilinței. Și drojdia am băut-o! De-aș da glas durerii din mine, ar trebui să urlu! Și eu am Golgota mea! Oare... oare totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te dai și-n cur și-n cap: Ce ți-i scris, în frunte ți-i pus". De-o hi să nu pierim, nu pierim! Ei și?! Că doar nu de florile merișorului, pierim... De pildă, pe mine, m-or crestat și ungurii, m-or străpuns și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptă"! Voi fi! îl înfruntă el semeț. Din gură e simplu. Să te vedem în faptă! Îți dau o săptămână... Apoi, ne tăiem în săbii. Bagă de seamă! N-am fiu! N-am decât oștean. De nu te aperi, te crestez fără milă! Ai auzit?! Și... și Măria ta să bage de samă! Nici eu n-am tată! Ștefan izbucnește în hohote de râs, mulțumit: Așa te vreau, fiule! Cutezător! Dar nu nesăbuit! Să nu uiți însă că pentru un domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de credință reală al fiecăruia, revelația acestei însoțiri. Astfel, el își însoțește adepții și dușmanii. Sub greutatea muchiilor aspru cioplite ale crucii, Hristos nu își abandonează credincioșii, ci îi apropie întru sacrificiu mântuitor. De asemenea, sub tânguitorul sunet al pietrelor crestate de lemnul purtat spasmodic spre străpungerile crucificării, el îi însoțește și pe torționarii săi, la fel cum i-a însoțit înainte de supliciu și cum îi va însoți și după acesta. Acești torționari sunt reprezentanți exemplari ai conștiinței non-religioase nocturne. Pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
revista Dracula, cuțite, un pistol artizanal din lemn cu capse, caiete cu însemnări, briciul cu sângele închegat al victimelor, un Testament satanic semnat cu degetul înmuiat în sânge. victimele aveau gâtul tăiat de trei ori, semnul crucii pe frunte, pentagrama crestată cu briciul pe obraz, frunte și abdomen. Din documentele Poliției române aflăm despre existența unor practici satanice și în unele școli generale și licee din municipiul Tulcea. Sataniștii tulceni s au remarcat în special prin profanări de cimitire. cei din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
oră Citește cu atenție textul următor și răspunde cerințelor mai jos formulate: „O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
te învârți prin el fără probleme. Nu există întreruperi ca în cazul viselor. Aș numi-o baghetă enciclopedică. — Baghetă enciclopedică? — Da, bagheta enciclopedică este un fel de puzzle logic, inventată de un oarecare om de știință. Ideea e că se crestează toată enciclopedia pe o singură scobitoare. Știi cum se procedează? — Nu. — E simplu de tot. Iei informațiile - adică propozițiile din enciclopedie - și le transformi în cifre. Fiecare informație va primi două cifre. Litera „A“ se înscrie în coloana lui 01
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la fiert cu două linguri de oțet sau piper și 200 ml de supă de pește. Adăugăm coaja de la o lămâie și două linguri de ulei de măsline. Lăsăm să fiarbă ca să scadă puțin. Filé-ul de șalău îl porționăm și crestăm puțin, presărăm sare, piper, apoi prăjim în tigaie cu ulei de măsline timp de trei minute pe o parte și trei minute pe cealaltă. Curățăm restul de citrice cu cuțitul, crestăm și scoatem pulpa fără pieliță și semințe. Aranjăm pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ca să scadă puțin. Filé-ul de șalău îl porționăm și crestăm puțin, presărăm sare, piper, apoi prăjim în tigaie cu ulei de măsline timp de trei minute pe o parte și trei minute pe cealaltă. Curățăm restul de citrice cu cuțitul, crestăm și scoatem pulpa fără pieliță și semințe. Aranjăm pe farfurie astfel: peștele la mijloc, pulpa de citrice în formă de raze, pe mijlocul peștelui punem coajă de lămâie fiartă în sos și într-o parte punem sosul dulce - acrișor de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu sosul de la zarzavat și puțin oțet cidru ( după gust ), strecurăm și- l punem în sosieră separat. MASLINE UMPLUTE CU PASTA DE PESTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1,5 kg. de păstrăv curățat și stropit cu lămâie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se porționează și se umple cu gem. La final, se unge cu albuș și se dă prin zahăr tos. Se întinde cu vergeaua o foaie subțire care se taie dreptunghiuri. Acestea se ung cu gem, punem parte peste parte, crestăm cu cuțitul, ungem cu albuș și presărăm cu zahăr tos deasupra. PRĂJITURĂ CU ALBUȘ Se face un blat din 10 albușuri, 300 g zahăr pudră, 300 g nucă măcinată și 2 linguri de făină. Din acesta se formează 3 blaturi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]