3,573 matches
-
sugestionată. Lucrul acesta l-au subestimat autorii care nu au studiat mulțimile decât din punct de vedere criminal. Desigur, adesea mulțimile sunt criminale, însă, tot adesea, ele sunt eroice. Sunt cu ușurință determinate să se lase ucise pentru triumful unui crez sau al unei idei, pot fi entuziasmate pentru glorie și onoare, pot fi antrenate aproape fără dificultate și fără arme, ca în vremea cruciadelor. Unele „caracteristici sociale ale mulțimilor, cum sunt impulsivitatea, iritabilitatea, incapacitatea de a raționa, absența judecății și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
că vei fi, cum să zic, cooperativ. Idealurile, planurile noastre s-au bucurat, după cum ți-am spus, de sprijin din partea unor oameni ca dumneata. Avem destule semnături ale celor ce și-au făcut din păstrarea ordinii o meserie și un crez. Noi vrem să le oferim ceva de păstrat, în schimbul liberalismului putred, găunos, pe care sînt nevoiți acum să-l ocrotească. Noi vrem să le oferim o ordine bărbătească, în plină forță, fără compromisuri. Dacă ducele Italiei a reușit să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
catolici în care religia, poruncile bisericii și ale Domnului erau principiile după care se ghidau. Bica îl iubea pe Dumnezeu. De foarte mici insuflase nepoților această iubire și importanța rugăciunii, dincolo de poezia rostirii. Ea era dialogul cu Dumnezeu, speranța și crezul tău. Luanei îi venea greu să vorbească despre religie. O percepea cu sufletul, reprezenta elementul cel mai intim al ei și n-ar fi știut ce cuvinte să folosească pentru a defini ceea ce simțea. Știa, doar, că atunci când se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
apar reflexele vieții interioare, apare sufletul.” Istvan Réti, Suferința (amintiri) 1894 Îmi place textul lui Réti. Îl știu pe de rost. Îl citesc În fiecare zi căci e scris de mâna lui Szántó direct pe perete, În două limbi. Era crezul lui. Noroc cu cei care gândesc și pentru noi, Îi plăcea lui să spună atunci când părea că el nu gândește deloc, ascuns cum era În fumul său de pipă, ca Într-un sac pentru morții săraci. 7. Dacă l-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nici o rațiune; erau făcute, însă, din varii rațiuni. Dictatura hard din Institut mi-i greu s-o rememorez. Cu scaunul de director sub... bip, Vladimir Mistrie pupa statutul PCR ca pe Evanghelie. "Sînt un poet realist-socialist care se dăruiește total crezului nostru", scria în presa anilor cincizeci. Pentru ca, după '90, să se dăruiască doar Crezului: Cred într-unui Dumnezeu...". Evanghelia i-o fi dat impuls să-l propună, ca prim ministru, pe mitropolit? Oricum, faptul că tocmai Mistrie s-a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
greu s-o rememorez. Cu scaunul de director sub... bip, Vladimir Mistrie pupa statutul PCR ca pe Evanghelie. "Sînt un poet realist-socialist care se dăruiește total crezului nostru", scria în presa anilor cincizeci. Pentru ca, după '90, să se dăruiască doar Crezului: Cred într-unui Dumnezeu...". Evanghelia i-o fi dat impuls să-l propună, ca prim ministru, pe mitropolit? Oricum, faptul că tocmai Mistrie s-a găsit să facă rechizitoriul comunismului e unul dintre paradoxurile post '89. Pe vremea ailaltă, obișnuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu erau jucării, ci parte a Fiului? Și atunci ele au fost inventate pentru un joc din care ieșiseră. Aveau destin. Și liber arbitru. Înfumurarea lor le detașă pe femei de jocul ca joc, refuzând credința în el. Odată cu dispariția crezului în seriozitatea jocului, dispărea copilăria însăși. Și căluțul-balon, și balonul-buburuză simțiră trădarea și hotărâră, independent, să se răzbune. Dacă au făcut ce au făcut în același timp, înseamnă că au comunicat telepatic. Acestea le ofereau credința că sunt vii. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
transmiteau, trecerea Ființei în veșnicie și apoi din Neființă în altă Neființă, pentru ca, în cele din urmă, șarpele să-și înghită coada și să devină un balon rotitor cu toate treptele într-o deplină ordine, disciplinate valoric, după vârste și crez, după culoarea lor, într-o singură formă tubulară, o verighetă imensă, pe degetul zeiței cu numele Viață. Chiar dacă n-am înțeles mare lucru, am copiat totul. Unele pagini le-am xeroxat, pe altele le-am fotografiat cu telefonul mobil, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la timp și cu măsură / Tot omul bun cinstește vinul!“ (Iordan Aioanei) „Aleșii nu mai fac nimic, / Nici măcar nu dau din «clanță». / Pentru ei a ajuns un tic: / Se gândesc doar la vacanță.“ „Ei fac politică de paie / Fără un crez sau ideal. / Ei speră pensii mai «balșoaie» / Și vile-n munți, pe litoral...“ (Emil Șain) Confundarea literaturii SF cu folosirea frivolă a terminologiei științifice. „— Ia uite, a zis cu voce înăbușită nr. 7, acesta este sau pare a fi chiar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să-l tragă deoparte, altfel se duce dracului după o iluzie. Ea, Liliana Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic.“ Cirezile de sintagme, prost adăpate, se înfățișează ca niște mulțimi de vite costelive, dar Cornel Galben le omagiază în stilul său protocolar, de persoană oficială. Altă metodă de suspendare a spiritului critic o constituie prezentarea... palmaresului poetului luat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zori de zi / triști și goi ca niște automate a fantomelor, idoli / care ne scuipă locul și ne ocupă locul vorbind din burtă...“ A trecut de mult vremea poeziei declamative și sibilinice, din care Vlad Neagoe și-a făcut un crez. Atmosfera de mister pe care el încearcă să o instaureze abuzând de un limbaj tenebros nu mai impresionează azi pe nimeni. O profesoarA In colosala dinamicA a Cosmosului Floarea Necșoiu, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Matei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Excelsior, col. „Ridendo“,Timișoara, 2001), „catrenele satirice“ (așa le definește autorul ) sunt catrene, dar nu sunt satirice. Nu e nimic de râs, de exemplu, în constatarea că politicienii sunt animați de interese meschine: „Ei fac politică de paie / Fără un crez sau ideal. / Ei speră pensii mai «balșoaie» / Și vile-n munți, pe litoral...“ Varianta „balșoaie“ a cuvântului „balșoi“ este o creație lingvistică neinspirată și lipsită de haz. Autorul a recurs probabil la ea pentru că nu găsea altă rimă la „paie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
greu noua orientare a tinerelor generații spre internet, spre calculatoare și chiar și etalarea opulenței, susținută de îmbogățiții de după revoluție. Gîndeam optimist că dintre toți, atît de mulți, se vor selecta valorile gîndirii românești de mîine. Și acum am acest crez. Deși... Asist, butonînd televizorul în căutarea unui program care merită atenție, la niște spectacole care mă împing, fără glumă, spre sinucidere. Într-o emisiune, care își propune să scoată în evidență catastrofala incultură care s-a abătut ca un cancer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de oțel spintecau liniștea. Noaptea era ca un cadavru, avea culoarea pământului, vorbea numai prin glasul corbilor, vedea, auzea, mirosea, pipăia, gusta cerul odată cu păsările care-i ciuguleau întunericul. Despre viețuirea de obște, Petru nu avea știință. Rugăciunea, Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50, bagajul său sumar de sfințenie teoretică repetat alături de bunica, seara, pe prispa casei, sub cer. Rugăciunea, nici pe departe o expresie a sinelui, rezuma frânturi de viață într-un set de formule prestabilite dogmatic. "Păcatele mele sunt fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu se arate recunoscători pentru binele ce le-ați făcut” - l-a atenționat gândul de veghe. „Noi facem binele fiindcă asta ne este menirea, prietene. Cât despre <rușâniă, asta e o stare pe care o simt cei cu un anumit crez și respect față de muncă. Spre deosebire de alții, care nici bună ziua nu-ți mai dau”. ― Am să-l rog pe domnul profesor. Nu duce grijă. La revedere - a răspuns Gruia. ― Sărut mânuțâli matali, bunule, la doamna matali șî la ficior... După acest
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
poate sa țină loc de filozofie... Ori că religia nu poate sa fie înlocuită cu ateismul... Crime de felul acesta!... Și pentru asta urma să plătești și tu?... Câtă "omenie" din partea unora care se bat cu cărămida-n piept pentru crezurile lor umaniste!... Comuniste, adică... Da, pentru asta... Tu nu poți să-ți imaginezi, dragă Einstein, ce-nseamnă să ajungi în situația asta... Eram în ultimul an de școală și mă simțeam atât de disperată, că într-o zi m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am zis numai așa să n-o supăr. De fapt doream ceva și-mi plăcea altceva ... Mamei mele, cea mai scumpă ființă de pe lume, am compus și-i închin poeziile „Mama,” „Locul unde te ai născut,” „La taifas cu dorul,” „Crezul meu,” „De ziua ta,” „Lacrimi,” „Doar ea,” și „Fărâma gândului în amintirea tristă.” De mic copil mi-am dorit a călători, a vedea o altă lume, nu neapărat în alte țări, a vedea dacă meleagurile mele sunt asemenea altora. Spunea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
poate exista un stat pacifist, iar toate războaiele câștigate nu sunt de folos cu nimic dacă de fiecare dată se pierde pacea. Orice prieten al statului evreu nu agreează faptul că a rămas puțin din toleranța față de persoanele cu un crez religios diferit, proclamată în actul constitutiv al statului Israel, iar credibilitatea morală a acestui stat s-a pierdut în întregime odată cu anii politicii obstrucționiste. Eu nu sper în unitatea religiilor sau într-un sincretism de vreun anumit tip. Sper într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
voi cunoaște pe deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin. Acum rămân acestea trei: credința, speranța și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea" (1 Cor., 13, 8-13). În acest lucru își află desăvârșirea, sper, și crezul meu. Pentru continuarea lecturii: opere de Hans Küng Existența creștină Rechtfertigung. Die Lehre Karl Barths und eine katholische Besinnung, Johannes/Benziger 1957; Serie Piper 4039. Credo. Das Apostolische Glaubensbekenntnis Zeitgenossen erklärt, Piper 1992; Serie Piper 2024; Sonderausgabe Einführung in den
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unei inscripții potrivite, formate din cinci cuvinte, pentru frontispiciul crematoriului care "să corespundă tradițiunii și eticei religioase a tuturor credințelor și pentru a sintetiza filosofia vieții în fața realității crude a finalului inevitabil"112. Șerboianu trimitea astfel o propunere care sintetiza crezul său cremaționist: "toate sunt cenușă, țărână, umbră!"113 Flacăra Sacră a continuat să pomenească în paginile sale ecourile articolelor arhimandritului asupra cremațiunii. Cea mai relevantă dintre acestea ar fi o informare publicată în noiembrie 1936, când cititorii revistei erau informați
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cum că incinerarea ar afecta procesul învierii morților la sfârșitul vremurilor, o atare eroare datorându-se ignoranței teologice, dar și profundei lor necredințe. Șerboianu dădea exemple din Vechiul și Noul Testament, arătând netemeinicia afirmației (Ezechiel, Isaia, Sfântul Pavel etc.)171. Însă crezul său cremaționist se afirmă cu cea mai mare forță într-un articol publicat în Flacăra Sacră la începutul anului 1938. În acest caz, Șerboianu folosea drept pretext de expresie ideea de fericire. O definea ca fiind armonia între indivizi, însă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
semnificativă doar ca informație, certificând prețuirea de care se bucura arhimandritul printre adepții incinerării în epocă, scrisoarea sa de răspuns la acordarea de către Societatea cremaționistă "Oganj" din Belgrad a calității de membru de onoare cuprinde din nou trimiteri explicite la crezul său. Astfel, Șerboianu considera că cremațiunea răspundea ideii unui umanitarism universal, ajutând la ideea de înfrățire a popoarelor în fața morții. Prin urmare, el mărturisea că: Nu mi-am făcut decât o datorie de conștiință, cunoscând că numai clerul a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ecumenice 221 sau soboare 222 și să dezbată-n voie tot felul de chestiuni de ordin spiritual, moral și practic. În primul sinod ecumenic (325) și al doilea (381) fură fixate aproape toate dogmele, care se găsesc în Simbolul Credinței (Crezul) nostru de astăzi. Nu neglijară însă nici partea practică, aceea care privea manifestarea exterioară a credincioșilor, formulând așa numite canoane 223, care nu sunt altceva decât reguli sau norme de viață creștină și ele decurg și-și au temeiul în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în ordine, a spus: O credință atât de sinceră și nestrămutată cum este a ta e destul de rară. Chiar și în ținuturile noastre. Aș vrea să-ți urez noroc. Dar nu înțeleg, am zis, de ce îndurarea nu se află în Crez. E doar o omisiune, a spus el. Nu trebuie s-o bagi în seamă. Apoi am citit Tatăl Nostru și am luat împreună sfânta cuminecătură, iar cât timp preotul a avut amândouă mâinile ocupate, țigara i-a atârnat în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
creează în afara necesității. Asta este părerea ta despre ordine și despre lucruri și nu va fi deloc ușor să convingi o lume că ai dreptate. Și, în fond, ce importanță are părerea celorlalți? Nu te osteni să le impui vreun crez. E inutil. Revii cu privirea în vagon și constați că nu cunoști pe nimeni. Tu te gândești la lucruri vitale pentru întregul Univers, iar cei din preajmă, lipiți de tine din pricina aglomerației, nu se preocupă decât de scopuri imediate. Călătoriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]