577 matches
-
-v... c... aceast... persoan... a venit de la o distant... rezonabil de mare și c... are anumite aștept...ri de la terapeutul în cauz... sau c... are o serie de probleme interne care îi macin... sufletul. Dac... aceast... persoan... va r...mane crispat... și contractat... în timpul terapiei, atunci cu sigurant... nu va fi capabil... s... recepteze integral semnalele oferite de terapeut. Pacientul trebuie s... fie încrez...tor, relaxat, liniștit, s... nu fie mănat de convingeri fixiste referitoare la respectiva terapie, s... nu aștepte
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
crești cu palii arbori În boreala zare /.../ În această oră a sufletului nescrisă În calendare / Ca insulele de corali de pe frunțile cerbilor / Ca frunzele mărilor În herbarul furtunei / Ca Învierile În argintul din camera neagră a fotografiei / Ca mîinile jucătorului crispate pe urna nocturnă a asului de treflă”. Ceea ce se petrece În cazul, totuși particular, al acestei multiplicări a metaforei În jurul termenului comparat are loc de fapt și pe mai ample suprafețe ale textului poetic: tratamentul discursiv-retoric al cîte unui nucleu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
10 ani, clasa a III-a Acestea sunt Întrebări la care ne este greu să răspundem. Sunt copii care vin la școală Încruntați, cu capul plecat, triști, Îngândurați, alții Încordați, grăbiți sau nervoși, alții au fața trasă și nefiresc de crispată pentru un copil. „Toți acești copii prezintă o notă comună... fiind singuri cu problemele lor, care le-au creat aceste stări.” (S.Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
aici suntem obișnuiți să-i cunoaștem noi pe alții și mai puțin să ne cunoască alții pe noi... De-aia nu prea știu ce să vă spun. Poate că ați uitat... Când ați fost ultima oară în Valea Jiului ? Rada se crispă, simțind cum mâna dreaptă, cea încătușată de țeava caloriferului, îi amorțește din umăr : — De ce mă întrebați de Valea Jiului ? Polițistul ridică din umeri. Prea multe întrebări. Se plictisise. — Așa... E un loc ca oricare altul. — N-am fost niciodată în Valea Jiului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
planuri. Îl socotesc,după umila mea părere, cel mai mare arhitect pe care l-am avut. - Da, domnule, confirmă entuziast Gaittany, plin de o mulțumire personală. - Așa cred și eu, adăugă mult mai moale Andrei Gulimănescu. Gura lui ședea mereu crispată într-o sforțare de a prinde opinia cea mai răspândită. - Și ce plănuiește? Întrebă inocent doamna Valsamaky. - Un turn, răspunse din marginea modestă, unde ședea,Smărăndache. G. Călinescu Fu un râs general, care demoraliză pe Gaittany, încît îl făcu să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scutiți de darul incomod al deciziei, cu care cel mai adesea nu știm prea bine ce trebuie să facem? Și nu este tocmai copilăria, în care greul hotărârilor se ia peste capetele noastre, vârsta fericirii uitate? De ce să trăim atunci crispați în raza obligației de a ne da un destin? Și de ce să trebuiască să răspundem pentru folosirea unui dar pe care nu l-am așteptat și despre care nimeni nu ne-a întrebat vreodată dacă vrem să-l primim? Din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nevrozat de București și îmi mărturisește că trăiește într-o permanentă stare de mânie, că în sinea lui se ceartă necontenit cu toată lumea care îl zădărește și jignește (Muzeu, ediția Eminescu etc.). Aerul lui de robot nevrotic și politicos mă crispează și mă scoate, cred că pentru două zile, din atmosfera calm-robustă a Păltinișului de până acum. Nu-l pot suporta pe Petru decât în seninătate și inteligență. Duminică, 9 octombrie 1977 Zi de excursie. Către ora 12 vine de la Sibiu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
estetica transcendentală, a spațiului și timpului, din Kant. Celor care nu vă lasă în pace văzând că zăboviți și nu mai sînteți spectaculoși, trebuie să le explicați că nu mai aveți vanitate, ci orgoliu. Căsniciile nu trebuie să vă fie crispate. Dacă aveți neveste frumoase, este o barbarie să le confiscați total. Frumusețea trebuie să fie ca lumina, un bun care se distribuie fără să se împartă. Dacă nu vă lasă ele în pace, anexați-le la treaba voastră, dați-le
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
modelului francez de guvernare subnațională Franța, ca și sora ei din est, România, a fost nevoită să facă față unității în indivizibilitate a statului. În aceste condiții, guvernarea subnaționala a cunoscut o evoluție plină de temeri și chinuri politice ,,iacobine" crispate de o clasa politică centralistă, ,,republicană". Aceste rezistențe au fost alimentate, de la centru, de către președinte și diferiți miniștri, dar și în teritoriu de către ,,notabilii" care nu doreau să-și piardă nici pozițiile, și nici, mai ales, puterile decizionale departamentale ,,sacrosancte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
următoarea ipoteză: în specia umană, masculul este mai mare și mai agresiv din punct de vedere fizic decât femela, ar trebui să descoperim diferențe în modul celor două sexe de a depista mânia la celălalt... 1. La mânie, buzele se crispează, iar dinții se dezvelesc ca la un animal gata să muște. În studiul lor, Williams și Mattingley le-au arătat unor bărbați și femei mai multe chipuri. Participanții trebuiau să recunoască expresia afectivă de pe diferitele chipuri cât mai repede cu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
începem să răscolim mâncarea din platou pentru a găsi, spre exemplu, friptura cea mai mare. În timpul mesei avem grijă să mâncăm folosind tacâmurile. Nu uităm să folosim șervetul sau șervețelele. Mâncăm și bem cu gesturi firești. Nu trebuie să fim crispați și rigizi. Nu vorbim mai tare și mai mult decât ceilalți. Dacă vărsăm un pahar sau pătăm fața de masă cu mâncare ne vom cere scuze față de gazde. Atenție! Nu intrăm în panică pentru greșeala comisă, nici nu exagerăm scuzându
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
știm cum să ieșim din marasm deoarece, în pofida a 75 de ani de schimbări economice, tehnologice și sociale, problemele actuale seamănă izbitor cu cele din anii 1930. Din păcate, nu ne folosim de cunoștințele pe care le avem, rămînem antikeynesieni crispați cu orice preț, am uitat învățăturile istoriei și concluziile analizei economice, mai ales decidenții au uitat, servindu-ne un meniu plin de prejudecăți politice și ideologice. Același Keynes spunea că "momentul pentru austeritate e perioada de avînt înfloritor, nu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nesiguri și neliniștiți de ce aveau să facă. Fă o comparație cu oricare persoană cu care negociezi: nu te cunosc, nu îți cunosc compania și, cel mai mult, nu știu ce ar putea rezulta din această relație. Există o mare probabilitate să fie crispați, nesiguri și neliniștiți. La pista de curse, cercetătorii au descoperit că după luarea unei decizii finale și după plasarea pariului, oamenii începeau să se simtă bine și chiar doreau să dubleze valoarea pariului înainte de începerea cursei. În esență, înainte de luarea
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
atenția pentru multă vreme („funcția secundară”). Un eveniment care a avut loc poate, așadar, să ne procure mult timp, să fie analizat cu minuțiozitate și să intervină în experiența ulterioară a omului. Într-adevăr, dacă Șt. Gheorghidiu ajunge să fie „crispat moral”, acest lucru se datorează tendinței lui de a-și restructura continuu impresiile, de a le amplifica prin prelucrare, ceea ce face să aibă un răsunet / ecou deosebit în conștiința sa. Iată unul din acele numeroase și tulburătoare monologuri interioare ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un milițian somalez În pantaloni scurți, care Îi dădeau un aer insolit tineresc, Întinzând brațul În care strângea o AK-47, Încercând să apropie gura țevii de capul bărbatului Întins pe spate În țărână. Mușchii și tendoanele brațului negru, slab se crispau din cauza reculului armei, ale cărei gloanțe făceau praf și pulbere chipul celui căzut; Încă viu, acesta ridica mâinile și genunchii, cutremurat de impact, ridicând praf În jur, cu capul explodând În fragmente roșii; fotografia mai prinsese și două cartușe goale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urmă de croat, Înainte de plecare. Ar trebui să te duci În sat. S-o cunoști pe femeia de pe șalupă. Nu mai ai multă vreme. S-o cunoască pe femeia de pe șalupă. Aproape fără să-și dea seama, Faulques și-a crispat gura Într-un zâmbet. Nu mai rămăseseră femei de pictat pe marea frescă circulară din turn. Toate erau acolo: femeia violată, cu coapsele pline de sânge, cele strânse una Într-alta, ca o turmă speriată de puștile călăilor, cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mimează clădirea chirpicilor) Așa... lași loc de ferestre și de uși (delimitează în aer aceste spații), tai lemne (mimează), le pui la locul lor... pui acoperișul, hornul și gata. Numai fumul să iasă și gata casa. Mina: (care s-a crispat din ce în ce mai tare pe toată scena) Ilie, te rog, încetează. Nu te mai prosti în halul ăsta. încetează. Ilie: (traversînd drumul de la nedumerire la realizarea situației) Iartă-mă, Mina, iartă-mă. Dar am făcut-o pentru tine. Dacă aș face o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
grup? El 1: Cînd vrei să nu fii văzut, te bagi repede într-un grup... mai ales dacă grupul nici nu există... Da... Parcă spuneai ceva de mîncare... hai să mîncăm (sună telefonul; răspunde el și în prima clipă este crispat) Alo! Da... eu... da...am ajuns în familie.... cum? Mie? De ce să-mi fie rușine? Da, dacă vrei dumneata, sînt și trădător... da, și imoral... știu că sînt vinovat... da, pentru toate... sigur că o să mă gîndesc... o să analizez... (închide
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
subtil, de calitate superioară, fie într-un dramatism cutremurător, într-un registru dual guvernat de "rîsu'plînsu' ". După ce te destinde cu o primă parte generatoare de hohote, te lovește în plin cu o filosofie a îndoielii și suferinței. Hohotul se crispează tot mai mult pînă se face lacrimă sau surîs amar. Deranjul este mare pentru toate categoriile de public: pentru cei de generația a treia sau chiar a doua, se umblă la conștiință; pentru cei tineri se umblă la curiozitatea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
avut aproape, în anii de studiu, pe maestrul Alexa Visarion. Tedy NECULA Puncte mobile Un neliniștitor vorbitor care inițiază continuu fire de dialog fragile, nedeterminate, ambigue, transgresând descifrarea localizată. Alexa Visarion nu fixează un enunț într-un punct fix. Nu crispează un șir de cuvinte într-o unică perspectivă semantică. Solarizează sensurile unui text, unui spectacol, în sensul în care le dă o necesară luminozitate, fără să le ascundă partea de obscur și indefinit. De impalpabil și greu tangibil. Este printre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de origine plebee ("grajdul lui Eugen Barbu și al clicii sale de mercenari"). S. Damian, ex-apologet și prieten al lui Marin Preda, regretă retrospectiv că a făcut jocul oficialilor, lăudându-l excesiv pe prozatorul care, amețit de succes, s-a crispat brusc când criticul va cuteza să elogieze o carte a nou-venitului N. Breban, "Francisca". Emblemă creditată de regim, Marin Preda nu va deveni peste noapte, așa cum o va face Breban, inamicul public numărul unu al ceușismului; cel ce crezuse sincer
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
viață și moarte ale speciilor). Fenomen biogenetic imanent și profund din punct de vedere instinctiv, emotivitatea constituie la om ELANUL ANIMANT care "moare" pe măsură ce se revarsă ca urmare a exaltării dorințelor, într-o multitudine de afectivități banale sau care se crispează, exaltîndu-se maladiv spre spirit. Spaima în fața misterului vieții și morții este emoția sacră, veritabila religiozitate. Fiorul emotiv în fața profunzimii misterioase a existenței este un fenomen intrapsihic. Simbolul misterului, creat de om și numit "Dumnezeu", este deci în mod necesar și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
îndoiala sterilă, eliminînd în același timp credința moartă și pe cea activă, are avantajul de a prefera interesul material efortului esențial fără intervenția culpabilității. Deoarece credința oarbă o distruge pe cea activă în viață, întrucît credința în dogmă neglijează (sau crispează) activitatea dreaptă, adevăratul sens al salvării, lumea devenind tot mai nedreaptă și pierzîndu-și viziunea asupra nevoii esențiale eșuează tot mai mult în exaltarea nevoii materiale; fiecare om ajunge să-și caute în ea salvarea. Între exaltarea miraculoasă și magică a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unei vanități culpabile. Sfîntul este inimitabil tocmai pentru că el nu imită nici un exemplu, supunîndu-se exclusiv măreției dorinței lui esențiale. Toți ceilalți sînt imitatori, iar pericolul imitării constă în făptul că aceasta depășește forța elanului, limitele dorinței esențiale, că exaltă și crispează, se înduioșează în fața suferinței exaltate a propriei crispări și își pune speranța nu în justiția imanentă, ci într-o justiție compensatoare după moarte. A aștepta o justiție după moarte implică devalorizarea vieții și a lumii, în loc a vedea viața ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
neliniștitoare, când gracile, când ponderoase. Rezultatul este o poezie stenică, proaspătă și solară, care crede în ritualuri de esență sau expresie creștină, în miracole și epifanii. Prin urmare, chiar și în cazul în care fața aurorală a lirismului său se crispează deprimist, pânza freatică a discursului nu răbufnește la suprafața poematică decât aburi mirosind a tămîie. De altfel, prin Caii din Perugia pătrunzi într-o geografie spiritualizată în care miroase a salcâm, a floarea-soarelui și a turtă coaptă pe plită, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]