1,743 matches
-
impun celorlalți un stres distorsionat în raport cu sarcina. Preluând modelul lui Jackson, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck (1992, pp. 216-219) fac o extensie asupra activităților școlare, vorbind despre: - intensitatea normei; - nivelul comportamentului tolerabil; - cristalizarea normei (cu accent direct asupra coeziunii echipei - cristalizarea fiind văzută ca un indicator puternic al acesteia); - ambiguitatea normei; - integrarea normei; - corespondența și congruența normei, văzute drept caracteristici definitorii în interacțiune directă cu procesul de învățământ. În aceeași ordine de idei, putem extrapola experimentele lui Muzafer Sherif și putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
procesului de predare Însușire, pe grupe de elevi În care primează sarcini individuale de lucru. Dacă jocul capătă o valoare practică, atunci aduce variație În procesul de instruire a copiilor, făcându-l mai atractiv și elevii sunt Încurajați, stimulați prin cristalizarea sentimentului de succes. Efectul terapeutic al jocului poate fi surprinzător de puternic, iar valorificarea chiar și a unor resurse minime pot fi utilizate În procesul de socializare al copiilor. În relațiile lor, deși reduse și limitate datorate vocabularului sărac sau
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
cenaclul Asociației Scriitorilor (condus de Nora Iuga), din 2002 la cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor (condus de Marin Mincu). Rolul lui de „descoperitor” al unor talente nu poate fi trecut cu vederea, numeroși tineri poeți datorându-i mult sub raportul cristalizării destinului și sub cel al notorietății. Între altele, S. este organizatorul Festivalului de poezie „Gellu Naum”, care se desfășoară din 2002 la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Conduce, de asemenea, la acest liceu un cenaclu de poezie unde s-au format
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
de reproduceri însoțite de aparatul critic specific: Gauguin (1969), Hokusai (1971), Pictura chineză clasică (1973), Utamaro (1976), Stampa japoneză în secolul al XVIII-lea (1986). Totodată, se dedică studiilor despre Constantin Brâncuși, atât în lucrări personale: Brâncuși (1981), Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși (1984), Brâncuși - frumos și har (1997), Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III (2001), cât și prin antologarea, reeditarea sau traducerea unor lucrări fundamentale despre opera sculptorului: Carte de inimă pentru Brâncuși (1976), Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
SCRIERI: Cuibul câneparilor, București, 1954; Ionica, București, 1961; Gâze, flori și mulți copii, București, 1963; Templul scufundat, București, 1964; Două balade ale vântului de miazăzi, București, 1970; Miraculoasele întâlniri, București, 1973; Poveștile vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos și har, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III, București, 2001. Ediții: Eugen Schileru, Impresionismul, București, 1970; Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Carte de inimă
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Edgar Papu, „Miraculoasele întâlniri”, LCF, 1974, 13; Amelia Pavel, „Carte de inimă pentru Brâncuși”, „Scânteia”, 1976, 10 585; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Dumitru Radu Popa, „Brâncuși”, RL, 1982, 18; Valentin Ciucă, „Brâncuși”, CNT, 1982, 35; Daniel Nicolescu, „Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși”, RL, 1984, 12; Titu Popescu, Interpretări brâncușiene, ST, 1984, 6; Marina Preutu, Le Japon dans l’espace de l’estampe, „Actualités roumaines”, 1987, 16; Cândroveanu, Lit. rom., 183-196; Victor Bârlădeanu, „Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III”, „Minimum
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
vadă tipărite coli dintr-un volum, intitulat Poezii, în 1901. S-a stins prematur, din cauza unei boli de piept. Postum, în 1926, N. Davidescu i-a scos o carte de versuri. Lirica lui S., uneori de expresie simbolistă, alteori de cristalizări parnasiene, este în esență aceea a unui romantic. Ecouri din Mihai Eminescu și G. Coșbuc se regăsesc în textele acestui poet, îndatorat la începuturile sale și lui D. Bolintineanu sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
lui Lucian Blaga. Un prolog, unde sunt expuse cadrul conceptual, criteriile cercetării, preconizează renunțarea la perspectiva istorico-literară tradițională și afirmă opțiunea pentru o istorie a formelor, a convențiilor poetice. În primele două volume sunt puse în discuție modul de constituire, cristalizarea și metamorfozele „convenției clasicizante” (cu punctul maxim ca altitudine valorică în poezia lui Mihai Eminescu), precum și mișcarea novatoare configurată în „convenția simbolistă” (anunțată și aceasta îndeosebi prin „abaterile” eminesciene), de la Al. Macedonski la G. Bacovia și Ion Minulescu. Al treilea
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
care ne ocupăm, este momentul să ne reamintim ce s-a petrecut În societatea românească spre finele secolului XVIII, când regimul fanariot devenise de nesuportat și, În egală măsură, ineficient. În acest context, boierimea românească sub influența ideilor luministe, a cristalizării spiritului și programului național a pretins „vechile privilegii ale țării”, adică Înlăturarea domniilor fanariote și instituirea domniei pe viață și ereditară prin alegerea unui domn din rândurile ei. Revenirea la domniile pământene, acceptată de Poartă, a intrat În vigoare din
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de exemplare decât în scrisul lui Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, D. D. Patrașcanu, I. A. Bassarabescu, Ion Agârbiceanu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Al. Dima - ridicarea „virtualităților etnice și etice la rangul unor mari actualități naționale”. Din 1934 cu subtitlul „Buletin de tehnică culturală” (păstrat până în 1944), T. anunța că va da întâietate, contra „stadiului liric”, metodei și sistematizării culturale. Rămânând pe axa cristalizării naționale ca ideal al Astrei, pus în evidență mai ales în articolele lui I. Agârbiceanu (Să păstrăm moștenirea, Temei și clădire. Ideea creștină la noi) și Al. Dima (Fondul sufletesc al Astrei, Alexandru Odobescu și Asociațiunea), spațiul de interes se
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
cu vederea de istoricii literari. Studiile despre romantism și neoromantism sunt construite pe ideea că, indiferent de momentul constituirii sale, romantismul e o permanență complexă, exprimând o atitudine, un mod de a exista și a reacționa în fața universului. După cercetarea cristalizărilor din secolul al XIX-lea, în fond a „vârstelor interioare ale curentului”, în Romantismul românesc (1968), exegetul depistează în Aspecte și structuri neoromantice (1971) teme și modalități existente după 1900 în alte curente literare, de orientare tradițională sau modernă. Identifică
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Brooks, Luc Ferry, Peter Wagner conturează postmodernismul etic mai degrabă prin tendința de reapropiere a moralei în urma perioadei marcate de contra-morală, de contestare, de refuz al normelor represive și de hedonism liberaționist care a fost perioada anilor „60 și „70. Cristalizarea valorilor adevărate se face până spre vârsta de zece ani, astfel încât modul în care am fost crescuți și educați va avea cel mai mare impact asupra modului în care ne comportam mai târziu în familie, în societate și la locul
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
și actuale Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice Cătălin Zamfir Conceptul de dezvoltare socială În sociologie, dar și în limbajul curent, „dezvoltarea socială” a apărut ca un concept-cheie, central pentru o preocupare distinctă relativ târziu, cunoscând o tematică aflată încă în cristalizare. Eu cred că putem vorbi de o nouă paradigmă în știință, conținând concepte, teorii, instrumente de cercetare și de construcție de acțiune socială. Aici voi încerca să punctez componentele importante ale acestei paradigme. Este important ca de la început să determinăm
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între un proces spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat de dezvoltare. Geneza paradigmei dezvoltării sociale Întârzierea cristalizării paradigmei dezvoltării sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare a unor astfel de strategii. Programe de dezvoltare socială s-au dezvoltat la toate nivelurile: internațional
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunităților locale de a stimula voința de a face eforturi de dezvoltare și mobilizare a resurselor interne, oricât de modeste ar fi ele, complementate cu un suport financiar extern. Instrumentele esențiale ale acestei strategii sunt crearea unei coeziuni comunitare și cristalizarea capacității de cooperare. Nu este întâmplător că în centrul acestei strategii stă conceptul de capital social. După cum se poate observa, această paradigmă este diferită de paradigma societăților dezvoltate. Banca Mondială a mizat masiv pe această strategie de aplicat în țările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot mai mult orientare spre dezvoltarea unor programe de dezvoltare socială. Se produce o multiplicare a obiectivelor de dezvoltare. Faza a treia: identificarea soluțiilor practicate/propuse în discuțiile colective; formularea unor soluții alternative și preevaluarea lor. În această fază, inevitabil, cristalizarea dezvoltării sociale ca obiectiv a pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea soluției la problema socială a fost comportamentul tipic de căutare a soluției pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de diferențiere, concentrare și pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice și culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Vom schița principalele contribuții în acest domeniu: cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
C. Zamfir, 1995, p. 244). Această configurație a reprezentat un argument în favoarea validării ipotezei conform căreia măsurile cu caracter social au fost, inițial, promovate în Uniunea Europeană în umbra scopurilor economice considerate prioritare. Practic, Carta a marcat momentul de debut în cristalizarea eforturilor și preocupărilor statelor membre „pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcției pieței unice europene” (M. Preda 2003, p. 4). Conform procedurilor standard, în septembrie 1989 Comisia Europeană a supus dezbaterii publice adoptarea Cartei. Inițial, Carta a fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În prezent, există între Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) și universitățile din Moldova un contract permanent de parteneriat și cooperare în domeniul asistenței sociale și sociologiei. În concluzie, sistemul universitar a adus o contribuție decisivă la cristalizarea profesiei de asistent social și, prin aceasta, a reformei sistemului. Procesul nu a fost deloc ușor. Numeroase rezistențe provenite din neînțelegerea profesiei sau interese instituționale „de tip parohial” a trebuit să fie depășite. Și acum, după 15 ani, mai asistăm
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea Planului a fost parțială, ea a contribuit la cristalizarea unei noi culturi a intervenției și acțiunii sociale. Bibliografie Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, 2002, Geopolitica integrării europene, Editura Universității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cauzată în mare măsură, de intervențiile în care autoritățile locale au avut un rol marginal și a fost ignorată componenta de dezvoltare organizațională a furnizorilor de servicii. Și la nivelul instituțiilor cu rol de coordonare (DDFSS), deși în curs de cristalizare, departamentul de asistență socială este subdimensionat în raport cu atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar reorganizării sistemului de servicii. Am în vedere, în primul rând, capacitatea redusă a acestora de a depăși stadiul cunoașterii intuitive a problemelor sociale sau de a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pilot. Începând din 2004, monitorizarea CASPIS de proces se realizează la ambele niveluri. Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) Un prim rezultat al activității CASPIS a fost Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor internaționale: Delegația Comisiei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la băieți. Băieții încep sa depășească fetele în ceea ce privește dezvoltarea fizica: înălțime, greutate, masa musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]