55,283 matches
-
se rîde de altceva, cît și un "om comic", de care se rîde, identic cu măscăriciul care, prin definiție, nu-și cruță nici propria persoană, disociat de ironist, încă în Ethika Nikomacheia a lui Aristotel. Să precizăm că, la Divinul critic, cele două ipostaze nu sînt suficient delimitate, interferîndu-se adesea în cadrul propensiunii sale către spectacol (propensiune presupunînd, pe de o parte, a da un spectacol, iar pe de altă parte a se da în spectacol!): "După o suficientă verificare a faptului
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
poziția proscrisului paradoxal combinată cu completa dependență față de grupul social care-l sprijină în existență" (Marian Popa). Într-un asemenea portret robot să recunoaștem că s-ar putea regăsi mai lesne autori precum Eugen Barbu sau Adrian Păunescu decît Divinul critic! Situat pe o treaptă supremă a condiției intelectuale și a înzestrării literare, G. Călinescu răspunde însă și el, pînă la urmă, principalelor trăsături enumerate de autorul Comicologiei, fapt de care ne putem da seama dacă-l analizăm lucid, în afara jocului
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
Roxana Racaru I Volumul de analize critice al lui Mircea Dinutz ne propune, în prima sa parte, investigarea unor formule de roman, în diferite vîrste ale istoriei genului la noi: romanul clasic (avînd ca repere Dafnis și Chloe și Scrisorile persane), romanul primului război mondial și romanul
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
ca despre o posibilă încercare de a scrie un roman de idei), livrescul, "starea naturală a personajelor", portretele care apar "obsesiv și, neapărat, în momente-cheie", ș.a.m.d. Acribia pe care Mircea Dinutz o pune în alcătuirea și comentarea dosarului critic, în cazul Lyddei, se transpune în prezentarea romanelor de război apărute în perioada interbelică, străine și românești deopotrivă, identificînd în schimbările de accente trecerea treptată a imaginii războiului spre violență tot mai accentuată (și carnaj) și spre romanul condiției umane
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
ale fiecăruia din acești autori, discursul lui Mircea Dinutz urmărește zig-zagurile geografice ale biografiilor lor: Bacău, Focșani, București, Teleorman, într-o demarcare a periferiei în raport cu centrul (și în privința apartenenței înșelătoare sau parțiale la ironica, ludica generație '80). Mircea Dinutz - Popasuri critice, Editura Psyhelp, Biblioteca Revistei de cultură 13 Plus, Bacău, 2001, 216 p., 65.000 lei Cu volumul de proze al lui Călin Blaga intrăm într-un spațiu al Cetății (topos structurant al acestora, arhitectură și comunitate deopotrivă, castel, casă, sală
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
carte din opera lui Paul Virilio, arhitect și autor de texte de critică socială a spațiului, "un rezistent al orașului, al contactului, al proximității: al coordonatelor și al perspectivei; un ireductibil adept al păstrării dualității subiect-obiect" (Bogdan Ghiu, Prefață). Spațiul critic este o analiză a dispariției realului așa cum îl știm noi, a cetății și a fațadelor sale într-o lume în care viteza distruge limitele și le transparentizează: "de la palisadă la ecran, trecînd prin incinta de piatră a întăriturii, suprafața-limită nu
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
simptomatologie a anilor '80 (cartea a fost scrisă în 1983) cu depopularea metropolelor sau hiper-concentrări urbane, endo-colonialism (Apartheid-ul Africii de Sud), războiul nuclear mereu iminent spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio - Spațiul critic, prefață de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 96 p., f.p. Atașat Cetății, Ciprian Mihali încearcă să afle în ce constă cotidianitatea în perspectiva ei temporală, după ce o altă lucrare a sa, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care calitate a fost profesor universitar, a lucrat în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale și ca director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Pavel Câmpeanu
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
cu Vaticanul, însă Deletant este cel care se ocupă de formele propriu-zise ale persecuției și ale opoziției religioase. Teroarea comunistă în România e un exemplu clar al modului în care e tratată istoria în lumea academică engleză: are un aparat critic excelent, cu note detaliate, bibliografie, un indice detaliat și o serie de anexe cuprinzînd documente, de la relatarea lui Bodnăraș despre misiunea sa pe lîngă Marius (Ștefan Foriș) la condițiile din penitenciarul Aiud și organizarea Serviciului de Securitate între 1948 și
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
și seducătoare în același timp, se găsește, nu de multă vreme, criticul de artă Maria Magdalena Crișan. Cunoscută în principal ca om de televiziune și ca un actor alert al scenei noastre artistice, ea a hotărît să treacă de la observația critică și de la proiectul teoretic la promovarea nemijlocită a valorilor și la construcția instiuțională propriu-zisă. împreună cu pictorița Ileana Micodin, ea a deschis Galeria Sabina & Jean Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale artei
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
s-a născut, a studiat și a creat întreaga operă, Takis Varvitsiotis (n. 1916) este, neîndoielnic, cel mai important poet în viață al Greciei. Autor al unei creații poetice de dimensiuni impresionante, strânsă parțial în volume în ultimii ani, eseist, critic literar și harnic traducător din lirica universală (spații preferate sunt Franța, Spania, America Latină), bardul din capitala Macedoniei rămâne, datorită traducerilor din opera sa și numeroaselor premii și distincții internaționale, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori greci în străinătate. Odysseas Elytis
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
pe Hannah Arendt, pe Eliade, Cioran etc. Și, din joacă în joacă (pentru că Dan Caragea nu s-a mai întors din Portugalia), a apărut primul număr. Am fost singura gazetă fără editorial, singura revistă de literatură în care directorul, fiind critic literar, nu deținea cronica literară în ziarul lui. A mers un pic belaliu, un pic amețit LA&I-ul vreo 6-7 luni, pînă cînd a intrat pe făgașul lui. Nici acum nu cred că are o platformă-program fermă. Eu aș
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
cele mai cumplite întrebări de care am avut parte în viața mea, întrebarea pe care mi-a adresat-o, la Păltiniș, prin '82, Constantin Noica: "Dragă, ce deții?", adică ce specializare ai?, de unde ești dumneata?, ce ești dumneata?, istoric literar?, critic literar?, te ocupi de cei vechi?, faci cronică de întîmpinare?, vrei să fii traducător?, vrei să te ocupi de Cioran?, de Ionesco?, de...? Și atunci, mi-am dat seama că eu, de fapt, practic, nu dețin nimic, că n-am
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
are labe de rață, e mamifer, dar face ouă, stă sub apă, stă și deasupra apei, stă și pe mal, e foarte blînd, solitar-solitar-solitar, are o glandă cu venin sub coadă, și-i împroașcă pe toți dușmanii. Așa că, ziua unui critic de întîmpinare - ca să revin, că eu fac bucle mari, detururi, digresiuni - ziua mea reflectă obsesia pe care am avut-o toată viața, obsesia non-alinierii. Niciodată nu mi-a plăcut să fiu legat de un om, de un partid, în timp ce toată lumea
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
acum cîtva timp, și eu m-am plîns că autorul - nu zic autorul român, pentru că, de fapt, cred că autorul dintotdeauna și de pretutindeni e asemănător, dar - autorul nostru cred că e mai "contondent" decît alții. Nu acceptă că tu, critic literar, poți să ai viața ta, poți să ai timpul tău, opțiunile tale, că ai și tu nevoie de un interval în care să frămînți idei, să pritocești o carte. Toată lumea consideră instanța critică la noi ca un fel de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
decît alții. Nu acceptă că tu, critic literar, poți să ai viața ta, poți să ai timpul tău, opțiunile tale, că ai și tu nevoie de un interval în care să frămînți idei, să pritocești o carte. Toată lumea consideră instanța critică la noi ca un fel de serviciu public, ca făcînd parte din sfera serviciilor. Criticul este precum întreprinderea Nufărul, care spală rufe; tu nu ai decît să deschizi un capac, să arunci o rufă, respectiv o carte înăuntru, și el
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
să fac un fel de dicționar, dicționarul lumii lui Caragiale. Pe urmă, am vrut să fac o carte despre teatrul poetic la români; despre proza poeților; despre poezia prozatorilor; am vrut să fac un Eminescu abordat prin cele 7-8 instrumentare critice importante ale secolului XX - un Eminescu prin Bachelard, prin Jean Pierre Richard, prin Ricardou, prin Richards - un Eminescu pentru export analizat prin principalele teorii și experiențe critice ale Europei. Deci eram oricum dotat sau orientat, numai către critica de întîmpinare
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
poezia prozatorilor; am vrut să fac un Eminescu abordat prin cele 7-8 instrumentare critice importante ale secolului XX - un Eminescu prin Bachelard, prin Jean Pierre Richard, prin Ricardou, prin Richards - un Eminescu pentru export analizat prin principalele teorii și experiențe critice ale Europei. Deci eram oricum dotat sau orientat, numai către critica de întîmpinare nu. Nu știu cum de m-a dus viața aici, nu știu cum de-am ajuns, după '90, cronicar săptămînal, nu știu nici de ce nu mi-am dat doctoratul pînă la
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
scriitor care pare "făcut" să trăiască în România anilor 2000. Dramaturg oarecum la modă, foarte prezent în tot soiul de publicații. Mulți se grăbesc să-l judece ca pe un "copil" al grupului Boerescu (e prezent în toate antologiile respectivului critic). Este, implicit, client fidel al publicațiilor Media Pro. Autorul își menționează într-o scurtă autobiografie contribuția la revista Playboy. "Uită" de colaborările cu ProTV Magazin. Deja, autorul își cenzurează biobibliografia. în această din urmă publicație (cu tiraj mare, cu cititori
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
pornită de la viața de toate zilele și de la pagini de literatură, subliniind că opoziția nu este datorată esenței lucrurilor ci imperfecțiunii oamenilor. Munca privită ca aspră condiție esențială în susținerea talentului. Totul bazat pe descoperirea substanței umane, iar ca limbaj critic, pe legendă. Scriitorul dă semenilor săi curajul să-și privească propria realitate și să-și analizeze condiția umană. Fără să-și impună opiniile, Gala Galaction lasă întotdeauna o margine liberă pentru întrebări, îndoieli, nuanțe. Nevoia de comunicare caracterizează temele de
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Slavici ar părea o carte destinată celor ce se pregătesc pentru bacalaureat sau pentru admiterea la facultate. De altfel, asemănarea cu cărțile apărute în colecția Lyceum e frapantă odată ce ți-ai aruncat ochii pe prima pagină: "monografie, antologie comentată, receptare critică". Există o anume disonanță între acest format cu iz pedagogic și monografia în sine, suficient de consistentă pentru a supraviețui ca atare (fără textele antologate sau "dosar de receptare critică"). Pe de altă parte, originalitatea demersului critic e mult mai
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
ai aruncat ochii pe prima pagină: "monografie, antologie comentată, receptare critică". Există o anume disonanță între acest format cu iz pedagogic și monografia în sine, suficient de consistentă pentru a supraviețui ca atare (fără textele antologate sau "dosar de receptare critică"). Pe de altă parte, originalitatea demersului critic e mult mai bine pusă în valoare de această încadrare, care are - în acest context - avantajul de a se juca cu așteptările cititorului. De pildă, crezi că vei găsi în ea fragmente din
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
antologie comentată, receptare critică". Există o anume disonanță între acest format cu iz pedagogic și monografia în sine, suficient de consistentă pentru a supraviețui ca atare (fără textele antologate sau "dosar de receptare critică"). Pe de altă parte, originalitatea demersului critic e mult mai bine pusă în valoare de această încadrare, care are - în acest context - avantajul de a se juca cu așteptările cititorului. De pildă, crezi că vei găsi în ea fragmente din texte arhicunoscute ale scriitorului respectiv și că
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
Editura (ați ghicit!) Paralela 45. * În același loc, Luminița Marcu, fosta noastră colaboratoare permanentă, ne trage și ea de urechi: de ce am acordat premiul mai sus menționat unei cărți a lui Gabriel Liiceanu? Nu grozavă, după părerea Luminiței Marcu. Părerile critice nu se discută, mai ales ale criticilor tineri care văd în orice deosebire de opinie o formă de cenzură. Nu părerea Luminiței Marcu, diferită de a redactorilor noștri, este însă în discuție. Ne grăbim s-o liniștim pe autoarea scurtului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Ne grăbim s-o liniștim pe autoarea scurtului răspuns la o anchetă a Observatorului care n-avea nici o legătură cu premiul acordat de noi. Luminița Marcu ar fi trebuit să știe, înainte de a ne azvîrli în obraz crasa noastră incompetență critică, că există anumite reguli de conviețuire literară, tot așa cum există unele de conviețuire socială. Sînt lucruri care nu se fac, Luminița Marcu! * În fine, Petru Romoșan scrie un text inadmisibil contra lui Andrei Pleșu. Observatorul îl găzduiește fără să clipească
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]