1,168 matches
-
Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a filosofiei criticiste], London, Macmillan and Co., 1912. Martínez Marzoa, Felipe, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992. Menéndez Pelayo, Marcelino, Kant. La preparación de la estética idealista [Kant. Pregătirea esteticii idealiste], în La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
criticiste], London, Macmillan and Co., 1912. Martínez Marzoa, Felipe, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992. Menéndez Pelayo, Marcelino, Kant. La preparación de la estética idealista [Kant. Pregătirea esteticii idealiste], în La estética del idealismo alemán [Estetică idealismului german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
afirmat prin niște scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii săi], Cambridge, Harvard
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Oskar Kristeller, The Modern System of the Arts: A Study în the History of Aesthetics [Sistemul modern al artei. Studiu de istoria esteticii], ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 496-527. 44 M. Campo, La genesi del criticismo kantiano, pp. 398-399. De asemenea în (dintre lucrările citate de noi) L. W. Beck, Early German Philosophy, cap. III. 45 Alfred Baeumler, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant, hay finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es, escapar a cualquier concepto o fin, lo que en la obra de arte se manifiesta (de manera que es precisamente un
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
finalismo sin que haya finalidad alguna." Felipe Martínez Marzoa, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Roberto Rodríguez Aramayo y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului], Barcelona, Ed. Anthropos, 1992, p. 141. 136 "...tanto en el sentido de que es naturaleza, esto es, escapar a cualquier concepto o fin, lo que en la obra de arte se manifiesta (de manera que es precisamente un substraerse lo
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aceeași direcție la fel de greșită, câștigând o bursă de studii în Marea Britanie, la University of Cambridge, unde îl are ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la University of Cambridge, unde îl are ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul. După război a devenit profesor la Cornell, unde l-a avut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ca profesor (e mult spus, distinsa universitate nu i-a oferit niciodată un post de profesor plin pentru un lucru minor, practical criticism) pe I.A. Richards, mentorul influentei școli americane de New Criticism (cartea americanului J.C. Ransom, The New Criticism, urma să apară curând în SUA). Abrams s-a întors apoi la Harvard, unde și-a obținut, pe rând, masteratul și doctoratul. După război a devenit profesor la Cornell, unde l-a avut ca student pe un alt viitor mare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu tradiția, și este angoasat în legătură cu influența trecutului, care este un fel de figură paternă autoritară. Eseul lui Bloom vine după câteva decenii de supremație în studiile literare americane în special, anglo-saxone în general, a ceea ce s-a numit New Criticism, în care accentul nu era pus pe tradiție sau context cultural, ci pe imanența textului, pe caracterul său autotelic. Harold Bloom a reușit să stârnească, alături de un alt Bloom, deloc legat de el (ci mai ales de Saul Bellow, vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
într-ale scrisului creativ. A avut privilegiul să fie acolo în Ohio studentul lui Allen Tate și al lui John Crowe Ransom, mentorul lui Allen Tate (și cel ce a dat numele Noii Critici americane, prin cartea sa, The New Criticism). A avut, de asemenea, privilegiul să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
al lui John Crowe Ransom, mentorul lui Allen Tate (și cel ce a dat numele Noii Critici americane, prin cartea sa, The New Criticism). A avut, de asemenea, privilegiul să se revolte, ceva mai târziu, împotriva formalismului impus de New Criticism asupra poeziei americane pentru cel puțin două decenii. Urmau alte forme de revoltă. Un Lowell este un WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant); Robert rămâne alb, dar se convertește la catolicism și, mai mult, după absolvirea universității în 1940, se căsătorește cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului și ale Cet]țeanului recunoscând dreptul la libertate și proprietate, dar ad]ugându-l și pe acela al siguranței și rezistenței împotriva asupririi. Pentru a r]spunde criticismului lui Burke la adresa Revoluției, Tom Pâine a publicat în 1791 cartea The Rights of Mân [Drepturile Omului]. Declarațiile contemporane ale drepturilor omului au fost, în mod considerabil, mult mai detaliate și mai cuprinz]toare, luând forma unor acorduri internaționale, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m doar asupra actului în sine al „mâinilor murdare”, dar ignor]m iminentă și capacitatea de schimbare a circumstanțelor care au făcut ca acel act s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea criticism pot elimina „necesitatea” acelor tipuri de acte de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar ignor]m iminentă și capacitatea de schimbare a circumstanțelor care au făcut ca acel act s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea criticism pot elimina „necesitatea” acelor tipuri de acte de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor circumstanțe care de fapt genereaz] alternativele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
burse Fulbright în Statele Unite ale Americii, predând la universități din Binghamton (New York, 1991-1992) și Berkeley (California, 1997-1998). Debutează în 1970 la „Secolul 20” cu o traducere din James Joyce, iar editorial cu antologia de texte de poetică engleză Quicksands of Criticism, apărută în 1980. E prezentă cu eseuri și interviuri cu scriitori de expresie anglo-americană în „Caiete critice”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”. A alcătuit manuale, cursuri, precum și antologii, însoțite de studii introductive analitice: Later 20th Century British Poetry (1984), Modern
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
Moderato 7, îngr. Dumitru M. Ion, cu ilustrații de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte, București, 2001; Alan Brownjohn and the Desperado Age, București, 2003. Antologii: The Quicksands of Criticism. An Anthology of Essays on Poetry and Criticism of English Literature in the Modern Age, București, 1980; Lather 20th Centrury British Poetry, introd. edit., București, 1984; Modern British Short Fiction, introd. edit., București, 1987; 29 Postwar American Poets, introd. edit
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
de Cristina Ioana Vianu, București, 1998; British Literary Desperadoes at the Turn of the Millenium, București, 1999; Foarte, București, 2001; Alan Brownjohn and the Desperado Age, București, 2003. Antologii: The Quicksands of Criticism. An Anthology of Essays on Poetry and Criticism of English Literature in the Modern Age, București, 1980; Lather 20th Centrury British Poetry, introd. edit., București, 1984; Modern British Short Fiction, introd. edit., București, 1987; 29 Postwar American Poets, introd. edit., București, 1989. Traduceri: Joseph Conrad, Oglinda mării, Timișoara
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decăzuți, care nu au fost În stare să-și făurească o soartă În Ardeal și speră să reușească aici, În Țara Românească, În acest „mare azil al Europei”. Cauzele invocate de Ürmösy pentru această situație, În fond nefericită, denotă un criticism social de o factură complexă, cu accente atât tradițional-iluministe, cât și mai moderne, liberale. Pe de o parte, problemele social-agrare, necesitatea industrializării, persistența unor instituții și abuzuri feudale (cum ar fi breslele); dar și carențele psihologice sau de educație (cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
află maghiarii din Țara Românească, În sensul spiritului naționalist al cărții sale. Dar, În același timp, el argumentează această teză prin intermediul unei percepții tipice iluminismului transilvan, pentru care intoleranța, superstițiile, ignoranța poporului În materie religioasă reprezintă un obiect important al criticismului social, un inamic al progresului, care trebuie combătut și care provoacă, firește, uimire și dezaprobare. Tot de această percepție iluminist-moralizatoare putem lega (dacă nu admitem ideea preponderenței unei prejudecăți pur etnice a lui Ürmösy la adresa românilor, În general) o altă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu admitem ideea preponderenței unei prejudecăți pur etnice a lui Ürmösy la adresa românilor, În general) o altă trăsătură negativă atribuită acestora, anume Înclinația spre beție, care, alături de lene și de lipsa spiritului de economie, reprezintă una dintre temele favorite ale criticismului luminist. Aceste vicii sociale sunt considerate ca principali adversari ai propășirii În rândul claselor de jos. Peste tot, călătorului maghiar i se pare prea mare numărul cârciumelor (despre care observă de fiecare dată că sunt Îngrozitor de murdare) și al tarabelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]