3,251 matches
-
mea se veștejește ca tu să te hrănești cu ea, să o dăruiești nenumăraților bărbați, deși ei întrebau unde e Mioara, eu sunt Mioara, fără să știe că vampirul e Mama, iar victima zace ca un pui de urs în cușca lui, încât și atunci când mă lași LIBERĂ, ce cuvânt ciudat, ce conotații au ventuzele lui pentru mine, eu merg pe stradă în forma camerei, sunt o ființă care e liberă de a parcurge geometric pătratul distanței dintre viață și moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am dat infinitul, frumusețea Raiului într-o clipă, o oră sau o zi și tot nu se satură. Trebuie să mai mor încă o dată? Da, îi spunea Mioara privindu-L, dar altfel, să-i lași să Te închidă într-o cușcă, la care să vină cu copiii, să râdă, să-Ți arunce mâncare, să Te poată pălmui sau să rupă bucăți din hainele Tale, să le fii clovn, animal pe care-L pot oricând pune în lanțuri, se vor lăuda chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
socoteala după moarte? Eu nu mor, pentru că sunt Mamă totală, desăvârșită, împlinită ca Mamă. Atunci, mori! Și cea mai grea moarte pentru o Mamă e uitarea. Și-i reamintea existența măritându-se cu un alt bărbat. Era uitată într-o cușcă, Mioara amintindu-i mereu că e uitată prin orgiile expuse în fața ei, nepăsarea fiind arma eliminării definitive a conceptului de Mamă, a Mamei Postulat. Devenită o Mamă oarecare, amintirea avea să-i ofere aceeași destinație. De ființă oarecare, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
soția sa, evreică, de peste 50 de ani, ca urmare a extinderii fermelor din Baldovinești, iar... eu, ca inginer agronom, am vrut să fiu aproape de locul de muncă împreună cu menajeria mea și îi arătă cu mândrie, luminate cu o lanternă uriașă, cuștile de oțel. În spatele gratiilor, Gustav văzu pe Any Palade sărutându-se cu el pe o bancă în Grădina Mare, lângă gardul Patinoarului, de unde răzbătea rumoarea și o melodie de Florin Bogardo, părinții săi ducându-l de mână la Liceul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Florin Bogardo, părinții săi ducându-l de mână la Liceul în care îi recunoscu înșirați în pluton pe Mihai, Hugo, Any Palade, Chirilă, Halipa, Năsuc, Samaliot, Stoian, Teodor, Nilă, Prunilă și, dând târcoale pe dinafară, seralista Mioara Alimentară. În alte cuști se văzu alături de aceeași gașcă și, în spatele întregului grup, profesorii pe scaune înalte și suple, împietriți în poziții ca și cum lava unui Vezuviu dezlănțuit îi surprinsese în atitudinea locuitorilor din Pompei, domestice sau înspăimântate, în aceleași robe roșii, fără măști. Lunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Președinte erau de trei ori mai mulți decît noi, dar n-aveai cui să-i spui, era al dracului de întărîtat. Vrei să mori ca prostul? l-a luat și Tîrnăcop la unșpe metri, dar el ca un leu în cușcă s-a pus din nou pe urlat cît îl țineau plămînii, scîrnăviilor, totul e regizat, care sînteți măi ai lui cutare și ai lui cutare, să vă rup picioarele, și voi ceilalți care ați nimerit aici din întîmplare, de ce nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Dendé, puteam s-o pățim mult mai rău, adevăru-i că am fost prea mici pentru teatru’ ăsta al dracului de bine regizat. — Țara asta nu s-a săturat încă de abuzurile trecutului, animalului obișnuit în captivitate degeaba îi deschizi ușița cuștii, pentru că după cîteva ore îl vezi că se întoarce de bunăvoie după gratii, spune Bătrînul. — Iar în cazul ăsta paznicilor nu le rămîne altceva de făcut decît să-l considere imbecil și să-l trateze ca atare pe bună dreptate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am încerca noi să ți explicăm tărășenia, că n-o să ne crezi. Numai hotărăște-te repejor, că sîntem deja în întîrziere și nimeni n-o să aștepte după noi. Nimeri într-un ascensor de recuzită fără lumină, care semăna cu o cușcă. Pe măsură ce urca, auzi tot mai clar zgomotul făcut de troliu, apoi șfichiurile cablurilor de oțel care se frecau de colțurile coliviei. Abia după ce se opri și trase într-o parte ușa glisantă ca să coboare, aruncîndu-și privirea printre ochiurile de sîrmă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fân” și urmărea cu mare atenție și admirație „minunili lu’ Ionel”. Venise iarna, ninsese din abundență și se formaseră troiene, ulițele erau Înzăpezite iar Ionel făcea bărbătește pârtii de mers spre grajd, poiată, bordeiul bunicului, cotețul lui Ghițî și spre cușca lui Vizanti. Și În timp ce bunicii Îl lăuda pentru hărnicie și bărbăție iar Va, Înfrigurat, urmărea „lucraria” de dincolo de geam, Ionel nu uita să curețe de omăt un loc circular cu diametrul de circa un metru, și să aducă un „străchinoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
că n-am intenții de dominare, că nu fac controlul averilor și că nu eu mă ocup de cîinii vagabonzi care, obraznici cum sînt, le urinează gardurile cu ostentație. Cîinii, bine educați, înțeleg cum stau lucrurile și se retrag în cușcă, mulțumiți de rezultatul conversației. Uneori însă stăpînii lor se alătură conversației civilizate și tulbură tihna mea sufletească. Un pic de asfalt ar fi mers și pe aici, dom' primar. Nu mai sînt primar, ripostez moale. Totuși sînteți președinte. Sînt... Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ieși afară și fă-ți datoria... Hrr..., rînjește cîinele, vădit deranjat. Adică îmi arăți colții ca să bagi spaima în mine, nu? Hîrr... ham-ham! Nu, zău. Mă sperii? Ieși în ploaie, javră puturoasă! Cîinele mîrîie mai încet și se covrigește în cușcă. Aa, deci te dai bătut, nu? Cu bățul, Portofel încearcă să ajungă la cîine. Scopul lui era să ațîțe animalul, ca să se convingă de faptul că nu-i nimeni acasă. De aceea, rupe un băț mai lung și îl înghiontește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
el mîțele și se hîrjonesc în grădina mea. Dar și la tine a venit o mîță, Gheorghe, glumesc total neinspirat. Te rog, nu-mi jigni familia. Glumeam și eu, nu te înfuria. Acum două săptămîni l-am prins într-o cușcă, continuă Gheorghe. Mă privea cu ochi de diavol. Poate că chiar era Scaraoschi, de unde să știi? Și eu cred că era. Aveam o țepușă, dar n-aveam ață ca să fixez țepușa. Și motanul ce făcea? Se izbea ca un descreierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
locuia singur de zece ani, în curte mai avea un tovarăș, plictisit de atîta lătrat degeaba. Acum dormea și paznicul acesta neplătit și prost hrănit. Grădina era năpădită de buruieni și în spatele casei bălăriile adăposteau șerpi, șoareci, guzgani și o cușcă cu trei găini care nu produceau ouă. Sau poate produceau, dar cine știe pe unde, prin ce cuib ascuns în sălbăticia din grădină. Ion n-ar fi curățat buruienile nici dacă le-ar fi găsit gustoase într-o ciorbă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
De ce i-ai dat drumul, mă? Nu puteai să cheltui un glonte, să-l rătăcești ? Te uiți la ceas și oftezi. Este ora unu. Maneaua îți intră în oase, care, din cauza nervilor, te dor. Geamurile zăngăne, bubuiturile tobelor rezonează cu cușca toracică. Mii de persoane suferă ca și tine și ascultă manelele 'mnezeii mamii lor de manele! Cînd ora șase vine, se așterne liniștea. Jigodia îmbogățită este doborîtă de răgete, zbierete, băutură, cărneturi și cafele și adoarme. Tu mergi la serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
exemple: Papa Alexandru VI, gata de a fi condamnat pentru crimele lui; abominabilul lui bastard, Cezar Borgia, deposedat de tot ce a cucerit, murind mizerabil, Galeas Sforza, asasinat în mijlocul catedralei din Milano, Ludovic Sforza, uzurpatorul, mort în Franța într-o cușcă de fier, prinții de York și de Lancaster distrugîndu-se rînd pe rînd, împărații Greciei, asasinați unii de către alții, pînă ce, în fine, turcii profitară de crimele lor și exterminară slaba lor putere. Dacă astăzi, printre creștini, sînt mai puține revoluții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Machiavelli nu adaugă și exemplul unor conducători din cealaltă categorie, nefericită, ca să arate că, dacă ambiția îi propulsează pe unii, pe cei mai mulți îi pierde? N-a existat un Jean de Leyde, conducător al anabaptiștilor, încarcerat, ars și spînzurat într-o cușcă de fier la Munster? Deși Cromwell a fost glorios, fiul lui n-a fost detronat? N-a fost el văzut purtînd în brațe, spre spînzurătoare, corpul exhumat al tatălui său? Trei sau patru evrei care și-au spus Mesia n-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la alte vietăți. Nu degeaba se spune că: „Ai să mori de necaz ca pițigoiul, cu gheara În gât”. Faptul l-am constatat singur În copilărie. Într-o iarnă, un prieten din vecini - nu știu cum - a prins un pițigoi. Neavând o cușcă specială pentru păsări, l-a băgat sub o sită de cernut făina. Să aibă aer și lumină. I a pus cine știe ce firimituri de mâncare și un hârb cu apă. Era bucuros nevoie mare. „Mâine mă duc În târg să caut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pentru păsări, l-a băgat sub o sită de cernut făina. Să aibă aer și lumină. I a pus cine știe ce firimituri de mâncare și un hârb cu apă. Era bucuros nevoie mare. „Mâine mă duc În târg să caut o cușcă pentru păsări. Și atunci să vezi!” - nu mai putea el de mândru ce era... A doua zi - curios - m-am dus să-i vad cușca, dar... omul ședea pe laiță și plângea. „Ce-i cu tine?” - l-am Întrebat. „Uite
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
hârb cu apă. Era bucuros nevoie mare. „Mâine mă duc În târg să caut o cușcă pentru păsări. Și atunci să vezi!” - nu mai putea el de mândru ce era... A doua zi - curios - m-am dus să-i vad cușca, dar... omul ședea pe laiță și plângea. „Ce-i cu tine?” - l-am Întrebat. „Uite aici” - a ridicat el sita. Sub sită, ghemuit, cu o gheară Înfiptă În gât... zăcea pițigoiul, fără suflare... Nu se atinsese nici de o firimitură
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ce sunt bune toate aceste nimicuri? Deloc nu mai suport toate aceste mădulare neputincioase, care nu-mi servesc mai mult decât servesc celorlalți oameni și prin care, deși curge sânge și sunt calde, mă țin zăvorât și izolat într-o cușcă necruțătoare, cu zăbrele din spatele cărora nu pot privi decât cu lacrimi nesfârșite și cu un amar mocnit. Trebuie să trec de stavila asta blestemată, care este cu totul demnă de disprețul meu. Știu și văd în această viață un singur
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
el singur ajunsese să înțeleagă că activitatea de întrajutorare în folosul societății este adevăratul țel al vieții omenești. De ce nu s-a petrecut tot la fel și cu mine? De ce mă simt în continuare închis și zăvorât în această apăsătoare cușcă de carne, care mă ține ca strâns în chingi și care îmi aduce doar chinuri sufletești de negrăit, ce mă rod hain pe dinăuntru și mă storc de vlagă, lăsându-mă istovit și cu mințile rătăcite? De ce mie acest chin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lor proprii, pe care le vădeau cu mare lăcomie, și fiind mereu gata să momească cu dibăcie și să lingușească, căci lingușirea întotdeauna presupune un interes, iar ei tot timpul aveau unul! Văzându-mă curând, astfel, captiv ca într o cușcă cu șerpi, în care, fiindcă cu toții sunt flămânzi, cu toții sunt gata oricând să se muște între ei, am început să fac anumite lucruri bine gândite și să spun anumite vorbe cu mult meșteșug ticluite, toate doar în numele sfânt al unității
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ei: o nestatornică în suflet. Poate că acesta este și motivul pentru care izbucnise la ea acum, cu atâta forță, lupta aprigă dintre firea sa interioară și serviciul său veșnic același, căci un spirit tulbure și schimbător, aflat într-o cușcă neschimbată, nu va putea rezista nicicând până la capăt! Iar Adriana, deși trăise până la vârsta aceea, abia acum le constatase pe acestea toate cu înfrigurare, gândind: „Cred că se vede destul de limpede și pentru mine, și pentru ceilalți, că sufăr greu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în cele din urmă, doar o corvoadă ticăloasă! Am realizat că am ajuns acum la vârsta de cincizeci și cinci de ani, iar eu, în toate amintirile mele, nu am întipărit decât biroul meu jalnic, la care lucrez mereu, și cușca aceea de ghișeu zidită prost și zugrăvită în culori cenușii și triste. N-am alte amintiri. N-am fost niciodată într-un concediu, nici măcar într-unul medical. N-am călătorit nicăieri până acum, lucru pe care, poate, cei mai mulți oameni îl
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Coțofană, Mihaela Dancs și Florin Fieroiu. Ultimul a dat îngemănării corpurilor din cutia aproape etanșă în care evoluează o dinamică pe care acest conglomerat nu a avut-o în alte variante anterioare, același reușind în final să spargă, din greșeală, cușca transparentă, și modificând în acest fel, în oarecare măsură, sensul acestei instalații. Și, în final, publicul de la Casa de Cultură "Vasile Alecsandri", i-a așteptat cu sala arhiplină și i-a răsplătit cu multe aplauze pe Răzvan Mazilu, Monica Petrică
Dans contemporan Bacău - 2008 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7856_a_9181]