366 matches
-
subsidențe, în primă rezultând terase ce converg spre cea de-a doua, în care se dezvoltă depozite suprapuse). Terasele pot apărea simetric (bilateral) și asimetric (monolateral). Sunt terase joase și înalte. Terasele prezintă o valoare deosebită în ceea ce privește reconstruirea evoluției reliefului cuaternar. Raportandu-le la alternantele perioadelor glaciare și interglaciare, ele se folosesc ca punct de reper în stabilirea morfocronologiei. Astfel o serie de unități sau forme ce au apărut în acest timp, imediat sau înainte, pot fi sincronizate că vârsta și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
prezența de brecii (cu grosimea în restrângere de la nord la sud) în care se constată prezența de marne, tufuri, intercalații gipsifere, argile. Joncțiunea cu câmpia se face prin structuri piemontane joase de acumulare apărute în Pliocen și, în principal în Cuaternar. Adesea în rocile calcaroase ale dealului se găsesc fosile - cel mai frecvent de tipul scoicilor și melcilor. Reacția solurilor pe versanții favorabili culturii viței de vie este alcalină sau slab alcalină. Multe dintre pantele sudice sunt expuse eroziunii pronunțate a
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor. Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
dispărut, inclusiv toți dinozaurii non-zburători. Tot ce avea peste 10 kilograme a dispărut. Cenozoicul este era care este încă în desfășurare. Se caracterizează prin dezvoltarea mamiferelor care ajung să domine Pământul și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din trei epoci: Paleocen, Eocen și Oligocen. Paleocenul a durat 10 milioane de ani. Este perioada
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
consecințe dezastruoase asupra ecologiei locale. Schimbările climatice aduc musonii indieni, deșerturile în Asia de Est și începutul deșertului Sahara. Continentele și mările Pământului se mută în formele lor actuale, iar harta lumii nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cuaternarul durează de acum 3 milioane de ani până în prezent și se împarte în două epoci: Pleistocen și Holocen. Pleistocenul a durat de acum 3 milioane de ani până acum 12.000 de ani. Această epocă a cunoscut nu mai puțin
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
omului primitiv. La sfârșitul Pleistocenului are loc o altă extincție care a dus la dispariția multor specii, inclusiv a ultimelor specii hominide, cu excepția Homo sapiens. Toate continentele sunt afectate însă Africa nu este lovită atât de greu. Făcând parte din Cuaternar, Holocenul durează de acum 12.000 de ani până în prezent. Cunoscut drept „Epoca Omului”, Holocenul este caracterizat de dezvoltarea oamenilor. Continentele au migrat în acest timp cu maxim un kilometru. Deși din punct de vedere geologic Holocenul este o perioadă
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc glaciațiunile). Se întâlnesc o serie de movile (gorgane) cu înălțimi de 4-6 m deasupra nivelului câmpiei. Acestea sunt creații antropice, morminte ale unor conducători, vechi de peste 2000 de ani. Ulterior au
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Buzău Nord, Vernești, Cândești, Berca, Ojasca, Unguriu, Măgura, Pârscov, Bădila, Rușavăț, Viperești, Cislău, Gura Bascei, Mărunțișu, Pătârlagele, Valea Sibiciului, Șețu, Păltineni, Nehoiu, Nehoiașu). Relieful, cu altitudini cuprinse între 300 și 1400 m, este constituit pe roci sedimentare de varsta Paleogen - Cuaternar. Pintenii montani paleogeni provin din Carpații Orientali. Zona subcarpatica este constituită din formațiuni geologice neogene cutate. Dealurile înalte sunt modelate în depozite de fliș paleogen,predominant siliciclastic și uneori în depozite de molasa miocena, formate din gresii cu intercalații de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cât și interioară, pe lemn. Acces: Masă lui Bucur sau masă ciobanului Bucur, este un monument al naturii situat în satul Pleși, comuna Bisoca. În această zonă blocurile de piatră au o mare frecvență ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama Muntelui Piatră Penei care ajunge până la altitudinea de 1145 m în punctul numit ”Masă lui Bucur”, se află un astfel de bloc cu o suprafață pseudoplană și un greutate de cca. 150 tone, care este așezat pe alte
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
celelalte limane sunt construcții recente, post-glaciare, formate prin acumularea de nisip și de aluviuni dunărene după stabilizarea, aproximativ acum 7000 de ani, a nivelului Mării Negre. se compune din strate calcaroase orizontale din Miocenul sarmațian, acoperite cu strate groase de loess cuaternar adus de vânturi în decursul perioadelor glaciare din ultimele două milioane de ani, și puternic erodate în fazele interglaciare mai calde ; sub aceste strate, la picioarele capului, se găsesc gresii, marne și calcare din Jurasicul-superior (barremian). Podișul litoralului situat deasupra capului
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica a evoluat în cuaternar în regim de glacis piemontan, format după înălțarea culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit din prundișuri și nisipuri pliocen-cuaternare. Trăsăturile actuale ale reliefului s-au format în Pleistocenul superior și în Holocen. Culmea reprezintă cumpănă apelor dintre
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un relief cu formațiuni bazaltice de tipul unui canioan (de dimensiuni reduse) aflat pe "valea Hoghizului", rezultat în urma unor activități de erupții vulcanice intense petrecute în Munții Perșani în perioada Cuaternarului, ultima eră geologică din istoria Pământului.
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
din diverse domenii, inclusiv cel muzical (fiind cunoscut ca un meloman rafinat), sau al ecologiei. După absolvirea facultății, în anul 1949, devine cadru didactic la catedra de Geologie din cadrul Universității București. Predă primele cursuri de Geologie Structurală și de Geologia Cuaternarului. În anul 1961 este îndepărtat de la catedră din motive politice de către administrația comunistă. La 4 aprilie 1990, împreună cu Dolphi Drimer, înființează Universitatea Ecologică, prima instituție particulară de învățământ superior din România și singura universitate cu profil ecologic. Dolphi Drimer devine
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
amfiteatre mari). Alunecările de teren pe locuri sunt carstice. Actualele verigi de dealuri mai mari sau mai mici, s-au format în timpurile miocenului, atunci sedimentele continentale s-au depus sub formă de argile, marne, calcare, nisipuri, gresii și loess cuaternar, ca urmare formându-se insule și movile pe atunci submarine. Dealurile Codrilor au o formă lunguiață cu o lățime maximă (vest-est) de 60-65 km și lungimea (nord-sud-est) 100-110 km. Văile cuprinse în acest areal au în principal direcția vest-est, mai
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]