876 matches
-
precum și H 2SO4 din electrolit, dizolvă cuprul brut supus rafinării. 1.5. Proprietățile fizice și chimice ale cuprului În stare compactă,cuprul este un metal de culoare roșie-arămie, cu strălucire metalică vie când este bine polizat și cu structură cristalină cubică cu fețe centrate. Foițele foarte subțiri de cupru sunt translucide și transmit o lumină verde.Cuprul este un metal greu (densitate 8,96g/cm3 la 20° C ), de duritate 2,5-3 în scara Mohs , este plastic, extrem de maleabil (se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a carbonaților) alcalini, în prezența unui reducător cum ar fi glucoza, hidroxilamina etc.La început se formează un precipitat galben de CuOH, care la fierbere trece într-un precipitat roșu de Cu2O. Combinația Cu2O se prezintă sub forme de cristale cubice care sunt colorate de la brun la roșu carmin.Sunt diamagnetice, se topesc la 1229 oC( fără descompunere ), sunt greu solubile în apă și se dizolvă în amoniac sau în hidracizi cu formare de combinații complexe. La cald, Cu2O poate fi
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
periodaților cuprului trivalent sunt intens colorate și sunt oxidanți puternici. Combinații interstițiale ale cuprului Hidrura de cupru CuH se obține prin reducerea sulfatului de cupru cu acid hipofosforos la cald. CuH se prezintă în cristale brune, care au rețea cristalină cubică cu fețe centrate, se oxidează încet în aer rece și eliberează hidrogen la ușoară încălzire. Nitrura de cupru Cu3N rezultă prin trecerea amoniacului peste cuprul încălzit la roșu sau peste CuF2, Cu2O, CuO la 260 - 280°C. Prin acțiunea amoniacului
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
pe furcă. Desigur, poate fi și pe furcă și în cadru (full suspension). Varianta fără amortizoare se numește de obicei „rigidă”. Amortizoarele sunt recomandate în principal în cazul în care estimați că veți merge mult pe teren accidentat (inclusiv piatra cubică), și mai ales pentru coborâri. Încercați mai multe biciclete, ca să comparați senzația. Trebuie sa vă simțiți bine pe bicicletă, să aveți o poziție comodă a spatelui și a brațelor. Desigur, acestea se ajustează și prin poziția ghidonului, a șeii, dar
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
ceea ce contribuie la conservarea dulciurilor. La asimilarea în organism zahărul produce, circa 4000 kcal/kg. După modul de prezentare se disting în consum următoarele forme de zahăr : -zahărul cristal sau tos care este constituit din cristale de zaharoză neaglomerate ; -zahărul cubic constituit din cristale de zaharoză aglomerate și tăiate în bucăți prismatice ; -zahărul pudră denumit și zahărul farin obținut prin măcinarea zahărului tos. Condiții pentru analiza senzorială Analiza senzorială a zaharului se face în încăperi curate, lipsite de mirosuri, trepidații sau
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei valori. Dacă dimensiunile tuturor particulelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
2-6,4; * pentru carnea decongelată: 6,2-6,4. La carnea tocată preambalată: * de vită: 6,2; * amestec: 6,4; * de porc: 6,6. XII.4.2. DETERMINAREA AMONIACULUI LIBER a. Metoda Eber Din proba de carne, se taie o porțiune cubică de 1-2 g, după care se fixează în cârligul ansei ce se introduce în pahar,astfel încât porțiunea de carne să rămână la cca 0,5cm deasupra reactivului EBER (1volum de acid clorhidric 25 %, 3 volume alcool etilic 95 %, 1volum eter
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
5,208 L gaze (c.n.), din care 3,36 L H2 și 1,848 L SO2 (448 mL de la Zn și 1,4 L de la Cu). 10. a) Ag5Zn8; b) Se calculează raportul: Este o fază de tip γ (cubică compactă). 11. a) Cu3Al; b) , deci este o fază de tip β (cubică centrată intern); c) 66,667% (volumic) SO2 (2,24 L c.n.) și 33,333% (volumic) H2 (1,12 L c.n.), respectiv 98,462% (masic) SO2
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
1,848 L SO2 (448 mL de la Zn și 1,4 L de la Cu). 10. a) Ag5Zn8; b) Se calculează raportul: Este o fază de tip γ (cubică compactă). 11. a) Cu3Al; b) , deci este o fază de tip β (cubică centrată intern); c) 66,667% (volumic) SO2 (2,24 L c.n.) și 33,333% (volumic) H2 (1,12 L c.n.), respectiv 98,462% (masic) SO2 (6,4 g) și 1,538% (masic) H2 (0,1 g). BIBLIOGRAFIE Editura
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
principalul său centru de greutate, care poate fi foarte jos. Pentru a arăta importanța înălțimii sale, turnul trebuie să-și întărească partea de sus, stabilindu-și un anumit centru secundar propriu. Turnul zvelt de la Palazzo Vecchio din Florența, o clădire cubică și masivă, ar pune în evidență o siluetă de coș de uzină dacă vârful său nu ar fi întărit de galeria în consolă, care îi asigură centrul secundar de care are nevoie (figura 15). Privind ansamblul palazzo-ului, remarcăm ambiguitatea presupusă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
masa primordială a clădirii, aceasta dobândește greutate vizuală datorită distanței sale față de centrul principal de dedesubt. „Efectul de elastic” creează tensiunea sau energia potențială, având ca rezultat creșterea în greutate. Schimbând însă locul de ancorare al percepției noastre de la masa cubică a clădirii către galeria turnului, drept centru propriu-zis, se schimbă și relația dintre centri. Acum greutatea galeriei își exercită propria i putere și, în măsura în care rămâne conectată la masa clădirii, îi conferă acesteia o putere ascensională pe cât îi permite forța sa
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lumii reprezentate. Într-o pictură japoneză precum cea din figura 114 nu există nici un fel de monopol al unui centru unic. Scenele de viață populară sau de curte, mai ales în xilogravurile din secolul al XVIII-lea, nu conțin interioare cubice închise. Din vederea panoramică cunoscută din perioada Heian, ca tehnica fukinuki yatai, nu zărim nici un tavan, pereții tinzând să fie transparenți sau cel puțin translucizi. Lumea este deschisă, deși subdivizată în secționări ușor centrate, iar spațiul descris în prim-plan
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cale. Centrul necesar al sistemului centric este asigurat de figura de sub baldachin a Madonei, care marchează verticala centrală la jumătatea clădirii, locul de întâlnire a segmentului inferior cu cel superior. Undeva la acest nivel plasăm și centrul interior al clădirii cubice. Arcul lui Constantin (figura 130) se sprijină pe sol ca o generoasă formă rectangulară. Centrul său de echilibru este localizat în arcul semicircular median. Un arc poate fi descris ca o concesie făcută de centricitate unui vector care în arcadele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
formă cristalină în alta (schimbarea bruscă a simetriei cristalelor care se produce fie prin variația temperaturii, a presiunii, fie prin cea a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de exemplu : 286K Sn Sn ( staniu cenușiu cristalizează în rețea cubică cu fețe centrate CFC) (Staniu alb cristalizează în rețea tetragonală cu fețe centrate TFC) Exemplul ilustrează fenomenul de polimorfism sau alotropia ( definiția dată polimorfismului pentru corpuri simple); 3) tranziții de fază în starea solidă care au loc în metale și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
mare și cu cât vor rămâne mai puține legături libere în sistem, cu atât procesul de legare a unei particule la cristal se va repeta mai frecvent. 83 - Creșterea cristalelor ionice Considerând un cristal ionic de NaCl a cărui formă cubică este cea mai simplă , se apreciază că depunerea particulelor pe o față a cristalului în creștere se face în trei etape. În prima etapă, pe fața cristalului se depune o particulă, în a doua etapă se adaugă o serie de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
La același mineral, asociația de forme simple care îmbracă cristalul este , în general aceeași dar habitusul cristalelor sale poate fi foarte diferit. Așa se întâlnesc la alaun fețe (100), (111), (110), dar, după condițiile de dezvoltare , cristalele pot avea habitus cubic (fig a) , habitus octaedric(fig b) , habitus rombododecaedric ,ca și granatul (fig c) , sau habitus cub-octaedric (fig d). Tot astfel pirita, în al cărei traht intră fețele (100), (210), (111) și mai rar (110), (321) , etc prezintă în mod frecvent
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
a) , habitus octaedric(fig b) , habitus rombododecaedric ,ca și granatul (fig c) , sau habitus cub-octaedric (fig d). Tot astfel pirita, în al cărei traht intră fețele (100), (210), (111) și mai rar (110), (321) , etc prezintă în mod frecvent habitus cubic (fig a) sau de dodecaedru pentagonal (fig b) și mai rar un habitus octaedric sau combinat din octaedru și dodecaedru pentagonal. Variațiile habitusului la același mineral arată condiții diferite de formare și de aceea este uneori caracteristic pentru un anumit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
habitusului la același mineral arată condiții diferite de formare și de aceea este uneori caracteristic pentru un anumit zăcământ. De exemplu pirita de la Fața Băii de lângă Zlatna are habitus de dodecaedru pentagonal, cea de la Bucium Izbita lângă Brad de habitus cubic. Mineralele care dau cristale cu diferite habitusuri cum sunt și cele prezentate mai sus se numesc minerale politipe. Acestea se întâlnesc în modul cel mai frecvent, dar sunt și unele minerale care dau cristale cu putere mare de creștere totdeauna
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
lor proprie .Foarte adesea , chiar dacă au posibilitatea să se dezvolte separat , monocristalele sunt împiedicate în creșterea lor pe unele din direcțiile similare și ca urmare capătă anumite deformațiuni care nu mai păstrează simetria formelor ideale . Așa de exemplu un cristal cubic de sare gemă care este împiedicat în dezvoltarea lui pe una din cele trei direcții de creștere normală capată forma unei prisme tetragonale (fig.34) Și invers , cristalele care în creșterea lor normală au habitus tetragonal prismatic, dacă sunt împiedicate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
al cristalelor după cele trei direcții (a,b,c). În felul acesta se deosebesc trei categorii de habitusuri: 1) habitus izometric -se întâlnește în cristalele cu aceași dezvoltare în toate cele trei direcțiile, cum sunt în general cele din sistemul cubic, sau cristalele romboedrice din seria calcitei . 2) a)habitus tabular - întâlnit în cristalele care sunt mai dezvoltate în două direcții , cum sunt plăcile de baritină de la Baia Sprie; b)habitus lamelar -întâlnit în cazul foițelor subțiri de mică albă. aă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
fig35b) sau după axa x (fig35c) , care se formează în rocile intrusive ; - sanidina cu habitus tabular (fig 35d) , care se formează în rocile efusive. În acest înțeles, deformațiunile cristaline pot îmbrăca habitusuri diferite de cele normale. Astfel cristalele din sistemul cubic, izometric, pot căpăta habitusuri neizometrice, ca în cazul octaedrilor aplatizați după o axă L3 care capătă habitus tabular sau cristalele prismatice tetragonale împiedicate în creșterea lor după axa c, care pot căpăta habitus izometric pseudocubic, etc . Hematita formată din soluții
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
formă cristalină în alta (schimbarea bruscă a simetriei cristalelor care se produce fie prin variația temperaturii, a presiunii, fie prin cea a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de exemplu : 286K Sn Sn ( staniu cenușiu cristalizează în rețea cubică cu fețe centrate CFC) (Staniu alb cristalizează în rețea tetragonală cu fețe centrate TFC) Exemplul ilustrează fenomenul de polimorfism sau alotropia ( definiția dată polimorfismului pentru corpuri simple); 3) tranziții de fază în starea solidă care au loc în metale și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]