635 matches
-
bombănea ce „caută venetica asta din Cursești pe aici”. Prinsese ciudă pe fratele ei, Costache și pe cei din familia lui, socotind că a fost nedreptățită de părinții ei la împărțirea averii. Bătrânul Ion Gheorghiu era de loc din satul Cuci, aproape de Băcești, dintr-o familie de răzeși. Aceștia aveau pământ în stăpânire din vremuri străvechi, pământ primit de la domnitorii pe care strămoșii lor îi slujiseră cu credință și pe care îl lăsau moștenire urmașilor lor, drept ce li era statornicit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la școala din sat apoi a muncit în gospodăria părinților săi, împreună cu frații și surorile apoi și-a făcut armata și a fost lăsat la vatră în 1880, după ce împlinise vîrsta de 25 de ani, când s-a întors la Cuci și a continuat să lucreze în gospodăria părinților săi. Ca tânăr holtei cutreiera satele din jur la horele și jocurile tocmite de tineri și mergea la iarmaroacele ce se țineau în localitățile mai răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a fost prețuit și de administratorul moșiei, care a vorbit cu boierul să îngăduie tânărului ajutor, Ion Gheorghiu, să strămute în Pungești și alți membri ai familiei, adică pe fratele Victor și sora Vasilica, ba după moartea tatălui său din Cuci a adus-o și pe mama sa. Sora Vasilica a intrat în slujba boierului ca doică a copilului Jac ce fusese înfiat de boier, fiind părăsit de mama sa naturală, în ograda administratorului. în această împrejurare tata socru, prins în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Ion Cocuz. Ion Gheorghiu aflând de măritișul Elenei, și-a găsit și el o prietenă, de data aceasta în Pungești, pe numele Ruxanda Pârțac, prietenia cu ea s-a prefăcut în dragoste, dar depărtarea mare dintre satul lui natal Cuci și Pungeștii fetei pe care a îndrăgit-o și cu care vorbise despre căsătorie, era resimțită de amândoi ca un obstacol. Toți au primit slujbe după priceperea lor cât și locuințe în târg prin grija boierului, iar administratorul ajutor Ion
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din viața socrilor săi a aflat Maria și din povestirile soacrei sale, care i-a destăinuit noră-si că l-a îndrăgit pe Ion, acesta a fost și pe placul părinților săi, care au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea lemnului dăruit de boier pentru ridicarea casei și acareturilor. Au făcut o nuntă frumoasă, îmbelșugată, numai din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
placul părinților săi, care au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea lemnului dăruit de boier pentru ridicarea casei și acareturilor. Au făcut o nuntă frumoasă, îmbelșugată, numai din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate. Boierul a trimis pe administrator să-l reprezinte la nuntă și au primit multe daruri, în bani și produse, încât soacră-sa își aduce aminte cu drag și acum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
multă seriozitate că va face și el gospodărie ca tată-su. îl mai iscodi pe bătrân despre unele întîmplări din viața lor, dorind să cunoască mai bine cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut și trăit în Cuci pe lângă Băcești iar bunica lor din Pungești. − Apăi, măi copii știți și voi că v -am povestit odată cum am ajuns de m-am așezat în Pungești. După ce m-am întors din armată în 1880 , am muncit și eu în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
boierii țineau chiar herghelii. Da’ stați că m-am luat cu vorba și nu v-am spus cum am cunoscut-o pe bunica voastră, cum am legat prietenie și nutream gânduri de căsătorie. Eu trăiam departe de târg, tocmai la Cuci și întâmplarea a făcut că boierul Marcopol, cel bătrân, avea nevoie de un ajutor de administrator și m-am împăcat în această slujbă. Boierul fiind mulțumit de felul cum munceam în slujba dată, l-a pus pe administrator să mă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de un psihiatru contemporan lipsit de geniu literar. Așa se petrec faptele, nimic nu este fals, nici bolnavii, nici relațiile lor cu lumea, nici evoluția lor, nici atmosfera, nimic nu poate fi altfel. Relativ recentul "Zbor deasupra unui cuib de cuci", operă contemporană (1950), nu se ridică la nivelul veridicității din "Salonul" cehovian. La Cehov, observațiile premerg știința, cu câteva decenii. Cât despre "Historia morbi" ("așa mi-a venit să scriu o historia morbi", mărturisește Cehov undeva), ("Călugărul negru") adevărul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acum mai mult de 32 de ani. Conștiința propriei nevinovății nu ne poate garanta faptul că suntem scutiți să ne trezim că suntem nominalizați la gazete în raționamente de genul: „X, se știe, a fost vecin cu șeful securității din Cuca Măcăii. Oricine a trăit în apropierea unui securist, a colaborat securitatea. Deci X, care a fost vecin cu securistul, a colaborat cu securitatea”. La capătul acestor pseudoraționamente (știm că din fals decurge orice) apare numele nostru lățit într-un ziar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
numai că el nu face distingere între Moldova și Muntenia, ca Kogălniceanu: "Întîmplările anului 1848 au fost fatale literaturii române. Politica predominând, literatura amuți"2, lucru pe care îl spune și Alecsandri în Scrisori (p. 38), când numește pe literatori "cuci rătăcitori" în perioada de după 1848. Acest lucru, cum se vede din istoria literaturii și cum îl vede și Kogălniceanu, nu e just decât pentru Muntenia, unde, zice Kogălniceanu, în acel interval de cinci ani, afară de Vestitorul românesc, nu cunoaște altă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în jocurile țărănești cu măști de la Anul Nou, Moșnegii devin în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din Muntenia și Oltenia, acțiunea referindu-se
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
referindu-se la căsătoria dintre un cioban și o ciobăniță sau dintre un țăran și o țărancă. După căsătorie, din motive diferite, soțul este ucis și apoi prohodit parodic de un „preot”, iar sceneta se încheie cu învierea celui mort. Cucilor li se atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacol păgân, ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine un joc semireligios ce se practică la
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Lahovary, Covurlui: Lascăr Catargi, Dâmbovița: colonel Hara lambie, Fălciu: Nicu Giuvara, Gorj: Gr. Săftoiu, Ialomița: N. Cămărășescu, Iași: N. Drosu, Ismail: P. Malaxa, Neamț: N. Gridov, Olt: N. Bâțcoveanu, Putna: Teodor Gâță, R. Sărat: C. Grădișteanu, Suceava: Alecu Greceanu, Te cuci: D. Sturdza, Teleor man: D. Ștefanopolu, Tutova: M. Epureanu, Vâlcea: C. Lahovari, Vaslui: I.Em. Miclescu, Vlașca: Hariton Racotă, Buzău: G. Vernescu. Deci 19 opozanți, 13 guvernamentali și 1 opozant independent. La Colegiul al II-lea fură aleși: Argeș: colonel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omagiată personalitatea lui O. Goga) sau reproduce câteva dintre opiniile lui Marin Preda despre „obsedantul deceniu”. E de reținut tot aici și ancheta Există o generație Labiș? Marcel Pop-Corniș tălmăcește din romanul lui Ken Kessey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Maria Ivănescu din Moarte pe credit a lui Céline, Modest Morariu din Cioran, Ioan Alexandru din „poetul” Heidegger. Alți colaboratori: Traian Herseni, A. I. Zăinescu, Ion Hobana, Hristu Cândroveanu. D.B.
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
Știu numele acestea de la un fost deținut politic care a stat la Salcia, Țuțu Spiru. A ajuns la Salcia prin 1960, a făcut și el doi ani la Institutul Agronomic. D. B.: Țuțu? N-a fost cumva la Pâncești sau la Cuci? C. I.: Nu, nu! Că n-a apucat să lucreze, n-a absolvit facultatea. A fost arestat în anul II de facultate și apoi nu i-au mai dat voie să-și continue studiile. D. B.: Știu de el, cred că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cap, sărutau piciorul Sultanului luând investitura; ei sărutau încă piciorul Hanilor Crimeei, piciorul Vizirului, piciorul lui Seikul Islam, poalele tuturor Agalelor și scara de la șaua calului ce Sultanul trimitea dar domnilor la investitura lor și li se punea în cap cuca cu pene de struț, cuca ienicerilor, pentru că Domnii Moldovei și ai Valahiei erau socotiți în acele zile între cetele Ienicerilor și această rușinoasă și infamă sărutare de picior, și îngenunchiare, a ținut până la 1859 când sări marele deșteptător Alexandru Ion
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
investitura; ei sărutau încă piciorul Hanilor Crimeei, piciorul Vizirului, piciorul lui Seikul Islam, poalele tuturor Agalelor și scara de la șaua calului ce Sultanul trimitea dar domnilor la investitura lor și li se punea în cap cuca cu pene de struț, cuca ienicerilor, pentru că Domnii Moldovei și ai Valahiei erau socotiți în acele zile între cetele Ienicerilor și această rușinoasă și infamă sărutare de picior, și îngenunchiare, a ținut până la 1859 când sări marele deșteptător Alexandru Ion Cuza, cel întâiu domn al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi asigură nici măcar garanția unui "ne trecem vremea în mod plăcut". În rolul terapeutului pentru controlul mîniei, Jack Nicholson este departe-departe de performanțele obținute cu partituri în care se afla în poziția complementară a pacientului ( Zbor deasupra unui cuib de cuci ori Mai bine nu se poate). Ne întîlnim din nou cu... normalitatea ( cuvînt supralicitat conștient în acest articol și de care noi înșine ne-am săturat-saturat) ce pare să nu fie un registru artistic benefic lui Nicholson. Chiar dacă eroul în
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
000 4+000 4,000 Drum (DJ 703 I) local neclasat în comuna Brăduleț ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. DC 265 A Galesu (DC 265)-Slamnesti 0+000 2+700 2,700 Drum (DC 265) local neclasat în comuna Brăduleț ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. DC 200 Valea Cucii (DJ 678 B)-Vale 0+000 3+500 3,500 Drum local (Teiu) neclasat și drum de �� exploatare în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. DC 200 A Bălțata (DJ 703)-Valea Cucii 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în
HOTĂRÂRE nr. 2.061 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163234_a_164563]
-
-Slamnesti 0+000 2+700 2,700 Drum (DC 265) local neclasat în comuna Brăduleț ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. DC 200 Valea Cucii (DJ 678 B)-Vale 0+000 3+500 3,500 Drum local (Teiu) neclasat și drum de �� exploatare în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. DC 200 A Bălțata (DJ 703)-Valea Cucii 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. DC 200 B Teodoresti (DJ 678 E)-Cotu 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în
HOTĂRÂRE nr. 2.061 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163234_a_164563]
-
265) local neclasat în comuna Brăduleț ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. DC 200 Valea Cucii (DJ 678 B)-Vale 0+000 3+500 3,500 Drum local (Teiu) neclasat și drum de �� exploatare în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. DC 200 A Bălțata (DJ 703)-Valea Cucii 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. DC 200 B Teodoresti (DJ 678 E)-Cotu 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 8. DC 219 A Bascov (DN 7
HOTĂRÂRE nr. 2.061 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163234_a_164563]
-
678 B)-Vale 0+000 3+500 3,500 Drum local (Teiu) neclasat și drum de �� exploatare în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. DC 200 A Bălțata (DJ 703)-Valea Cucii 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. DC 200 B Teodoresti (DJ 678 E)-Cotu 0+000 2+000 2,000 Drum local neclasat în comuna Cuca ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 8. DC 219 A Bascov (DN 7 C) - 0+000 1+600 1,600 Drum Baraj Budeasa (DC 219
HOTĂRÂRE nr. 2.061 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163234_a_164563]