557 matches
-
dacă acesta respira la fel ca oamenii, Thomas așa și-l imagina; unii Îl socoteau doar o undă, alții nici atît. Oricum, totul trecea și dus era, așa cum trecuse și o bună parte din viața lui Thomas. Și chiar și cucernică de-ar fi fost, tot zadarnică s-ar fi dovedit. O noapte, doar, să fi fost iepure-de-mare; numai că s-ar fi putut ca limita suportabilă a plăcerii, odată depășită, să fie chiar mortală. Și așa mulți bărbați mureau În timpul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la Ermitaj, iar seara să vadă Lacul lebedelor. Ar fi renăscut, după o săptămînă, Antonia, ar fi avut grijă Thomas să o ducă acolo la vremea nopților albe, despre care Rusoaica știa doar din poveștile tatălui ei. Mai erau și cucernici În Est! Pe placul Antoniei! CÎți mai rămăseseră. Și chiar dacă și-ar fi dat mîna cu purii din Vest, tot n-ar fi izbutit, fie și laolaltă, să mai salveze lumea. Totul era terminat, Antonia simțea; de aceea se arăta
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pată să arunce primul cu piatra În ea! Justițiarii fuseseră aduși, brusc, prin doar cîteva vorbe, În același plan cu vinovata, se petrecuse un transfer de vină, o nivelare, un terci - nu se mai putea alege, de atunci, cu adevărat, cucernicul de păcătos, și nici măcar sfîntul nu mai putea fi socotit chiar sfînt dacă lăsa nepedepsit păcatul. Milioane de femei adultere tot ascultaseră, cum nu se poate mai atente, vorbele astea la biserică, la slujba de duminică, citiseră, li se povestise
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și eu voi fi cel dintîi a aplauda pe acela ce va face mai bine.” Conștiința că opera se Înscrie Într-o serie istorică și că literatura iese din literatură? Sigur este că un spirit lucid (putem spune chiar realistic), cucernic și harnic domină gîndirea și determină demersul poetic al lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes, - este În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îi pare vulgar. Nu are, totuși, dreptate, pentru că misoginia este o formă de filozofie a crosului și nu indică, În chip necesar, o lipsă de profunzime a spiritului. Pann, Heliade, Conachi Însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori și cucernici față de femeie. Cei dintîi au cultul familiei, al treilea celebrează iubirea eternă. Asta dovedește o mișcare a spiritului față de obiectul erotic, o neliniște care silește poezia să se deschidă și să Îmbrățișeze forme noi de sensibilitate. Arta de a iubi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 126/127, martie 1999, pp. 103-105). • Producerea publicului Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv și emoțional. Același lucru este valabil, la Paul Yonnet, în cazul sportului și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Consilierul primăriei îi dă cuvântul și totul merge bine, în afară de faptul că reginei Ana Sfinția Sa îi spune "Alteța Sa Regina Margareta", iar când se referă la "luminile pe care le-a revărsat peste țară domnul profesor" ― o spune pe tonul acela cucernic și mieros al ierarhilor noștri și, totodată, se întoarce și îmi adresează un zâmbet cald ― pomenește mereu de "editura Anastasia". Îmi spun că nu e dramatic, pentru că oricum Regele nu aude, Regina nu înțelege, principesa și principele șușotesc între ei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decât cea frîncească și spaniolească, ci și decât cea italienească de acum; ba și decât cea latină, ce iaste în cărți și cumcă aceasta din limba românească, ce o vorbea poporul român cel vechi au luat începutul său. Preacinstitul și cucernicul ieromonah Efrosin Dimitrie Poteca, învățătoriu școalelor domnești, au dat la lumină "Mai înainte gătire spre cunoștința de D-zeu", ce cu aurite cuvinte grăiește adevărul întru înaintea cuvântării (? ) tălmăcită, din limba grecească. Mult prea învățatul și de bun neam născutul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din acea vreme, preotul Vasile Hâncu, umbrăreștean din neam în neam, pe data de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa mi-a povestit el, odată pe când era în vizită la mine. GRETE: Te-a vizitat Wottila, pe tine? ERNA: Bineînțeles, mi-a adus chiar și flori și un kil de carne de gulaș. MARIEDL: Wottila e un om foarte cucernic. Credința lui Wottila e foarte tare. GRETE: Erna, Erna, ar putea să fie omul potrivit pentru tine, chiar dacă e polonez. Că nu fumează de loc și nici nu pune gura pe alcool. Și nu te mai vizitează? ERNA (plângăcios): În locul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
său nu poate evita realitatea prin promptitudinea unei etichetări menite să cenzureze.” 127 În epilogul Decameronului, naratorul este fericit că a dus la bun sfârșit tot ceea ce își propusese pentru „preavrednicile sale copile”, de unde și mulțumirea adusă divinității, în maniera cucernică a vremii. Concluzionează expresiv: „de vreme ce nici una dintre voi nu merge la Atena, nici la Bologna ori la Paris ca să învețe carte, cu voi se cade a vorbi mai pe îndelete, mai pe larg decât cu cei care își ascut 126
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate, și sfânt, și evlavios, dar care nu răbda opreliști când era vorba de femei”544. și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
luptă. Dar, așa cum ilustrează și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate de un cod ce trebuia respectat cu strictețe și în care era reliefată deplin condiția umană supusă pieirii. Povestirea cavalerului nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încercărilor dure ale vieții cărora trebuie să le facă față pentru a și dovedi statutul de personaj exemplar, de model indiscutabil al virtuților creștine în general. Ca de fiecare dată, Constanța își găsește alinare în invocarea divinității, este un spirit cucernic, evlavios, devotat preceptelor creștine, de aceea ajutorul ceresc nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos specific povestirii, Alla își regăsește soția, întâlnirea este patetică, scena 756 Ibidem, p. 161. 757 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unul care se apucase să verifice o străveche tradiție de parcă ar fi fost o stampă, (410) să poată pune degetele pe ea și s-o pipăie Îndeaproape. 2. Cu puțin Înainte de celebrarea Jocurilor Pythice, pe vremea lui Callistratos 1, doi cucernici bărbați șhieroiț, sosiți din direcții opuse ale Pământului, s-au Întâlnit Întâmplător la Delfi. Ei erau Demetrios, om de litere șgrammatikosț, care se Întorcea din Britania la Tarsos, la el acasă, și lacedemonianul Cleombrotos. Acesta călătorise mult În Egipt și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
său nu poate evita realitatea prin promptitudinea unei etichetări menite să cenzureze.” 127 În epilogul Decameronului, naratorul este fericit că a dus la bun sfârșit tot ceea ce își propusese pentru „preavrednicile sale copile”, de unde și mulțumirea adusă divinității, în maniera cucernică a vremii. Concluzionează expresiv: „de vreme ce nici una dintre voi nu merge la Atena, nici la Bologna ori la Paris ca să învețe carte, cu voi se cade a vorbi mai pe îndelete, mai pe larg decât cu cei care își ascut 126
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate, și sfânt, și evlavios, dar care nu răbda opreliști când era vorba de femei”544. și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
luptă. Dar, așa cum ilustrează și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate de un cod ce trebuia respectat cu strictețe și în care era reliefată deplin condiția umană supusă pieirii. Povestirea cavalerului nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
încercărilor dure ale vieții cărora trebuie să le facă față pentru a și dovedi statutul de personaj exemplar, de model indiscutabil al virtuților creștine în general. Ca de fiecare dată, Constanța își găsește alinare în invocarea divinității, este un spirit cucernic, evlavios, devotat preceptelor creștine, de aceea ajutorul ceresc nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos specific povestirii, Alla își regăsește soția, întâlnirea este patetică, scena 756 Ibidem, p. 161. 757 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]