675 matches
-
afirma că "fiecare dintre acestea se pot transforma în exercițiu, odată preluate de către elev, după modelul profesorului. Este lucrul care ne dovedește (...) că separarea netă a metodelor didactice este posibilă doar teoretic, nu însă și în practica utilizării lor."<footnote Cucoș, Comstantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, p. 157. footnote> Exercițiul practic de muncă este calea care duce la formarea priceperilor și deprinderilor de lucru la
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba fata de autoritate. "<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 202. footnote> Metoda sa de Brainstorming in grupuri inseamna crearea unor conditii favorabile aparitiei libere a ideilor care trezesc, asociatii
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
M., 1974, pag. 103). 3.1.2. Teorii ale învățării Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. În privința învățării, sursele de informare studiate (Cerghit, I., Cucoș, C., Piaget, J.) prezintă multiple posibilități de abordare a gamei teoriilor învățării. Consider importantă cunoașterea acestora pentru a ne putea explica și pentru a stăpâni mai bine mecanismele acestui proces deosebit de important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Sadoveanu” cu articolul „Activitatea în afara orelor de clasă la geografie”. Galeria figurilor ilustre de profesori care și-au dăruit erudiția și entuziasmul pentru pregătirea normaliștilor bârlădeni este mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr. 3, bloc U
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr. 3, bloc U, 1, sc. A,apt. 7, Iași, oficiul poștal 4, prof. Victor Apostoleanu îi scria fostului său elev, profesorului Alexandru Mânăstireanu la Bârlad, str Aurel Vlaicu nr. 14
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Carpinschi, asist. Mihai Timofte, stud. Constantin Călianu, Stela Neicu, asist. Petru Ioan, stud. Dan Stângaciu, Pricop Constantin, Melania Popa, Ana Manea, Mihaela Tomozei, Lorin Vasilovici, Rodica Vatamanu, Maria Medeleanu, Olimpia Mazilu, Ioan Rău, asist. Dorin Belaus, stud. Corneliu Buruiană, Elena Cucoș, Mariana Dumitrache, asist. Dragoș Paraschiv, stud. Grigoriu Jean, Csila Seregely, Iulian Popa, Almeria Nathanson, asist. Niculae Niculescu, asist. Gheorghe Savitescu, stud. Ioan Anghel, Victor Loghin, Eldorina Oblu, asist. Vasile Mușat, stud. Botezatu Silviu, Tiberiu Drăgoescu, Roman Catinca, Astărăstoae Vasile, Mânea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Crișan, Ovidiu, 293 Cristescu, Polina, 85 Cristi, Adi, 254 Cristian, Vasile, 116, 120, 121, 130, 143, 144, 145, 161, 222, 225 Cristofor, Vasile 71 Cristoiu, Ion176, 526 Crîngan, Ioan, 358 Cruceanu, Vasile, 120, 131 Cuchiriță, Aurelian, 89 Cuciureanu, Aurel, 222 Cucoș, Elena, 159 Cucu, Doina, 160 Cuibaru, Radu, 80 Culea, Victor, 87 Culianu, Ioan Petru, 455, 521 Curcan, Ioan, 89 Curievici, Ioan, 66, 256, 450 Cutieru, Alexandru, 448 Cutieru, Gheorghe, 448 Cuțitaru, Codrin Liviu, 449 Cuțitaru, Virgil, 290, 455 Cuza, A.C.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
călare pe situație. Nici adversarul său nu era un cocoșoi ca cel de la Tîrgul Frumos, era un țîști-bîști, dar cotcodăcea și el de îți spărgea timpanul. Era o cotcodăceală la Congresul acela de nu se înțelegea om cu om, adică cucoș cu cocoș. Rezultatele au surprins pe foarte mulți. Cocoșelul a fost detronat și celălalt cocoșel a devenit șef. Priveam detașat la cocoșelul detronat, nu la cel de la Congres, ci la cel detronat de cocoșoi, beneficiarul complotului meu. Berea băută mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
locuințe, ritmul este alert, cu inserții viguros-caricaturale: Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac147. La fel sunt creionate amănunte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
își căuta joacă cu găinile, gâștele, rațele, cu pisica ori de câte ori o-ntâlnea. Prindea câte-o găină ori rață de coadă; se oprea în fața ei și mârâia scurt și-i aținea calea, hup-țup când într-o parte, când într-alta. Numai cucoșul, când îl vedea, se oprea, își zburlea penele și se repezea la dânsul plin de mânie și de gelozie, încercând să-1 miruiască cu ciocul, în numele Tatălui. Dar și Grivei sărea sprinten ca o panteră, se ferea, mârâia ori bătea furios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zburlea penele și se repezea la dânsul plin de mânie și de gelozie, încercând să-1 miruiască cu ciocul, în numele Tatălui. Dar și Grivei sărea sprinten ca o panteră, se ferea, mârâia ori bătea furios și-l păcălea încât aproape niciodată cucoșul nu-l ajungea și nimerea. Mai era într-un colț al ogrăzii, la umbră, la intrare într-o șandrama, lângă șură, o cloșcă cu puișori, care, de câte ori se-apropia, îi ieșea în cale, se umfla în pene și se repezea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț cu Ștefan cel Mare, mă pomenii luat de mulțime. Cârciuma gemea de mușterii... prinși în alt fel de vârtej, decât cel din Piață. O bună parte din mulțimea înghesuită pe străzile lăturalnice, rămase tăcută.. într-o tăcere
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
murmurat eu îndurerat. Și, din nou gândul îmi scormoni mintea.. „.. Oare, ceilalți.. vor veni !.. Oricum, să mă grăbesc..!” ... Dacă altădată, demult... pe vremea copilăriei și adolescenței mele, la Seminar se putea ajunge ușor: din Ștefan cel Mare... pe lângă cârciuma „La cucoșul tânăr”, se intra în fosta uliță Lozonschi, și doar la câteva case mai la vale, pe partea stângă, începea gardul înalt, de fier forjat, pe un postament masiv de piatră, care înconjoară clădirea Seminarului de jur împrejur. Așa îl țin
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
este dificil de cuprins, ambiguu, devenind într-un fel "un soi de etichetă pusă, în primul rînd, de un observator care nu se află sub puterea reflexiei obiective a unei exteriorități culturale. Mai tot timpul, identitățile se definesc din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p. 147). Acestui nucleu însă i se alătură permanent valori preluate de la mediul integrator, identitatea fiind în mare măsură o entitate fluidă, modelabilă. Contactul cu "celălalt diferit" reprezintă cea mai bună ocazie de a ne interoga asupra propriei noastre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor care și le-au însușit, serioase dificultăți în privința asumării rolului de actor social liber și angajat civic. Prin urmare, enculturația desemnează "procesul prin care un grup cultural încorporează la descendenți elementele valorice specifice în vederea integrării optime în viața comunitară" (Cucoș, 2000, p. 118). Inserția unei persoane în cultura proprie societății în care se integrează se petrece în mare parte inconștient, fără ca un asemenea proces să presupună o învățare deliberată. în actul enculturației prin instanțe precumpănitor informale, un rol foarte important
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Rudmin, 2008), manifestat prin tulburări depresive, sentimente de marginalizare și respingere, ce articulează o identitate confuză și poate genera chiar anumite boli cu manifestare psihosomatică. J.W. Berry constată că există șase tipuri de schimbări specifice fenomenului de aculturație (apud Cucoș, 2000, p. 128): schimbări fizice (de exemplu, zona geografică, clima, expunerea la soare, locuința); schimbări biologice (un nou tip de alimentație, noi boli etc.); schimbări politice (precum pierderea unor drepturi politice); schimbări economice (salarii, șomaj etc.); schimbări culturale (limba, educația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
3.6. Șocul cultural Șocul cultural se referă la "acea experiență emoțională și intelectuală ce apare la cel care, plasat accidental sau datorită unor activități specifice în afara contextului sociocultural inițial, resimte o puternică stare de disconfort și de stres existențial" (Cucoș, 2000, p. 131). Experiența integrării nu de puține ori tensionate într-un nou mediu poate declanșa diferite reacții: de frustrare sau de respingere, activare a resentimentelor față de mediul de inserție, de dezarticulare a identității, de revoltă și furie, de temeri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fie optimă, în echilibru stimulativ între dorință și posibilități - discuții individuale, lectorate cu părinții, vizite cu scop de familiarizare a unor instituții educaționale, alte forme de consiliere destinate elevilor sau părinților 15 Colaborând nivelurile micro ș i macro sistemice, C. Cucoș sugerează următoarele funcții: de constatare dacă o activitate educativă s-a derulat ori a avut loc în condiții optime, dacă au fost asimilate cunoștințele sau dacă s-au format deprinderile; de informare a societății, sub diferite forme, privind stadiul și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Editura All, 1994; 2. Cerghit I., Perfecționarea lecției în școala modernă, București, E.D.P.1993; 3. Ciobanu O., Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, București 2004; 4. Ciobanu O., Elemente de teoria si metodologia instruirii - prelegeri universitare , Editura ASE, București 2003; 5. Cucoș C., Evaluarea rezultatelor activității școlare în psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iași, 1996; 6. Diaconu M, Jinga I, Ciobanu O., Pescaru A., Păduraru M., - Pedagogie Editura ASE, București 2005 7. Ionescu-Muscel I., Tratat de merceologie, vol. I, Editura tehnică 1974; 8
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Interdisciplinaritatea trebuie Înțeleasă și acceptată deopotrivă ca pe ”... o formă a cooperării Între discipline diferite cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere" (C. Cucoș, 1996). Activitățile interdisciplinare au pronunțate valențe formative, ele contribuie la dezvoltarea intelectuală, socială, emoțională, fizică și estetică a copilului, cultivă Încrederea În forțele proprii și spiritul de competiție. Interdisciplinaritatea oferă posibilitatea corelării conținuturilor conceptuale, metodologice și practice ale diferitelor discipline
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
biologice, zoologice, dar și aparatură electronică, mecanică etc. Unii specialiști propun și utilizează termenul de tehnologie didactică(v. infra), termen definit drept „ansamblul mijloacelor audiovizuale utilizate în practica educativă”, observând că este „un sens restrâns și din ce în ce mai puțin utilizat” (C. Cucoș, 1995, p. 177). De asemenea, mult mai specific apare și este utilizat termenul mijloace de învățământ care sînt definibile drept „instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții, realizarea unor aplicații practice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
asemenea, mult mai specific apare și este utilizat termenul mijloace de învățământ care sînt definibile drept „instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții, realizarea unor aplicații practice în cadrul procesului instructiv-educativ” (C. Cucoș, 1995, p. 192). Mijloacele didactice sunt, deci suportul direct al oricărei discipline care are drept dimensiuni fundamentale trei obiective: teoretice, experimentale și practice. Există însă un paradox al acestor mijloace didactice, care deși sînt produsul componentei de vârf a procesului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în învățământ ca mijloace implicite sau intrinseci ale predării. Ca urmare, școala este întotdeauna cu un pas în urmă. Se poate proceda la o taxinomie a acestor resurse materiale-suport în procesul de predare, fapt realizat de către unii specialiști, (vezi C. Cucoș, 1995, p. 193), iar această taxinomie este în primul rând una temporală sau diacronică. Se vorbește în această situație de generații sau valuri de dezvoltare. Fără intenția unei descrieri extrem de precise, consemnăm că prima generație a fost asigurată de tăbliță
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predare învățare este o problemă de inovare. Scopul inovărilor în această direcție dobândirea unei eficiențe sporite, optimizarea procesului de învățământ, în alți termeni și, mai important chiar „redimensionarea raportului dintre latura verbală și cea acțional productivă a practicii didactice” (C. Cucoș, 1995, p. 192). Mai reținem pe aceeași linie reflexivă și observația că mijloacele didactice facilitează cunoașterea didactică având calități informative și formative superioare. Literatura de specialitate tratează pe larg aceste aspecte, dar interesul nostru în expunerea de față îl constituie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]