3,849 matches
-
sensul mai larg al noțiunii, în care intră deopotrivă educația familială, autoeducația și mai ales „școala vieții”, singura care „nu are vacanțe”, cum singur spune. Școala, cartea, cultura, cunoașterea fac obiectul multora dintre aforismele sale. Valorile ce revin mereu în cugetările condensate ale autorului sunt cele clasice, pe care s-a constituit dintotdeauna societatea umană: munca, cinstea, adevărul, dreptatea, înțelepciunea, dragostea, frumosul etc. Înarmat cu acest arsenal axiologic, Vasile Fetescu se pronunță fără rest, în formule mai scurte sau mai dezvoltate
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Nicolae Titulescu, Tudor Vianu sunt numai câteva nume dintr-un lung șir, fapt ce a determinat să se constituie enciclopedii, consacrându-se deja sintagma „gândire aforistică românească” . Se vorbește chiar despre o anumită predilecție românească pentru formula de înțelepciune, pentru cugetare, maximă sau aforism . Nu am căderea de a mă pronunța cu privire la acest lucru. În schimb, pot spune că, prin frumusețea și specificul lor, reflecțiile profesorului Vasile Fetescu își găsesc un loc distinct în peisajul gândirii aforistice românești. Valică Mihuleac Moto
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
pare la prima vedere. Într-un fel, ea este chiar tipică pentru ultimii ani ai adolescenței. Pentru că, în fond, dincolo de imaginarul nostru excesiv de optimist, "prima tinerețe" este vârstă marilor nefericiri. Încă înainte de apariția curentului "Emo", cei mai multi adepți necondiționați ai cinicelor cugetări existențiale ale lui Cioran erau liceeni din ultimele clase. La vârsta de 17-18 ani, totul se discută în termeni absoluți, sistemele de valori nu cunosc nici o nuanță relativă și o cât se poate de banală neînțelegere în amor te poate
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
da audiențe în Piața Universității? Astea sînt promisiuni de Dănilă Prepeleac. Adversarii lui însă l-au depășit cu mult. Ca unitate de măsură pentru performanțele umorului involuntar produs cu prilejul referendumului aș propune Orbanul. Șeful campaniei liberalilor a emis următoarele cugetări: "Am greșit că în campanie ne-am adresat intelectului românilor" (eșantion de umor involuntar, sinucigaș politic), " Dacă noi - liberalii, n.m. - am fi condus această campanie, rezultatul referendumului ar fi fost altul!"(ar fi fost pe dos? - n.m.). Imediat după aflarea
Umorul involuntar al lui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9642_a_10967]
-
care s-a petrecut o la fel de radicală schimbare lingvistică: modernizarea limbii, occidentalizarea sau "reromanizarea" vocabularului sînt adesea prezentate ca rupturi, ca transformări violente și profunde, ducînd chiar la neînțelegere între categorii sociale sau generații (ideea apare tot la Russo, în Cugetări); corespondența dintre transformările vestimentare și cele lingvistice nu e totuși perfectă și discursul epocii e prudent, evitînd să extindă asupra limbii metaforele eliberării sau ale sprintenelii. Astfel, moda lingvistică nu pare a avea consecințe la fel de pozitive, nici efecte psihologice la fel de
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
care este aceea de a căuta artisticul și semnificativul, pe deasupra poziției sociale, gunoierul și măturătorul fiind priviți, printr-o extensie lirică, drept arhivari ai vieții adevărate, fără mască și zorzoane. În Plouă, viziunea catastrofică ("plouă în dușmănie") este contrapusă unei cugetări celebre a lui Kant și unei poezii de Ana Blandiana, în care ploaia dezlănțuie în om un fond metafizic. Sceptic, autorul revine la terna realitate a societății contemporane: "Filosoful și poetul, Kant și Ana Blandiana ne-au înșelat; numai unul
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
ai școlii, dar ei nu veneau sâmbăta și duminica decât dacă avea loc vre-un accident. Nu avea obiceiul nici să se uite În pungi și pachete dar acum zări o carte al cărei titlu Îi atrase atenția „Maxime și cugetări”. O trase cu grijă pentru a-i memora poziția și citi cu nesaț câteva maxime care Îl fascinară. Dădu pagina și văzu un bilețel Împăturit În două. Avu tupeul ca pentru Întâia oară să citească un bilet al dumnealui: „Tuți
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Oana Pellea, În Jurnal, parcă vorbind cu cuvintele mele. Am mai vorbit despre Codrescu În Jocul ielelor, Tudorel Popa În Prețul, Sanda Toma În Mutter Courage, Luiza Derdelian În ...Escu ș.a.m.d. Jocul lor excepțional mi-a amintit o cugetare a lui Nicolae Iorga:„Tăcerea are glasul ei de Înțelepciune: ascultă-l!”. Asta am și făcut, o viață, cînd mi s-a oferit ocazia... Citind, recent, un interviu cu un regizor rus contemporan, mi-am amintit o plimbare a mea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Să n-ai a face alta decât să privești și să cânți cântări de laudă cu meșteșugite întorsături din gâtlej? Eu cred că nu-i drept! MAVRICHIE: Mă rog, gândește ce poftești. Dar nu mă amesteca pe mine în asemenea cugetări. (Se aude apropiin du-se cineva care fluieră o melodie cucernică.) Și nu mai zăbovesc nici o clipită, că-l aud apropiindu-se pe Habacuc, și eu tertipurile lui nu le pot suferi... Blagoslovește! (pleacă) SISOE: Domnul! (Vrea și el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zel al lui tanti Magdalena, soțu’ a șchiopătat toată nunta, dar asta e partea a doua. Și o amintire frumoasă. O amintire șchioapă. Prostituția e cea mai sigură sursă de venit în orășelul despre care vorbim. Putem anexa aici o cugetare din filmul lui Nae Caranfil Asfalt tango, unde un polițist cinic face o paralelă între proxenetism și turism. Nu pot reproduce cugetarea pe de-a-ntregul, esențialul e că, dacă ai o țară frumoasă și o închiriezi și altora să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
șchioapă. Prostituția e cea mai sigură sursă de venit în orășelul despre care vorbim. Putem anexa aici o cugetare din filmul lui Nae Caranfil Asfalt tango, unde un polițist cinic face o paralelă între proxenetism și turism. Nu pot reproduce cugetarea pe de-a-ntregul, esențialul e că, dacă ai o țară frumoasă și o închiriezi și altora să se bucure de ea, nu o ții ca egoistul doar pentru tine, de ce nu ai proceda la fel și cu soția? Tanti Magdalena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce îl determina să mediteze adânc, într-o mare încordare a forțelor sale spirituale, asupra a ceea ce avea de făcut în continuare. Grea misiune! Iar astfel, după un răstimp de intensă trăire a vieții lui interioare, înțesat de șiroaie de cugetări și de reculegeri dese din cale-afară, ajunsese, în cele din urmă, la concluzia că sinuciderea îi este mai apropiată sufletului său decât îi este Biserica; astfel, tot reflectând la acest lucru, se gândi să se omoare prin spânzurare. Alesese metoda
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
întotdeauna către sine însuși și cugeta intens la toate posibilitățile, ce i-ar fi putut determina despărțirea de femei, rând pe rând analizând fiecare motiv și dezbătându-l cu pătrundere, până când, numaidecât, și tot ca de obicei, se deștepta din cugetare, dânduși seama repede că nu a ajuns la nicio concluzie, care să-l satisfacă întrucâtva și oarecum să-l dumirească. Ei bine, era pe la sfârșitul lui septembrie, atunci când acesta avea să ajungă curând într-un loc în care nu mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
caier de lână și care se înălța din fața cortului de unde plecase doar cu câteva clipe în urmă. Cu siguranță, gândi el, nu putea fi din altă parte acel nor, pornit ca o părere spre văzduhuri. Bulibașa Graulea își trimitea probabil cugetările, o dată cu fumul din pipa sa, spre lumi numai de el știute. Bulibașa Graulea spera ca avocatul Mocanu să onoreze invitația de a participa la această nuntă. Se potrivi ca evenimentul să aibă loc într-o duminică de toamnă dumnezeiască. În
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se preconiza un proces cu avocați, cu martori, un lung șir de termene, cu un final care cine știe când și cum își va arăta zorii limpeziți, de vreme ce pe apele timpului plutea un noian de incertitudini. Aflat sub povara acestor cugetări, bulibașa nu și găsea tihna căutată îndelung. Se ridică în picioare și o porni domol, fără zor, spre un loc unde să-și așeze gândurile. Acestea mergeau în același timp cu el prin iarba deasă a luncii purtate de pașii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
stilistice. Porecla este un mijloc eficient și pitoresc de caracterizare a personajelor și din cauză că în chiar viața comunității vămene porecla servea acelorași scopuri, era o monedă cu largă, sugestivă și, adeseori, ironică circulație. Provocator volum, care conține eseuri îimpresionante sunt cugetările despre curgerea vremii și despre soarta omului - a se vedea în acest sens capitolele Un argument în plus și Cine sunt eu!), amintiri îfluente, coerente, bine puse în pagină), o destul de amănunțită monografie a localității Vama îde exemplu, capitolul Albumul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-l oprea firea, de la muncă nu s-a dat înapoi nici odată, căci aceasta îi era o necesitate a sufletului”. Mitropolitul Nectarie este cel dintâi mitropolit al Bucovinei, ales și învestit după legile țării. De la el ne-a rămas binecunoscuta cugetare: „Neamul românesc e creștin ortodox de când e român și român de când e creștin ortodox”. Fratele tatei, Filaret, născut o dată cu răscoala din 1907, mi-a lăsat puține amintiri. După terminarea Facultății de Drept din Cernăuți, s-a stabilit la Brașov, lucrând
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
spirituală ne mențin în istorie. Noi, muritorii de rând, care purtăm pe umeri povara grea a existenței, ne înarmăm singuri cu speranță și încredere în forțele noastre, stare de fapt ilustrată în sonetul intitulat Optimism, precedat de un Motto, o cugetare a ilustrului Dante Alighieri, din Infern, Cântul II: „Pe mine Domnul m-a făcut astfel c-al vostru iad să nu mă poată-nfrânge și nici văpaia ce țâșnește-n el. Te teme doar de-acele lucruri care îl pierd
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
redeștepte interesul pentru astfel de discipline, absolut necesare În pregătirea juriștilor și filosofilor. Autoarea lucrării, Vanda Vlasov, de profesie avocat, a abordat o temă de actualitate și de reală complexitate conceptuală: Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio. Adevărat model de cugetare neokantiană, filosoful italian al dreptului Giorgio del Vecchio s-a impus În creație, printr-o Operă distinctă, de mare valoare teoretică În Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
așadar necesar ca o asemenea filosofie să nu constituie numai un empirism naiv și ea să se Întemeieze În mintea juriștilor pe o cercetare atentă și conștiincioasă folosinduse În mod științific de toate actele la care a ajuns până acum cugetarea, prin lungi și grele străduințe.” Celebrul coleg al lui Mircea Djuvara, profesorul de drept Giorgio del Vecchio care editase deja Între anii 1929-1930 și 1936, trei ediții din Lezioni di Filosofia del Dirito, a reușit să definească, cu deplină claritate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
stabilit de dreptul unui anumit sistem. Dar vrem să cunoaștem dreptul În totalitatea sa logică, adică să știm care sunt elementele esențiale comune tuturor sistemelor și să urmărim conceptul universal al dreptului. Definiția acestui concept implică și presupune mai multe cugetări, precum: asupra raporturilor dintre morală și drept, asupra distincției diferitelor aspecte sau momente constitutive ale dreptului; subiectiv și obiectiv și chiar necesită lămurirea multor altor concepte care se Întrepătrund și se leagă cu acel al dreptului: așa spre exemplu noțiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cazurile vizate, pe unul dintre ele și Îl preferă altuia: debitorul, de exemplu, are interes să i se plătească, legiuitorul preferă acest din urmă interes celui dintâi și-l impune ca o obligație de drept pozitiv, În acest caz, obiectul cugetării legiuitorului nu este de a cerceta prin ce procese de cauze reale se poate ajunge la Încheierea unui contract, sau, dacă o face, numai spre a vedea mai bine dacă e bine sau nu să impună o obligație. Ne putem
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca satisfacerea unora să se facă cu sacrificarea altora, nu facem o simplă constatare a realității intereselor În prezență, ci procedăm la o ierarhizare a lor, și anume după cu totul alt criteriu decât cel al existenței lor reale. Obiectul cugetării este fundamental altul. Orice afirmare a unui fapt natural (de exemplu că pământul are o anume serie de mișcări) poate fi Întocmit la fel cu produsul educației sub formă de sugestie socială, realizată de ex. prin școală, prin lecturi repetate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fapt natural, cum sunt realitățile materiale psihologice sau sociale, se obține În același fel, tot printr-o legare Între ele, pe cale logică, a unei serii de cunoștințe și În special, În speță, de fapte naturale, adică prin idei generale, prin cugetare. Dacă, prin urmare, Într-un caz, zicem că putem ajunge - sau măcar tinde - spre adevăr, e necesar să zicem și În celălalt caz că putem ajunge sau tinde spre adevăr; aceasta Înseamnă că putem afirma un adevăr obiectiv În materie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cale este urmată de știința despre natură, când Încearcă a afirma un adevăr, căci ea nu ar putea formula nici o lege a unor fenomene naturale, dacă nu ar porni de la constatarea necontestată a unor alte fenomene naturale, legându-le cu cugetarea unele de altele În serii de același fel. Fenomenele naturale, Întocmai ca și obligațiile etice sunt recunoscute ca adevărate În existenta lor numai prin legătură stabilită Între ele sub formă de cunoștință sistematică și necontradictorie. Dacă, prin urmare, am nega
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]