1,229 matches
-
de informare a organismelor statale punând accentul pe determinările numerice. Faza aritmeticii politice aparține perioadei când în Anglia apare o statistică deosebită, cunoscută sub numele de „aritmetică politică”. Aceasta se ocupa cu analiza, prin procedee matematice de prelucrare a datelor culese, cu desprinderea regularităților și chiar cu formularea previziunilor. Astfel, John Graunt pune în evidență legități ale populației și fenomenelor demografice; Wiliam Petty (părintele economiei politice moderne) a utilizat metode cantitative de studiere a fenomenelor economice și sociale; Edmund Halley s-
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
model tipic de „raționament fenomenologic”. Bolnavul își expune suferința sub formă de acuze-simptome (1, 2, 3, 4, 5), iar medicul culege, confruntă și identifică simptomele clinice cu criteriile de diagnostic. În final medicul, va „pune între paranteze” simptomele și criteriile culese. Din această „punere între paranteze”, care este actul de reducție fenomenologică, rezultă diagnosticul clinic, respectiv „cunoașterea clinico-medicală” a cazului respectiv. Diagnosticul va denumi suferința ca boală. Fig. p. ms. 109 Simptome BOLNAV BOALA DIAGNOSTICUL (reducție fenomenologică) Criterii MEDIC 1 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ai pitagorismului târziu. S-a evidențiat însă și ca om politic. După Aristoxenos din Tarent, Archytas a fost ales de șapte ori strateg al cetății natale. Din vasta operă filosofică și matematică a lui Archytas nu au rămas decât fragmente (culese și publicate de Meiners în Histoire des sciences chez les Grecs et les anciens, vol. III, Paris). Acestea sunt însă suficiente pentru a înțelege destul de clar concepția marelui învățat tarentin (în acest sens, vezi lucrări remarcabile precum: P. Tannery, „Un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etc., toate nefiind, în fond, altceva decât expresiile unor vechi obiceiuri cotidiene, devenite reflexe sociale. Orice istorie își are, desigur, sursele ei. În cazul care ne interesează aici, nu există decât dificultatea alegerii. De la memorii, jurnale, corespondență până la mărturiile directe- culese, organizate și interpretate după procedeele istoriei orale -, totul poate servi la reconstituirea microistoriilor cotidiene. Un alt izvor important al putea fi arhivele juridice (mai deloc exploatate la noi, indiferent de epoca la care se referă), deosebit de instructive- putem bănui - atât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre managerul școlii și elevi; - convorbirea dintre părinți și copii/elevi; - convorbirea dintre profesor și asistenții sociali sau tutorii copiilor cu cerințe educative speciale etc. Reușita convorbirii depinde de gradul de sinceritate care se stabilește între interlocutori, iar valoarea informațiilor culese este asigurată de climatul de securitate și încredere în care se desfășoară discuția. Metoda biografică urmărește culegerea de informații cu privire la: a) mediul social de origine și condițiile materiale: - structura familiei; - condițiile materiale și de locuit; - părinții - profesie, nivel cultural; - relațiile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Fl. Marian, Țiț Bud ș.a., scriu numeroase articole despre folclorul românesc, Nicolae Densușianu fiind autorul unui important Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile terilor locuite de români, prin care intenționa colecționarea datinilor populare și a legendelor străvechi. Printre producțiile folclorice culese și tipărite figurează o variantă a baladei Iovan Iorgovan și una a Mioriței, neautentica însă. În paginile rezervate poeziei, în afară de Aron Densușianu și Ovid Densusianu (primul cu pseudonimul I. Corban), mai sunt prezenți V.C. Molna și G. Dâmbovițeanu. În 1897
REVISTA CRITICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
orientează către folclorul meleagurilor natale, mergând pe urmele unor I. G. Sbiera, Simion Florea Marian, Elena Niculiță-Voronca. Va pune accent pe identificarea celor mai semnificative zone și a celor mai autentice surse, precum și pe înregistrarea cât mai exactă a materialului cules, uneori inclusiv în latura lui muzicală, combătând însă și tendința de a „aservi” folclorul filologiei. Aceste principii vor fi totuși încălcate într-o măsură în cazul poveștilor din culegerea De la noi (ediția a treia, din 1920, a fost distinsă cu
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
conținut, cât și prin stilul redactării, exemplar prin claritate, exactitate și impersonalitate. Chiar dacă noile abordări comparatiste vor distribui altfel accentele, materialul prezentat rămâne în continuare util. Aceeași bogăție de informații este învederată de ediția poeziilor de factură populară, de la textele culese și păstrate ca atare până la cele eminescianizate definitiv. Notele și comentariile se constituie nu o dată în micromonografii ale poemelor. De altfel, acestea au și fost izolate de editor și publicate într-un volum aparte, Comentarii eminesciene (1967). Specialiștii nu pot
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Etnologul a lăsat una dintre cele mai vechi descrieri ale stânei din sud-estul Transilvaniei, precum și numeroase date în legătură cu obiceiurile și credințele păstorilor. Prin limitarea ariei de cercetare, însoțirea descrierilor cu schițe și desene, ca și prin notarea fonetică a materialelor culese, P. anunță școala lui Ovid Densusianu. SCRIERI: [Studii de folclor și etnografie. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Traduceri: Homer, Iliada (Cartea I), București, 1888. Repere bibliografice: Chițimia, Folcloriști, 327-370; Ion Mușlea, George Pitiș
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
de stimă, respect, încredere), necesități de autoactualizare (dezvoltare și afirmare umană, activitate la nivelul capacităților), necesități de participare socială. De aici, strategii diferite de organizare a muncii și de motivare a performanțelor. În al doilea rând, difuzarea de date empirice, culese sistematic de cătresociolog, referitoare la realitatea socială în care acționează colectivitatea, la multiplele activități ale acesteia, cât și la rezultatele obținute. Relația negativă dintre satisfacția muncii și performanță a fost o „teorie” curentă în practica industrială tradițională. De abia din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a. A fost președintă a Societății culturale „România tânără” și, o perioadă scurtă, redactor la „Gazeta Bucovinei”. Primele texte populare culese le publică în „Românul” (1890), iar cele dintâi cercetări dedicate folclorului îi apar în revista „Rândunica” din Iași (1893). Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) este o culegere de material folcloric și va fi
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
acumuleze rezultate empirice noi. Bazându-se pe filozofia cunoașterii, cursul susține că empirismul este un proces prin care omul de știință „propune lumii” anumite afirmații teoretice, pe care apoi le analizează, aplicând anumite proceduri riguroase de testare asupra unor date culese „din lume”, pentru a decide dacă aceste afirmații pot fi adevărate. Implicația este că știința operează în două etape: una analitică - ce constă în construirea de modele și specificarea de ipoteze - și una sintetică - în care sunt colectate date, sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de peste cincizeci de ani și să le aplice o schemă de codificare prin care să examineze diferențele din prezentările femeilor. Analiza de conținut încearcă să genereze date structurate din datele nestructurate. Totuși, aceasta trebuie să se bazeze pe materiale produse, culese și organizate de alții. Oricât de bine și-ar utiliza sursele documentare disponibile pentru proiectul său, cercetătorul nu poate scăpa niciodată de această limitare esențială. IV. Concluziitc "IV. Concluzii" Partea sintetică a cercetării implică procesul de stabilire a faptului că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o valoare artistică deosebită, sunt reprezentative pentru zonele de unde au fost adunate. Culegătorul notează numai localitățile, fără nici o indicație asupra informatorilor, și face adesea confuzii între specii. Din bogatul material cules, P. a publicat în Lira Bihorului (1894) doar balade. A scris și proză, strânsă în volumele Cu vârful penei (1894) și Suspin și zâmbire (1899). SCRIERI: Cu vârful penei, Gherla, 1894; Suspin și zâmbire, Gherla, 1899. Culegeri: Lira Bihorului, Gherla
PAPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii pe măsură. Românii sunt afectați de o „incapacitate patologică de colaborare”, de un „egoism individualist” sau de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât în oricare din țările vecine”. Publicul românesc al mesajelor politice de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915, au în mare o temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest subiect sunt selectate din Eminescu, Alecsandri, C. Stamati, G. Sion ș.a. Literatura străină este prezentă în rubrica permanentă „Foiletonul ziarului «Moldova»”, unde texte din Leonid Andreev (Șapte spânzurați), din
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
de Alecu Russo în vremea exilului la Soveja, iar într-o notă la balada Dolca, apărută în volumul Poezii populare ale românilor, susține că ar fi cules-o personal în timpul unei excursii pe Ceahlău. Problema locului de origine al baladei culese de Russo și Alecsandri, considerată și varianta clasică, nu a fost încă deplin elucidată. Marea ei circulație, realizarea artistică excepțională, precum și multitudinea temelor și motivelor i-au determinat pe majoritatea specialiștilor să o considere drept variantă-arhetip. De aceea, în cercetarea
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Banatul sîrbesc, pe valea Timocului. Din Serbia se cunosc șapte variante, cinci timocene și două bănățene, toate influențate de balada moldovenească. De asemenea, s-a descoperit o variantă și în Ungaria. Odată cu răspândirea culturii, penetrația baladei (în special a variantei culese de Alecsandri) este din ce în ce mai mare. Fenomenul indică viabilitatea acestei creații folclorice. Comparat cu majoritatea variantelor, textul publicat de Alecsandri este cel mai valoros din punct de vedere estetic, are cea mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
centrală i-a determinat pe cei cu venituri mici să-și construiască sobe pe bază de lemn. De asemenea, familiile cu venituri mici își prepară acasă, deseori, pâinea necesară consumului pentru a reduce cheltuielile zilnice. Cât privește migrația externă, informațiile culese vin în principal din interviuri realizate cu subiecți care au rude apropiate plecate. Este vorba în primul rând despre bătrâni ai căror copii, aflați la prima tinerețe, sunt la lucru în Italia, Spania sau Anglia, principalele țări de destinație. Profilul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se referă la jumătatea de sus a plantei. În general, plantele medicinale trebuie recoltate când sunt înflorite. Nu culegeți plante medicinale într-o zi ploioasă. Așteptați mereu până ce au fost câteva zile uscate înainte de a culege plantele medicinale. Acestea trebuie culese după ce roua s-a uscat de pe ele, dar înainte ca soarele să fie prea fierbinte. În acest moment ele conțin cantitatea cea mai mare de uleiuri aromatice. Frunzele pot fi culese când planta are flori. Agățați tulpinile la aer până ce
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
sau zonele de locuit. Acestea elimină un ulei volatil gazos care poate provoca amețeli sau dureri de cap. Majoritatea rădăcinilor și a scoarțelor va fi culeasă toamna, cu câteva excepții. Una dintre ele este rădăcina de ghimbir sălbatic. Aceasta trebuie culeasă primăvara. M-am gândit să menționez special acest fapt, deoarece ghimbirul este foarte necesar atât pentru gătit, cât și în scopuri medicinale. După ce aveți o zonă cultivată cu ghimbir sălbatic, vă veți da singuri seama cât puteți recolta, pentru a
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
selectați într-un lot pentru Canal. În după-amiaza aceleiași zile au fost chemați încă o dată de către Iosif Nemeș, care i-a prezentat directorului penitenciarului, Mihai Bertea (cu care, probabil, vorbise între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile s-au schimbat și că administrația închisorii este coimplicată, a doua zi cei doi au cerut la raport ca unul dintre ei să fie pus de planton, pentru a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
facă un consult medical înainte pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă în care se obțineau informații prin discuții, Popa îl scotea la raport pe șeful de cameră, care îl punea la curent cu informațiile culese, și se înțelegeau asupra momentului și semnalului pentru începerea bătăilor. Între 15 octombrie 1950 și 1 ianuarie 1951, Octav Grama era cel care indica scenariul bătăilor, în prezența lui Popa „Țanu”. Tot Popa indică procedura standard pentru bătăi: cei care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]