1,462 matches
-
ca un act în contra dinastiei. Loialitatea simulată cătră dinastie nu e în realitate decât o ilustrațiune a cuvîntului: "Voim stăpân pe împăratul pentru a nu avea nici un stăpîn". Din acest izvor răsar apoi ca necesitate naturală toate acele regretabile și culpabile induceri în eroare ale poporului românesc, care din natură chiar e obicinuit de-a se lăsa influințat și dus de bună - voie de alții. Și când, acum vro doi ani, începuse a miji și printre românii din Transilvania un simț
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său, care, ca orice convingeri și pasiuni, sînt exclusiviste. * „În genere, bunătatea sau răutatea faptelor omenești se judecă după potriveala lor cu interese plănuite. Dacă cel căruia-i faci nedreptatea, o dorește, atunci, deși din punct de vedere absolut ești culpabil, totuși fapta ta e bună. Așa dară iei unui om muierea, de care el nu dorea să scape.” (Mihai Eminescu) Așa se explică, bineînțeles, faptul paradoxal că nu-i poți face omului un bine, dacă el nu-l Înțelege sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
îl introduc într-o problematică strict contingentă (italiană, ca să fim expliciți) și chiar interlocutorie. Îl reduc la un caz de pură practicitate, care să poată fi abordat cu spirit practic. Dar aceasta (după cum știu ei prea bine) este o atitudine culpabilă. Contextul în care trebuie inserată problema avortului este mult mai amplu și merge dincolo de ideologia partidelor (care s-ar distruge singure dacă l-ar accepta; vezi Breviar de ecologie, de Alfredo Todisco). Contextul în care trebuie inserat avortul este cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un Hummer”23. Acest exercițiu În etica răului impersonal a atras o reacție furioasă. Este un lucru să vorbim la modul abstract despre criza Încălzirii globale. Este cu totul altceva Însă să sugerăm că milioane de proprietari de autoturisme sunt culpabili moral. O campanie similară dusă de activiști sociali și sindicaliști pentru boicotarea produselor Nike și a altor companii de profil, ai căror subcontractori În Asia exploatează munca copiilor a atras o reacție mixtă. În timp ce unii studenți din Statele Unite ale Americii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tot poporul: «Fie!Ț”). Montarea sintagmei „văduvele și orfanii” într-un blestem evoca moartea, era o amenințare cu moartea - ca o pedeapsă ce cuprinde și partea fizică, și pe cea spirituală -, o moarte semnificată prin urmările de o evidentă gravitate, culpabilul ucis urmând să-și proiecteze soția și urmașii într-o stare de precaritate („să-i fie feciorii rămași săraci - cu sensul de «orfaniț - și muiarea lui văduo...”) de toți deplânsă. Mortalitatea („Printr-un om au intrat păcatul în lume și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Stroe Leuurdeanul, își scria, la Brașov, testamentul la 28 iunie 1655569). Stoica Ludescu se miră, exclamă și moralizează („O, ticăloșii și nebunii! Cum umblară toți rătăciți”, „O, mare ciudă...”, „O, mare minune...”, „O, ce fac nestâmpărat...”), țintuindu-i pe culpabilii care nu le cruțau nici pe femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum ei singuri strică țara! Că nu s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva se consideră responsabil moral. Este sentimentul sufletesc al vinovăției, trăit de individ În planul conștiinței sale morale (A. LittréĂ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este posibil, va evita riscul de a transforma bolnavul dintr-un obiect de comunicare Într-un simplu obiect de informare. Tot astfel, confidența actului expertal va aparține exclusiv bolnavului și solicitantului. Mai mult, grija de a nu eticheta voluntar și culpabil și mai ales, involuntar și eronat, reprezintă o altă cerință de „suveranitate” a actului expertal. Toate aceste cerințe etice vor evita transformarea bolnavului Într.un simplu obiect de probă, vor evita atitudinile exclusiv paternaliste și vor favoriza ieșirea din dileme
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
centrifugă a planurilor ce se închegau cu dificultate într-o structură dramatică unitară. Construit, mai mult decât cărțile anterioare, în jurul personalității lui Philip Marlowe, romanul riscă să-i facă eroului serioase deservicii. Vulnerabil, lipsit de încredere în sine, simțindu-se culpabil din prima clipă când acceptă să devină angajatul lui Orfamay Quest, Marlowe nu mai aparține lumii înconjurătoare. Probabil astfel se explică pregnanța unor pesonaje pe care le descoperim doar mediat: Sunny Moe Stein, Orrin Quest, ca și - într-o stranie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Soțul fabrică o istorie cu o fată transformată în broscuță și, ascultând-o, soția are la sfârșit lacrimi de recunoștință în ochi (Broscuța). În altă parte (Liber), soțul vine mai devreme acasă și își descoperă nevasta în tovărășia unui bărbat. Culpabilii aduc, și aici, argumentul sincerității sentimentului. Soțul legitim este deposedat de locuință, mașină, de bunurile casnice, sub presiunea unui puternic sentiment de onoare („Dragă, zise soția către amant, dânsul nu este cine îți închipui tu. E un om de onoare
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție. Termenul de vinovăție sau culpabilitate vine de la latinescul culpa, -ae = greșeală, deprindere rea, stricăciune, pagubă, rău. Vinovat sau culpabil este cel care greșește. Înțelegem prin vinovăție starea celui care este vinovat. Acțiunea umană nedreaptă. Greșeala sau vina de care cineva se consideră responsabil moral. Este sentimentul sufletesc al vinovăției, trăit de individ În planul conștiinței sale morale (A. LittréĂ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
făcut de niște necunoscuți atât de iluștri încât ar fi de mirare să-i recunoască după nume măcar părinții lor. Filmul se numește: Portretul luptătorului la tinerețe, apărut în România, an 2010. Regia: Constantin Popescu. Nu mai amintesc de ceilalți culpabili de a fi produs acest film fiindcă așa cum nici de regizor, nici de scenarist, n-a auzit nimeni, nici de ceilalți nu s-a împiedicat vreodată careva. Este vorba ceea, un film din acestea moderne un film pe care poți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
el fluiera. A doua zi apărea la slujbă plin de cucuie, dar binedispus. Când subalternii Îl Întrebau ce s-a Întâmplat, Ippolit, fluierând aceeași arie, le spunea că a fost la un concert. Acum Subotin se simțea Într-un fel culpabil că ajunsese să-și calce jurământul. Pentru că acasă erau mereu discuții, Subotin Își luase angajamentul, jurând pe părinții lui, că nu se va mai atinge de alcool sau, dacă se va atinge, se va limita la un singur păhărel, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
violând, scuipând, producând deșeuri și exhibându-și resentimentele. Ca psiholog, ai putea să fii ceva mai simpatetic. Vocile publice și mai ales parlamentarii sunt oameni cu un dram de viitor, o plăcintă de prezent și un ocean de trecut. Adesea culpabil. Cu ce proiecte să empatizeze? Ei doar se chinuie să își legitimeze diferitele feluri de Trecuturi, să își recapete statusul pierdut, ba în interbelic, ba în anii ’60-’70. Cei din urmă își astupă vinile în numele „eficienței” lor ticăloșite. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
scriind articole și susținînd rubrici permanente pentru diferite ziare și reviste din Madrid și din Barcelona, traducînd texte tehnice din germană și franceză, făcînd corecturi stilistice la enciclopedii și manuale școlare... Miquel Moliner era posedat de acea boală a hărniciei culpabile și, cu toate că respecta și chiar invidia lenea celorlalți, se ferea de ea ca de ciumă. Departe de a se făli cu etica lui de lucru, glumea pe seama compulsiunii sale producționale și o descria ca fiind o formă minoră de lașitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
urmă o spumă lipicioasă... Ce era de făcut? Imaginând-o pe Olivia, masterandul simțea cum i se oprește un nod În gât. Drama ei era Într-un fel și a lui. De aceea Oliver, În forul său interior, se simțea culpabil și demn de dispreț. Dacă ar fi avut răbdare, lucrurile ar fi putut lua, desigur, o altă Întorsătură. Acum Oliver se uita la propriile sale mâini și le vedea mustind de bale. Cu ce se deosebeau palmele sale de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și le vedea mustind de bale. Cu ce se deosebeau palmele sale de un melc proaspăt ieșit din cochilie? Faptul că erau prevăzute cu degete și nu cu cornițe terminate la capăt c-o ventuză nu-l făcea mai puțin culpabil În ochii săi și-n ochii lumii. Palmele sale erau extrem de scârbavnice. Noaptea, fără voia lui Oliver, se jucau de-a baba oarba sub pătură, apoi, ieșind tiptil de acolo, scrijeleau pe pereți tot felul de prostii. Ascuns sub pătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
gând să rostească o rugăciune, iar pe dos aveau pictată pe Maica Domnului cu pruncul Iisus În brațe, care plângea de fiecare când Oliver, cedând fără voia lui ispitei, izbucnea, strâmbându-se, la rândul său, În râs. Masterandul se simțea culpabil. În fond, el declanșase toată această mascaradă atunci când, vrând să-și bată joc de Satanovski și de anturajul său, Însămânțase cărțile de joc, iar acestea, intrând În contact cu sămânța lui, degeneraseră Înmulțindu-se ca iepurii sau șobolanii, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cercetătorii, dar pe care în atâtea pasionate încercări, pictorul o lăsa mereu neisprăvită, pierzând, în nedeslușirea fondului, linia totuși așa de sigură și care numai pe una din stampe fuge ușor până la genunchiul drept... O femeie pe care, printr-o culpabilă neglijență sau printr-o prea mare pasiune a perfecției. - Dacă nu printr-un amor, care întîrzia prea mult pe aceeași temă și a rămas păgubaș! Totul e că Hans Uys ... a lăsat-o neterminată, sugerând numai amatorilor de artă restul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Splendidul Nud deasupra orașului, pe care l-am admirat îndelung într-o retrospectivă Chagall la KSln, era tot ce putea fi mai demn de dispreț pentru un Maiakovski care cu adevărat se născuse să cânte revoluția proletară din Rusia. Un culpabil a fost socotit de către opinia franceză la sfârșitul celui de-ad doilea război mondial L.F. Celine, un mare scriitor și într-adevăr o conștiință asaltată de întuneric, care în primele sale două romane (și cele mai bune), cutremură din punct de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lor secrete, aici (în Plicul negru), o de-a dreptul mitică fantezie iluminează teroarea Securității în vârtejurile istoriei. Nici o cinstire pentru delator, ca figură a secolului. Tema lui Manea înseamnă mai mult: este vorba de chinul victimei devenind ea însăși culpabilă, ca individ, pe ascuțita muchie care traversează, între fascism și fanatismul statului-națiune, secolul nostru. Printre arabescurile luxuriante ale visurilor cu ochii închiși, prin simbolurile ororii - stigmatul lui Cain de la sprânceana delatorilor, câinele cu privirea asasinului - Manea trasează sigur și trainic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a culturii renascentiste sub braț și cu cartea despre rozacruceeni, care rămăsese cu filele netăiate, Într-un raft. 26 Toate tradițiile de pe pământ trebuie văzute ca tradiții ale unei tradiții-mamă, fundamentală, care, Încă de la origini, le-a fost Încredințată omului culpabil și primelor lui vlăstare. (Louis-Claude de Saint-Martin, De l’esprit des choses, Paris, Laran, 1800, II, „De l’esprit des traditions en général”) Și am văzut Salvadorul, adică Salvador da Bahia de Todos os Santos, „Roma neagră”, cu cele trei sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și strategii sociale false și ineficiente. Principalele victime sînt însă, paradoxal, exact aceste „elite” din capul cărora s-a născut această viziune și care se văd acum prinse în falsa dilemă „cultură sau putere ?”. Ca oameni de cultură se simt culpabili, ca oameni de putere se simt oportuniști, ca intelectuali de curte sînt inapți, ca intelectuali de opoziție sînt periferici. Le scapă și rolul de „interpreți” pe care Bauman îl atribuie intelectualului post-modern, pentru simplul motiv că nu le-a trecut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sosirii lui într-un moment nepotrivit, tot punând întrebări la întâmplare ; atât de repede le pune, una după alta, de parcă nici nu l-ar interesa răspunsul ! Toată lumea într-o situație ireparabilă și dificilă, numai din vina ei ! Sophie este singura culpabilă, pentru că numai ea l-a ademenit pe Titi în chioșcul din fundul grădinii, printre băltoacele de apă de pe alee... Desigur, l-a ademenit doar ca să-l compromită... Iar acum iat-o cum intră, ca și când nimic nu s ar fi întâmplat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vreme se pricepe teribil în politică ! Dar să fie ea în locul Sophiei, să îndure așa afront, că Titi s-a refugiat la o oră nepotrivită în salon, la Ștefan, numai și numai ca să scape ! Să se vadă, ea, atât de culpabilă și de compromisă, și-ar deschide venele de la mâna dreaptă în baie ! Cu o lanțetă ! Sau : dacă n-ar avea lanțetă, atunci ar umple dormitorul cu crini, mai ales că de la un timp Ștefan tot doarme în cameră separată. Sau
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]