178,149 matches
-
scriitori, membrii ai Asociației, ai cenaclurilor literare din Focșani, rude, prieteni, o parte dintre premiații concursului „Bogdania”, părinți și elevi. Momentele manifestării au fost:- Aprecierile membrilor juriului despre concurenți și creațiile lor; -lansarea primul număr al revistei de creație și cultură Bogdania; -înmânarea premiilor concurenților merituoși, a Diplomelor și premiilor din partea Asociației culturale, a revistei Bogdania și a colaboratorilor; - momente artistice care au încântat întreaga asistență. Domnul Ionel Marin, președintele Asociației Cultural-Umanitare „BOGDANIA”, a precizat că juriul, prezent la festivitate, a
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
felicitați deopotrivă organizatorul Concursului, juriul, colaboratori și toți concurenții. Creațiile participate la concurs vor fi cuprinse și în volumul I al Antologiei literare “Bogdania” și în paginile revistei Bogdania. Să promovăm valoarea, un spirit de competență loial, generozitatea, tradițiile și cultura română și astfel să contribuim la ridicarea prestigiul României în lume. Concurenții premianți au fost: SECȚIUNEA POEZIE 1. OANA RALUCA CICEU , din Gherla, jud. Cluj - Premiul I 2. MARIANA MIRON, din Rep. Moldova, studentă - Premiul ÎI 3. VALENTIN COSMIN TUFAN
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
TOPLICEANU, din Vaslui , student - Premiul III ESEU 1. FLAVIUS SIMION, din Galați , elev - Premiul ÎI 2. ELENĂ CRISTINA ENOIU, din Focșani, eleva - Premiul III MARELE PREMIU (Trofeul BOGDANIA) LĂURĂ ANDREEA ȘTREANGĂ, eleva din municipiul Iași. PREMIUL REVISTEI DE CREAȚIE ȘI CULTURĂ BOGDANIA: D-nei NICOLETTE ORGHIDAN - pentru proza. Diplome de excelență poeților: Georgian Ghiță din Buzău și dr. Adrian-Nicolae Popescu din Rădăuți, jud. Suceava. Președinte Juriu Ing. Ionel MARIN Sursa :Revista Bogdania (www.revistabogdania.ro) *********** REMEMBER EDIȚIA I : CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
tuturor colocutorilor de orice fel, jurnaliștilor agramați care îl urmăresc peste tot, deveniți ținta ironiilor și glumelor sale pentru neroziile și prostiile pe care le emit în timpul interviurilor. În amintirile sale revin chipurile unor tovarăși de temniță, mari personalități ale culturii și literaturii, „«pușcăriabilii» cărora li s-a făcut cinstea de a-și reprezenta țara în calitate de condamnați morali, deoarece au fost priva(tiza)ți de libertate prin lovitura dată cu ciocanul de lemn al justiției”, precum Nechifor Crainic, Ion Pillat, Petre
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Așadar, folosind cu talent arta cuvântului, Constantin T. Ciubotaru aduce în fața cititorului (a câta oară?) mărturii cutremurătoare despre o societate în care adevărul nu putea fi spus decât în șoaptă (și nici atunci cu siguranță) și în care existența însăși, cultura, literatura, viața spirituală în general, au trecut prin calvarul greu de închipuit și de suportat. Lucidității cu care autorul revelează toate aceste aspecte i se adaugă acea speranță, acel optimism funciar care îl caracterizează pe scriitor în viața de toate
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Al Florin Țene v-a înmâna Diplomele personalizate și pachetele cu cărți celor care au câștigat concursul. În cadrul acestei manifestări Al Florin Țene v-a acorda medalii unor personalități și instituții vâlcene care au contribuit, promovează și cultivă limba și cultura română. La această manifestare, așa cum ne-a informat Al Florin Țene președintele național al Ligi Scriitorilor, sunt invitați să participte scriitori, oameni de artă și iubitori de cultură din diasporă, din țară, și mai ales din județele limitrofe județului Vâlcea
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de OLGA DIACONU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/olga_diaconu_1440040362.html [Corola-blog/BlogPost/373519_a_374848]
-
personalități și instituții vâlcene care au contribuit, promovează și cultivă limba și cultura română. La această manifestare, așa cum ne-a informat Al Florin Țene președintele național al Ligi Scriitorilor, sunt invitați să participte scriitori, oameni de artă și iubitori de cultură din diasporă, din țară, și mai ales din județele limitrofe județului Vâlcea. Olga DIACONU Cluj-Napoca 20 august 2015 Referință Bibliografică: Olga DIACONU - SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR / Olga Diaconu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de OLGA DIACONU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/olga_diaconu_1440040362.html [Corola-blog/BlogPost/373519_a_374848]
-
mi-au adus câteva cărți creștine. Așa că am început să citesc o carte deosebită: „Graiul prorociilor”, scrisă de Petru Popovici. Autorul arăta modul în care s-au împlinit profețiile prezentate de Sfânta Scriptură. Arăta, cu multe detalii, timpul, locul și cultura în care s-au împlinit aceste profeții. Și, de asemenea, arăta alte profeții care încă nu s-au împlinit. Apoi aducea argumentul că dacă toate acele profeții s-au împlinit deja, cu siguranță că și celelalte, care sunt menționate pe
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
numit mincinos și calomniator. Astăzi, slavă Domnului, cu cenzura am cam lămurit-o, dar nu cred că vom reuși să ne lămurim pe deplin câtă răspundere pentru cuvântul tipărit trebuie să poarte cei care risipesc „cu generozitate talent, emoție, inteligență, cultură în această neîndurată profesie”, ca să-l cităm tot pe Pamfil Șeicaru. Ne-am asumat răspunderea să ne numim „Argeșul”, fiindcă toți „aparțin” cuiva, am ales cu alte cuvinte să aparținem spiritual spațiului unde s-a semnat actul de naștere a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
fie cârciumăresc, dughenizat, plin de cașcarabete și îngrădiri în jurul blocurilor, pentru straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui, făptuită de sculptorul Constantin Teslaru și ajunsă azi ciungă. Dar cu ceva vile ale celor care s-au „descurcat
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
pe un mort parfumat sunt înscrisurile de firme, de pe fațada unei clădiri aflate pe esplanadă, în centrul Buhușiului. Ele denumesc multe destinații ale vastei zidiri, de o arhitectură stereotipă a evului de purpură, atât de multe și nicio iubire pentru cultură, deși pe plexiglasul înfipt chiar în frunte, întocmai așa e scris: „Casa de Cultură”!? Puzderie de înscrisuri și tot felul de dichisuri infuzate cu o ironie chintesențială, fasonează toată fațada clădirii: într-o simbolică arhetipală se disting titulaturile și însemnele
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
esplanadă, în centrul Buhușiului. Ele denumesc multe destinații ale vastei zidiri, de o arhitectură stereotipă a evului de purpură, atât de multe și nicio iubire pentru cultură, deși pe plexiglasul înfipt chiar în frunte, întocmai așa e scris: „Casa de Cultură”!? Puzderie de înscrisuri și tot felul de dichisuri infuzate cu o ironie chintesențială, fasonează toată fațada clădirii: într-o simbolică arhetipală se disting titulaturile și însemnele a două partide politice, ca o erodare a incantației prefigurate în stemele istorice; apoi
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
are „meritul” inclasabil al divorțurilor conciliate; într-o ornamentică a kitsch-ului e inscripționată o linie de telefonie mobilă; și, firește, în străluciri frapante, afișe... ale divagațiilor, compilațiilor, mișmașurilor, nicidecum de spectacole... Cât o poală popească de încăpătoare, casa „de cultură” cuprinde tot pulsul pestriț babilonean buhușean iar, fără omisiunea cea mai vinovată, putea să cuprindă și cultura, măcar un strop! Însă așa, întreaga panoramă centrală a Buhușiului este piațeta unui cortegiu triumfal al aleșilor, care-și asistă serbările propriilor ecloziuni
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
telefonie mobilă; și, firește, în străluciri frapante, afișe... ale divagațiilor, compilațiilor, mișmașurilor, nicidecum de spectacole... Cât o poală popească de încăpătoare, casa „de cultură” cuprinde tot pulsul pestriț babilonean buhușean iar, fără omisiunea cea mai vinovată, putea să cuprindă și cultura, măcar un strop! Însă așa, întreaga panoramă centrală a Buhușiului este piațeta unui cortegiu triumfal al aleșilor, care-și asistă serbările propriilor ecloziuni „culturale” și „artistice”, în timp ce, pentru ceilalți, cortina a căzut, într-o ananghie indusă. Râvnirea fericirilor spectacolului de
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
propriilor ecloziuni „culturale” și „artistice”, în timp ce, pentru ceilalți, cortina a căzut, într-o ananghie indusă. Râvnirea fericirilor spectacolului de gală de acum a scos de pe scenă concertele și piesele de teatru. Odinioară, în sala de spectacole de la fosta Casă de Cultură, timpul era croșetat din clipe de aur, iar metronomul sufletelor accelera în fața scenei pe care artiștii absorbeau voluptatea frumuseții de la heruvimi, pentru ca să o redea apoi publicului, prin cântec și reverență, prin dans și prin harul glăsuirii cuvântului; acum, în clepsidra
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una cu cealaltă prin nimic sau nu în laturile bazei, pot fi un aliat perfid în
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
de pe facebook și de pretutindeni, vă trimit Excelențelor și Domniilor Voastre, spre cunoaștere și analiză, o schiță de scenariu pentru continuarea Manifestului feminist universal - “Reportaj imaginar la un congres internațional al femeilor”, publicat anul acesta în opt părți în revistă de cultură Confluențe Românești. Iată Schița: E timpul pentru o întrebare legitimă și obligatorie pentru toți bărbații (inventatori de sisteme) și pentru toate femeile (mame de popoare), dar și pentru Responsabilii Pământului, inclusiv pentru cei din marile Familii Regale și din Aristocrația
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
de altfel și în Apocalipsa Sfântului Ioan, în ultimul capitol din Biblie. Biblia fiind doar una din cele 7-10 cărți sacre, scrise prin revelație divină sau prin implant informatic, implantat de ființe extraterestre (ET). E timpul, spuneam, pentru o nouă Cultură matrifocală pașnică, de natură solară, pentru rescrierea sfârșitului istoriei celei mai mari înșelătorii umane, patriarhale și matriarhale, din ultimii 30.000 de ani, pentru crearea noilor zone de putere politică și de putere religioasă, de data aceasta, cred eu, de
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
au fost executate și recoltate...al treilea “pachet” de suflet fiind indestructibil și nemuritor. Ei bine, ceva din sămânța noastră de bioluminiscență solară, a Atlanților din Fortăreața Carpatică, va rămâne veșnic nemuritoare, pentru a putea întemeia prin Arta-transformării o nouă Cultură matrifocală pașnică, solară, din care se va naște o nouă Civilizație a Iubirii. Legenda: X = creștinism + islamism + new age & satanism Y = ET- Y-Anunnaki & Nifilimi & Refaimi (ANR) Z = știința zeilor solari Atlanți din Fortăreața Carpatică, manifestată prin sămânța Artei-transformării în Terra
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
Acasă > Strofe > Comic > PORCUL ȘI MĂGARUL.( FABULA CULTURII} Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În ograda zisă țară, Într-o cocina bizară, S-a născut...porcul politic Cu șoriciul gros,atipic... Cand fu dat la-nvățătură, Să-nghită ceva
PORCUL ŞI MĂGARUL.(FABULA CULTURII} de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1444928378.html [Corola-blog/BlogPost/352527_a_353856]
-
Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În ograda zisă țară, Într-o cocina bizară, S-a născut...porcul politic Cu șoriciul gros,atipic... Cand fu dat la-nvățătură, Să-nghită ceva cultură, A întâlnit pe măgar Doctor universitar... Și cum se plăcu din start (Că așa-i norocul spart) Mentorul a fost măgarul, Porcul doctor... lua darul... Teza luată pe “făraș” De la bietul iepuraș, Nu se potrivea cu harul Ce-l avea
PORCUL ŞI MĂGARUL.(FABULA CULTURII} de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1444928378.html [Corola-blog/BlogPost/352527_a_353856]
-
luată pe “făraș” De la bietul iepuraș, Nu se potrivea cu harul Ce-l avea...porcu-măgarul... Morală nu-i de mirare Când inteligență moare Și azi e-npânzit tot hatul De cei ce...ne-oferă sfatul... Referință Bibliografica: Porcul și măgarul.(fabula culturii} / Constantin Enescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PORCUL ŞI MĂGARUL.(FABULA CULTURII} de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1444928378.html [Corola-blog/BlogPost/352527_a_353856]
-
inimii. Din ziua aceea și până azi, „farmacia inimii” preamărește idealul de alinare și salvare a vieții umane ajunse într-un punct de dificultate a stării de sănătate, dar nu încetează să poarte falnic pe frunte diadema zeiței ocrotitoare a culturii și artei. Ceea ce făurește „Catena” - farmacia inimii e o prelungire a reînvoirii binelui și iubirii de la inimă la inimă. Niciunul dintre aceste acte nu e pură și efemeră întâmplare, ci un summum de inițieri și sprijiniri în continuitate nelimitată a
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
din ambii autori, o nouă traducere a poetului indian în românește, în care să se păstreze toate subtilitățile și nuanțele existente în textele originale.” Astfel că renunță, pentru moment, la analiza confluențelor dintre cei doi autori și dintre cele două culturi pe care le reprezentau, română și indiană, limitându-se la prezentarea influențelor indiene în opera lui Eminescu și menționând câteva asemănări și confluențe cu lirica lui Tagore. Pe măsură ce trec anii și traduce poezii, proză, teatru din operele lui Tagore, fiind
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
găsirea echivalentelor pentru bengali nu a fost, în ciuda pionieratului, un lucru dificil, dacă luăm în considerare afirmația dânsei, că „românii sunt foarte asemănători cu bengalezii în ceea ce privește structura interioară, trăsăturile de caracter, opțiunile artistice... existând multe elemente comune între cele două culturi”. Grație dânsei avem acum prima traducere românească a Scrisorilor rupte după versiunea originală bengaleză. ”Poetul nu se află în biografia lui. El se află în marea frumusețe cosmică și în creația sa”, spunea Tagore. Cele 101 scrisori adresate nepoatei sale
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]