189,959 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Pierre Riché din 1962, Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, apare în ediție românească la Editura Meridiane, în traducerea competentă a Floricăi Bechet. Renumitul medievalist francez s-a dovedit, de-a lungul timpului, un redutabil specialist îndeosebi în aspectele legate de epoca lui Carol
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
condiția ca ele să reprezinte consecința firească a unei pasiuni constant susținute vreme de ani îndelungați. Altfel, nu putem decât să ne bucurăm că un autor mult tradus în lume își află tălmăcirea și pe românește. Pierre Riché, Educație și cultură în Occidentul barbar - secolele VI-VIII, trad. Florica Bechet, Editura Meridiane, 2001, 533 p.
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
Astăzi dezinformarea e depolitizată și îndeobște involuntară. Uneori e făcută cu bune intenții. După ce au cîștigat teren la televiziune, radio și în pagina de ziar, unde se vehiculează cele mai fioroase elucubrații și se afișează cele mai năucitoare goluri de cultură, cîrciuma, cafeneaua și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
pentru cariera fiecăruia. Am lucrat ca în transă, a fost ca o stare de grație în care pluteam cu toții. - Ce n-ai știut, în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are ca
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
n-are a-i reproșa decît faptul că, foarte critic, e drept, ia totuși în discuție lamentabila Istorie a dlui Marian Popa. * Dl Romulus Cojocaru editează de ceva vreme la Turnu Severin (avem în față nr. 17) o revistă de cultură intitulată Caligraf, însoțită de antologii lunare (presupunem) din opera cîte unui scriitor. În Colecția Caligraf din aceeași lună putem citi poeziile dlui Radu Voinescu. Ce mai ascultă PSD-ul În ultima vreme ROMÂNIA LIBERĂ publică reportaje realizate "sub acoperire". Cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Rodica Bin Hans Bergel - la cei peste 75 de ani pe care-i avea cînd l-am întîlnit la Institutul Român de Cultură "Titu Maiorescu" din Berlin - m-a frapat într-un prim moment prin aerul calm și stăpînit, prin politețea ireproșabilă a unui "grand seigneur". Uimirea mea a fost cu atît mai mare cu cît știam prin ce grele încercări i-a
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat momentul prin implicarea Centrului European de Cultură Sinaia; mă refer la susținerea unor recitaluri camerale la care au luat parte mai mulți muzicieni bucureșteni, pianiștii Valentin și Roxana Gheorghiu, violoncelistul Marin Cazacu, soprana Georgeta Stoleriu și pianista Verona Maier, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu, Cvartetul
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
Cristian Pătrășconiu Tema generală a acestui articol este televiziunea. Tema sa specifică este cultura la televiziune, iar ilustrarea acesteia, emisiunea ("culturală prin excelență", cum sună unul dintre sloganurile sale auto-publicitare) de la postul particular de televiziune Analog TV, A Cincea Roată, moderată de Robert Șerban. într-un foarte important (pentru că problematizant la modul cel mai
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
rând. Boala nu e nouă, dar ea a ajuns la metastază. Cine nu-și aduce aminte de formularea paralizantă a melcului Ciorbea, care afirma, cât de explicit era el în stare, că prioritățile guvernării sale vor fi sănătatea, învățământul și cultura, dar că, în viitorul previzibil, nu poate face nimic pentru ele... Și nici n-a făcut. E singura promisiune ținută, de doisprezece ani încoace, de un politician român. Presa a atras atenția asupra riscurilor la care se expune astfel țara
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
vedere religios, geografic și politic, pentru Cornel Ungureanu el se definește în primul rînd ca un spațiu cultural, în centru căruia se află Viena și limba germană. Nu mai trebuie să ne ferim să scriem că există un izvor de cultură germană care grăbește descoperirea acelui �noi înșine" maghiar, sloven, slovac, rutean, român "(p. 376). Toți cei care, într-un fel sau altul, au utilizat în operele lor motive culturale sau chiar elemente ținînd de realitatea social-politică a perioadei imperiale și
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
una compact bolșevică, o adevărată citadelă a propagandei și a puterii comuniste, pătrunse și dominate integral de spiritul și de iconografia sovietică. Dacă arhitectura preia și reproduce, la scară mai mică, silueta Universității Lomonosov din Moscova, sugerînd o migrație a culturii înalte, de tip academic, dinspre forul științific spre situl ideologic, statuia lui Lenin garanta simbolic, asemenea imaginii unui evanghelist în fața propriei variante scripturice, acuratețea și soliditatea întregii construcții mistico-dogmatice. Din acest loc, vreme de multe decenii, au fost emise și
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
racla de cristal din mausoleul moscovit. Și de atunci nu s-a mai întîmplat aproape nimic. Cenușia Casă a Scânteii și-a deschis larg ușile spre presa liberă, spre cartea mîntuită de cenzură și spre administrația culturală din ce în ce mai ruptă de cultură, iar soclul din granit roșu, adus cîndva tocmai din Suedia, a rămas pustiu, un biet vestigiu al unei epoci încheiate în grabă, știrbit, din loc în loc, fie de intemperiile iernilor succesive, fie de vreo mînă de gospodar căruia-i lipsea
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
fi fost organizat nici un concurs, el putea primi orice comandă de acest fel prin simpla opțiune a comanditarului și prin îndeplinirea tuturor criteriilor pe care le impune o succesiune de avize, culminînd cu avizul comisiei pentru artă monumentală a Ministerului Culturii, comisie constituită din oameni de artă și care se pronunță asupre proiectului din punct de vedere estetic. Pentru realizarea unei astfel de lucrări există trei modalități de selecție, la fel de valide din punct de vedere legal și profesional: prima dintre ele
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Rodica Zafiu Studierea inventarelor caracteristice de termeni poetici sperie de obicei, pentru că e bănuită de intenții normative sau practici reductive. Tradiția eclectică și slab normativă a culturii române a făcut ca în domeniul literar uzul să decidă, criteriile și regulile rămînînd cel mai adesea neexplicite. Judecata de valoare a fost exprimată mai curînd în numele unor trăsături și efecte globale (armonie, bun-gust, originalitate) decît al respectării ori al
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică și de șampanie. A lipsit cu desăvârșire Ministerul Culturii și Cultelor, ceea ce a dat un plus de farmec fiecărui moment. P.S. O parte dintre cărți au fost prezentate de un critic literar foarte valoros, care m-a rugat însă să nu-i divulg numele.
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
scriitor, în perenitatea scrisului, în rezistența detaliului insignifiant ("Pentru mine totul are importanță"), în construcția răbdătoare și discretă. Iar prietenia, despre care atît de mult s-a vorbit și pe care tîrgoviștenii au transformat-o în-tr-un fenomen fără precedent în cultura română, ar merita cîndva comparată cu aceea propusă de Școala de la Păltiniș, de epistolarul recuperat de Gabriel Liiceanu. Deși multe lucruri comune se pot găsi, printre care cel mai important probabil ar fi antrenamentul cultural continuu, o mare deosebire se
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
pentru hermeneutica literară nu-l dau științele sociale ci informatica și științele exacte, importanți gînditori iudeo-creștini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emanuel Levinas și mulți alții afirmă că, după cum religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea funcționa fără religie. Religiosul e un factor inalienabil al naturii umane: "Ei bine, mărturisește V. Nemoianu, eu tocmai aici văd marea speranță a criticii și teoriei literare. Determinismul materialist a devenit un fel de turn
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
literară nu-l dau științele sociale ci informatica și științele exacte, importanți gînditori iudeo-creștini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emanuel Levinas și mulți alții afirmă că, după cum religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea funcționa fără religie. Religiosul e un factor inalienabil al naturii umane: "Ei bine, mărturisește V. Nemoianu, eu tocmai aici văd marea speranță a criticii și teoriei literare. Determinismul materialist a devenit un fel de turn de fildeș
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
Grete Tartler Pe diferite căi atingem același țel" Între excepționalii scriitori-traducători provocați de Denisa Comănescu să ofere ce au mai bun Editurii Polirom revine în forță Smaranda Cosmin, poetă autentică, dublată de o solidă cunoaștere a culturilor romanice, autoarea unor studii de istorie literară nu numai docte, dar și captivant scrise. Concomitent, la Editura Mondero i-a apărut o traducere din eseurile lui Montaigne. Deși traduceri din două culturi și epoci diferite, ambele ilustrează nu numai preocupările
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
poetă autentică, dublată de o solidă cunoaștere a culturilor romanice, autoarea unor studii de istorie literară nu numai docte, dar și captivant scrise. Concomitent, la Editura Mondero i-a apărut o traducere din eseurile lui Montaigne. Deși traduceri din două culturi și epoci diferite, ambele ilustrează nu numai preocupările de elită ale traducătoarei, cât și căutările ei de autocunoaștere. Romanul lui Dino Buzzati, O dragoste, (apărut în 1963) este o carte pe care nu o veți lăsa din mână, odată începută
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
val au scris, pe larg, despre ,,Eminescu și Lenau". Era o temă de predilecție, pentru că Eminescu însuși indicase o sursă.2) O sursă edificatoare - un punct de rezistență în studiul poetului, mai ales pentru cei care au avut acces la cultura germană. Într-o ordine strict sentimentală, am așeza pe primul loc nu studiile lui Gherea, Grama sau Raicu Ionescu-Rion, ci Critica științifică și Eminescu, al prea neglijatului Mihail Dragomirescu, publicat în Convorbiri literare, 1894. Dragomirescu va sublinia: ,,...Eminescu e superior
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
și sfârșsc acest secol, sub semnul maladiei/ dereglării care îi întemeiază astfel. Dacă zguduirile culturale marcate de Nietzsche și Hölderlin au avut un ecou enorm, dacă ele și-au pus pecetea, într-un fel sau altul, asupra secolului XX al culturii, poate că n-ar fi rău să-i citim pe Eminescu și pe Lenau prin grila oferită de Nietzsche și Hölderlin: pornind, prin urmare, de la ceea ce s-a numit nebunia lor. Fără îndoială, poetul german care se aseamănă în primul
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Sunt un suflet pribeag pe-acest pământ". Poetul Nikolaus Lenau. Urmele unei vieți zbuciumate. pp. 62-63. 3) Ilarie Chendi, Scrieri, I, Ediție, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Dumitru Bălăeț, Ed. Minerva, pp. 155-156. Despre ecourile lui Lenau în cultura română, a se vedea Mircea Anghelescu precum și Annemarie Podlipny. De asemenea, Horst Fassel, Lenau und Eminescu, Die Leistugsfaehigkeit eines Vergleichs, în Mihai Eminescu, 1889-1989, München, 1992, pp. 157-167. Tot Horst Fassel publică în citatul caiet al expoziției itinerante studiul Nikolaus
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
să insistăm pentru urgența unui proiect nou și ambițios." Dar oare pe lîngă cine să insistăm? Și cu ce șanse de reușită? Mulțumim din inimă partidului Exprimîndu-mi și acum satisfacția participării, alături de ceilalți colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub cupola Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Simfonice a orașului Berna, capitala țării cantoanelor, principalul animator al cursurilor de măiestrie; s-a bucurat de sprijinul Primăriei din Sighișoara, de susținerea organizatorică a Fundației culturale �Elan", iar aceasta într-un efort de a conferi locului distincția faptelor de cultură de anume substanțialitate; ...aici unde nu au existat și nu există instituții de cultură muzicală dar există o tradiție a continuității vieții muzicale practicate de mai bine de cinci secole la nivelul colectivităților locale, în spațiul stradal al burgului, în
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]