571 matches
-
se Înbuibau numai cu specialități culinare iar sticlele de vin golite ospătarul trebuia să le debaraseze cărându-le cu roaba ca În final În zorii dimineții să părăsească restaurantul, imitând patrupezii...! La ora actuală, aflându-se Într’o similară conjuctură, cumpăni situația. Dacă nu lua o hotărâre, cu siguranță Îi va apuca dimineața Îngreunând ori ratând toată strădania viitorului său loc de muncă, ne mai punând la socoteală golirea buzunarelor!! În această delicată situație, mai comandă Încă două sticle ce se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o țigară Învârtind printre degete repartiția de carton asfaltat, reluând discuția. „Trăim timpuri grele stimate domn. Doresc din inimă să te pot ajuta, ce să zic...Pe a mea răspundere, Îți ofer două mii de metri pătrați. Ești mulțumit...?” Tony Pavone cumpăni fulgerător situația. Hotărât, cu Îndrăzneală Îmbulzi restul cartușelor În sertarul Întredeschis oferindu-i drept suvenire și bricheta japoneză, suspinând. „Vă rog din suflet, tovarășe Ministru, dați-mi aprobare pentru toată cantitatea. În caz contrar, nu mai garantez de libertatea mea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone dacă a fost În Bază În ziua respectivă și dacă a fost, unde a valorificat presupusa tablă furată. La dosarul penal nu se afla nici un fel de probă concludentă care să motiveze prelungirea arestării, de aceia procurorul câteva secunde cumpăni cu simț de răspundere ce avea de făcut. “Suma prezumtivă de șaptezeci mii lei e destul de mare...! Dacă acum te pun În libertate, pot fi acuzat de incompetență profesională În cel mai fericit caz. Dece spun asta...? Pot fi acuzat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone, Îți recomand să fi-i cuviincios, În caz contrar te pot aresta pentru calomnii aduse legilor În vigoare ale țării și desigur, insulta hainei militare. Deci, neapărat avem nevoie de martori, pentru a evita orice ulterioară reclamație...!” Tony Pavone cumpăni câteva momente, apoi Întrebă. „Pot da un telefon...?” „Ca la tine acasă...!” - se sclifoci un invadator. Sub privirile iscoditoare a invadatorilor, Tony Pavone reuși să roage doi colaboratori mai apropiați de el să-i facă o vizită imediat, expunând În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu și În cea a unei chivuțe. Cel puțin, În ziua ghicitului că, apoi, În cursul detenției, va acredita prevestirile țigăncii, văzând că ele se confirmă În totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această parte a comentariului nostru literar, Însă cumpănind, apoi, credeam că se cuvine să respectăm titlul preferat de autoare pentru acest capitol al cărții, căci termenul „Arestarea” este mai cuprinzător și mai relevant, În timp ce „Hăituiala”, cum se va vedea din prezentarea pe care o vom face, ar fi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
formele frumoase. La unii predomină una, la alții alta; unirea amîndorora e perfecțiunea, purtătorul ei - geniul. Dimitrescu nu e un geniu, deși e poet. Poate că mi-o veți ține de rău că v-am făcut observațiunea aceasta, dar am cumpănit respectul ce vi-l datorez cu iubirea ce-o am pentru descurajatul meu amic. Dacă e rău ca să predomine iubirea îmi retrag cuvântul și vă rog a crede că n-am spus nimica. Poate că Epigonii să fie rău scrisă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ani în acea zi. Greșelile mele sunt multe față cu d-ta, în aceea că am divulgat lucruri pe care d-ta mi le-ai confiat, da, știu, eu le știu și le voi ști chiar // în momentul morții mele cumpăni. Le vei măsura d-ta vreodată pe ale d-tale după justa lor valoare? Poate că da, atunci când eu voi înceta de-a fi. Moartea sanctifică chiar și pe criminali, poate că și eu am comis,. ", crima neiertată de a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că pe urmă... Călugărul s-a oprit din vorbire și a făcut un gest care ar fi însemnat: „După aceea om vedea noi cum devine treaba.” Din nou am rămas fără vorbe, privind la el cum își făcea de lucru - cumpănind-o în zare - cu o sticlă plină cu o licoare rubinie... Acum nu ai alta de făcut decât să ții sfat cu pârâiașul din coasta chiliei, că și lui i-o fi fost dor de tine. Când îi fi gata
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întrista problema viitorului aprovizionării cu petrol. „Deci, cât de mult timp mai avem până când vom rămâne fără petrol? Câți ani mai pot fi exploatate rezervele pe care le avem sub pământ?” Am întrebat eu candid. Mă așteptam la un răspuns cumpănit de genul că așa ceva era imposibil de afirmat cu precizie - un șeic nu poate măsura câmpul de petrol de sub pământ pentru producția viitoare, să spunem, așa cum un fermier nu poate număra câți porci are pentru a previziona care va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
încearcă să citească peste umărul ei. Astfel ajunge acest tânăr, obsedat de regulile monde nității, să comită altă impardonabilă impolitețe, după venirea neanunțată : să ignore vorbele pe care i le-a adresat, doamna casei. Profesorul nu mai are vreme să cumpănească lucrurile, pentru că Yvonne încearcă să se ridice pe genunchii lui, agățându-i-se cu unghiuțele de reverul hainei. Nici atunci când răbdătorul tată o dă jos și o lasă să facă în jurul gheridonului câțiva pași, ținând-o de mână, grijuliu și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
orientare, Mihai înțelege imediat ce privește harta că mai are de traversat două străzi, apoi, la stînga, e Octavian Goga. Mulțumește cu căldură tînărului și pornește mai departe, la deal, oftînd prelung. Are momente cînd, revoltat de-a binelea, se oprește, cumpănind dacă nu-i mai cu cap să se întoarcă la hotel. De-acolo, prin telefon, sigur îi va putea spune vreo două Lilianei, să-și răzbune osteneala și timpul pierdut. Dar se răzgîndește imediat, zicîndu-și că, măcar pentru setea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Tamara. Din a doua căsatorie cu Irina, fiica lui Teodor Comnenos, avu trei copii: băiatul Mihail și fetele Maria și Anna. După moartea lui Ioan Asan se sui în vacantul scaun româno-bulgar fiul său Calliman, în vrâsta copilăriei încă, carele, cumpănind bine împrejurările, continuă politica potrivită cu scopul a părintelui său și, reînnoind alianța cu împăratul grecesc Ioan Vatatzes, se bucură mai mult timp de-o binefăcătoare liniște, neapărată pentru regatul său, zguduit de războaie atât de multe. Și, fiindcă Manoil
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și se sfătui cu marii demnitari asupra întrebării daca n-ar trebui atacați romîno-bulgarii, dacă n-ar trebui a li se lua din posesiune vro parte de teritoriu și daca anume orașul Serres n-ar fi ușor de luat. După ce cumpăni cu scumpătate atât cuvintele partidului păcii cât și sfaturile partidului războiului, se hotărî pentru opinia războinică a cumintelui său mare domestic Andronic Paleolog și porni numaidecât să atace orașul Serrae, deși împăratul era înarmat abia pentr-o călătorie de inspecție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cunoștinței ei. Nu putem socoti dinainte că aceasta e cu putință, ba chiar că un asemenea sistem nici poate avea un cuprins atât de mare încît să n-avem speranța de a-l isprăvi cu totul, mai ales când cumpănim că obiectul lui consistă aici nu din natura obiectelor, care-i inepuizabilă, ci din inteligența care judecă asupra naturei obiectelor, și încă ș-aceasta numai ]n privirea cunoștinței sale apriorice. Deci, nefiindu-ne permis a-l căuta în afară de noi, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cugeta, și anume inteligența, și fiindcă ace[a]sta, ca o facultate de cunoștință căreia-i obstă a se referi la obiecte, are tot pe atâta nevoie de o lămurire a putinței unei asemenea referiri; de aceea vom trebui să cumpănim izvoarele subiective cari formează baza apriorică pentru posibilitatea experienței nu după constituția lor empirică, ci după cea transcendentală. Dacă fiecare reprezentație singulară ar fi străină de oricare alta, izolată oarecum și desparțită de ea, atunci nu s-ar naște niciodată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crearea de noțiuni, nu înfățoșază însă nici un obiect. Însemnătate îi dă abia sensibilitatea, care realizată inteligența, restrîngînd-o totodată. AL DOILEA CAPITOL AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE A PUTEREI DE JUDECATĂ (SAU ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată numai după condițiile generale sub care ea-i îndreptățită de a întrebuința în județe sintetice noțiunile intelectuale pure. Acuma treaba noastră este de-a înfățoșa în legătură sistematică județele pe cari inteligența le produce într-adevăr
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei, cari exprimă condițiile intuiției sensibile apriori, sub cari condiții se poate construi schema unei noțiuni pure a intuițiunei exterioare. De ex.: "Între două puncte nu-i cu putință" [... ] Prima lectură [METODOLOGIA TRANSCENDENTALĂ] [ DISCIPLINA RAȚIUNII PURE ÎN FOLOSIRE DOGMATICĂ ] A cumpăni tot ce este (obiect în spațiu sau în timp) dacă și-ntru cât e un cuant sau nu, dacă-n el trebuie să ne-nchipuim ființă sau lipsă de ființă, întru cât acest ce (care împle timp sau spațiu) este un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau numai determinarea unui asemenea, dacă are vreun raport al esistenței sale și la altceva ca cauză sau efect și-n fine dacă stă izolat sau într-o atârnare de (reciprocitate) influință reciprocă cu altele în privirea existentei sale, a cumpăni posibilitatea existenței {EminescuOpXIV 428} {EminescuOpXIV 429} sale, realitatea sau necesitatea acesteia ori contrariile acestora, toate acestea aparțin cunoștinței raționale din noțiuni și se numesc filozofice. Dar a determina apriori o intuițiune în spațiu (figura), a împărți timpul (durata), sau a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o unitate deosebită; și metafizica este filozofia aceea care are a reprezenta acea cunoștință în unitatea sistematică. Partea speculativă a ei, care s-a aprop[r]iat cu deosebire acest nume, adică ceea ce noi numim metafizică a naturei și care cumpănește din noțiuni apriori toate întru cât sânt (nu întru cât s-ar cădea să fie), se împarte numai în următorul mod. Cea în sens mai restrâns așa-numită metafizică constă din filozofia transcendentală și fiziologia rațiunei pure. Cea dentăi consideră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și se plînse-n Senat de ingratitudinea lui 340r Albin care ar fi atentat prin trădare la viața lui și pe care cată să-l pedepsească pentru ingratitudinea lui. Deci îl căută în Franța și-i luă demnitate și viață. Cine cumpănește bine istoria aceasta va recunoaște și pe leul cel mai viteaz și pe cea mai vicleană vulpe; va vedea cum era temut și onorat de toți și cum nu era urât de oaste. Nu trebuie deci să ne mirăm că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că ea abia dacă se putea Împăca cu gîndul că se măritase cu un bețiv - și țucălar pe deasupra. „Ucigaș“ era un glonte de care nici unul dintre ei nu se putea feri. Trei ore de zbor, trei ore de răgaz ca să cumpănească. Avionul ateriză În Puget Sound. Jack luă un taxi spre McNeil. Urît: un monolit cenușiu pe o insulă din stînci cenușii. Ziduri cenușii, ceață cenușie, sîrmă ghimpată la marginea unei ape cenușii. Jack se dădu jos lîngă ghereta santinelei. Paznicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
faptei viitoare. Proiectul care nu riscă să devină refugiul prostiei este în permanență supus instanțelor critice ale celui care își așază viața sub el. Trăiesc în permanență sub un proiect, dar trăiesc deopotrivă în permanență în afara lui, îl judec, îl cumpănesc, îl întorc pe toate fețele, pentru că, fiind răspunzător de viața mea și de faptele mele, sânt circumspect față de proiectul care le precede și le dă naștere. Îmi cântăresc apoi periodic viața și faptele pentru ca, dacă ele nu s-au dovedit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este o garanție a faptului că ea este împlinită (tetelesmenon; B 8, 42), isprăvită, și nu ateleuteton, "neisprăvită" (B 8, 31). Și întrucît este împlinită "asemenea masei unei sfere bine rotunjite" (B 8, 43), deci "în toate părțile ei deopotrivă cumpănită față de mijloc" (B 8, 44), ea devine suprema formă a identității obținute prin limită. Aici nu este vorba deci de tristețea mărginirii, ci, dimpotrivă, de satisfacția unei împliniri. Dacă în orice sferă există o beție a limitei, atunci în ființa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
2 (de astă dată autentic) tranșează disputa dintre Parmenide și Melissos în favoarea primului, spunînd: "Iată de ce trebuie să credem că Parmenide a gândit mai bine decât Melissos: pentru acesta, nelimitatul e una cu totul, pentru celălalt, totul e limitat, deopotrivă cumpănit față de mijloc." Însă cel mai convingător, în perspectiva din care discutăm, ne apare un text al lui Plotin 3, în care "limita" intră în ecuație cu binele, iar "nelimitatul" în ecuație cu răul.4 Punîndu-și problema să definească "substanța răului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elemente ale indeterminării și ele îi stau Demiurgului în față ca o materie a modelării viitoare. Însă pământul, împreună cu marea, sânt fapte ale Facerii din ziua a treia. De ce atunci pământul apare încă de acum, când Dumnezeu nu face, ci cumpănește doar o faptă viitoare? Pământul care vine dinaintea genezei este altceva decât pământul creat, așa cum marea este altceva decât apa dinaintea creației. Pământul care stă alături de apă și întuneric ca element al indeterminării este materia nediferențiată în care nu a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]