1,876 matches
-
înlesnire; în fine original; un fel de Piron român. (Nota, ca și următoarele, îi aparține lui C. D. Aricescu.) 2 A doua soție a lui Bibescu Vodă. 3 Improvizată cu ocaziunea cununiei Bibescului cu a doua soție (Marița, născută Văcărescu), cununie ce s-a efectuat la Focșani, la 9 oct. 1845, naș fiind Mihai Vodă Sturzea fostul Domn al Moldovei.
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
bătută, n-a fost și nu va fi nici de-acum înainte o victimă, va lupta pînă la capăt, își va plăti toate datoriile, hotărîse. O fi iubit-o Părințelul vreodată? începea să se întrebe. Nici măcar cele cîteva zile de dinaintea cununiei nu-și aducea aminte să fi fost altfel. Se simțea și mai singură hoinărind prin piețele și bazarurile Istanbulului, tîrguindu-și prețurile în limbi străine cu tot felul de lume dubioasă în jur, negustori, șoferi, hoți de buzunare sau traficanți. Dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lumina lunii clădirea senatului arunca pe iarbă o umbră mai întunecată până în zona unde era alungată de lumina felinarelor. Grandoarea și familiaritatea acestor clădiri parcă sporea solemnitatea demersului meu, așa cum se întâmplă când bătrânii familiei onorează cu prezența lor o cununie. Mă simțeam rău din nou, eram pur și simplu sufocat de emoție și de ceea ce bănuiam a fi dorință. Am cotit pe strada pe care locuia Honor Klein. Urmărind numerele clădirilor am văzut în fața mea o casă care am presupus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
am nimic de adăugat. Auzind însă subiectul, mi-am zis că mai pot arunca niscaiva surcele în focul nostru, apropo de păcatele părinților la judecata de apoi, sau de mai întîi, a copiilor. Altceva însă voiam: ce părere aveți de cununia religioasă, dom' profesor? O aberație! Și nu v-ați pus problema de ce mulți o mai practică? Poate chiar și printre colegii dumneavoastră de catedră. Niște ignoranți! Și eu am făcut așa ceva. Și știți de ce? Să faci pe plac socrilor. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vizitase cu câțiva ani în urmă la Stuttgart, undelocuiesc. Îl plimbasem cu ea prin împrejurimi, prin Franța. Fusese fascinat. Cum îl puteam refuza acum? Și ce motiv aș fi avut s-o fac? Anca? Să fim serioși. 2. În ziua cununiei religioase m-am trezit la opt dimineața ca să spăl mașina. Am băgat mai întâi furtunul, apoi buretele. Cele trei zile pe care le petrecuse în România depuseseră un strat apreciabil de jeg și praf pe vopseaua neagră a Cadillac-ului. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Cred că ar trebui să ne căsătorim aici. Poate vom reuși să-l convingem pe însuși episcopul Makhulu să ne căsătorească. Mi-ar plăcea asta, zise domnul J.L.B. Matekoni. Episcopul e un bărbat cumsecade. Atunci un bărbat cumsecade va oficia cununia unui alt bărbat cumsecade, remarcă Mma Ramotswe. Ești un bărbat cumsecade, domnule J.L.B. Matekoni. Domnul J.L.B. Matekoni nu-i răspunse. Nu era ușor să răspunzi unui compliment, în special atunci când credeai că nu meriți acel compliment. El nu se credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în cameră, în funcție de conjuncții ale astrelor, semne zodiacale, compatibilități și incompatibilități. După ce reușeam să pun la loc până și vaza chinezească cu samurai dându-și poalele peste cap în posturi războinice și mileurile de la mă-sa, primite ca dar de cununie, Carina contempla peisajul și, după momente de intensă reflecție, îmi arunca: - Nu merge, acum simt mai mult vibrațiile... - Simți o... mormăiam eu fără prea multă convingere, în vreme căpșorul drăgălaș, cu zulufi roșcăței - pe care l-aș despărți câteodată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o cireadă... Vrei? Îi dau ieftin! - E cineva la inima ta, frumosule... o codană de verde, dar mai e și una de roșu care-ți poartă ciudă, ți s-arată drum, da’ îs farmece pe capu’ tău, ți-au legat cununiile... pune-un ban în mână la baba, nu te zgârci... să-ți dau busuioc descântat, să-ți meargă bine, să se-ntoarcă norocu’... dau cu ghiocu’... Sunt din nou în stradă. Ciorile croncănesc. Încotro? Tot drumul nu mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
i spună mamei - de bună seamă că se gândeau și la asta -, cum să‑i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu‑și dezamăgească mama, care‑n dimineața aceea le petrecuse cu lacrimi În ochi, de parcă le petrecuse la cununie sau, Doamne iartă‑mă, la groapă?... Vai, În nici un caz, În nici un caz! N‑or să‑i spună mamei că le dezamăgiseră tabla, băncile. Erau niște copilării, care totuși ar fi durut‑o pe mama. Dar În ce‑o privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fi făcut, indiferent cu cine veneam. De când a murit tata e de nerecunoscut. Nu-ți cer să ții la ea, nici măcar s-o înțelegi. Tot ce vreau e să mă iubești pe mine. De restul mă ocup eu. Au făcut cununia civilă și nunta în orașul Luanei. Ceremonia religioasă s-a desfășurat în biserica catolică. Numai Ștefan știu ce muncă titanică dusese cu maică-sa ca să-l lase să se cunune în altă religie decât cea ortodoxă. Lipsit de înclinații spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
îi era rușine să spună că a uitat de Dumnezeu, că nu mai fusese la biserică de multă vreme și că în inima ei se cuibăriseră tot felul de îndoieli și deșertăciuni. Ștefan sună să întrebe la ce oră e cununia civilă. Se afla la București dar avea să vină în timp optim, pentru a fi alături de familia soției la fericitul eveniment. Luana îi puse în vedere să nu întârzie. La ora zece dimineață, întreg alaiul se îndrepta spre starea civilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-i aud numele. În casa mea acest bărbat e mort. Ea îl privi uimită și surâse. Ce să înțeleg de-aici? Tânărul se repezi la calendarul din bucătărie și înțepă cu degetul într-un punct. Că asta e data cununiei noastre. O cerere în căsătorie originală, de om practic, cu studii tehnice, care-i făcu, la sfârșitul săptămânii, s-o viziteze pe Sanda. Anunțată din timp, doamna Leon îi așteptă în fața blocului. Sub impresia primului moment de acest fel, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
împăcă cu gândul și se oferi să-i ajute cu bani pentru nuntă. Tânărul refuză categoric, susținând că salariile lor erau suficiente pentru a se descurca singuri. Luana nu dorea să se mai îmbrace mireasă așa că aveau să facă doar cununia civilă, într-un cadru cât se poate de restrâns. Rămasă singură, Sanda nu reuși să se adune. Prevedea un trai chinuit pentru fetița ei, alături de un tânăr impulsiv, lipsit de experiența vieții și de o educație sănătoasă și stabilă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din fotoliu. Poate nici nu dorea acest lucru. Dar nici nu era un râs sonor. Era un râs Înfundat. Un râs ca ăsta se mai poate Întâlni doar când de așa ceva nu putea fi vorba. Ca de exemplu la Înmormântări, cununii, ceremonii la guvern, sau când ne bat ungurii la fotbal. Și când se cântă imnul. Orice imn. Pentru că nu e voie să râzi, unii fluieră. Ceea ce este cu totul altceva. De aceea și există stadioane. Ca să Își liniștească musafirul, doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de multe încât și amanții își puneau ochelari de soare pentru a nu-i mai asculta privirile. Ea se logodea întâi, apoi, după lungi dispute asupra dotei, a conturilor bancare ale trântorului ce trebuiau aduse ca ofrandă reginei lui, urma cununia propriu-zisă cu tot fastul, textile macabre, verighetele-cătușe de aur, cununa, sărutul fugar, rece, șters, fără gust, fără sentimentul care ar fi trebuit să-i incumbe. Dansul de rigoare și intimitatea ca răsplată a întregului ritual regizat prost și jucat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bătută, n-a fost și nu va fi nici de-acum înainte o victimă, va lupta pînă la capăt, își va plăti toate datoriile, hotărîse. O fi iubit-o Părințelul vreodată? începea să se întrebe. Nici măcar cele cîteva zile de dinaintea cununiei nu-și aducea aminte să fi fost altfel. Se simțea și mai singură hoinărind prin piețele și bazarurile Istanbulului, tîrguindu-și prețurile în limbi străine cu tot felul de lume dubioasă în jur, negustori, șoferi, hoți de buzunare sau traficanți. Dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
noastră știe, ci tăt satu’ până-n „Trei calici” și „Peletuci” că femeia lui face vrăji și te poate preface În orice animal vrea ea! Da, doamnelor hăi, eu am auzit că face boscorodeli de dragoste și urât, leagă și dezleagă cununii, Îi veninoasă de tăt, ce mai!! Iubetele mele, cică primarele a raclamat la județ că are o vacă de lemn În pod, pe care o mulge când se duc și când s-aduc vacile noastre de la islaz și vinde lapte
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fata s-a Îndrăgostit lulea, că fetele de azi sunt proaste și cum el e așa de chipeș, Îl iubește ca o nebună? Ochenoaia nu-l iubește cumva?! Aceasta știa exact că Victor ținuse douăsprezece soții din care șase cu ... cununie. Aflase, prea târziu, În urma unor intense cercetări efectuate În „satul cu bunic” , așa cum Îi spunea Va satului din județul vecin unde se născuse tatăl său. Poate a fost și din cauza Zâniței, care trimisă după dudău pentru blândul Ghiță, de la un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cum ești mai voinic, o să mă arunci afară... Atunci o trec numai pe tine, spune înfierbîntat Rîmbu. Așa mai merge, parcă. Dar cînd o s-o faci? După. Juri? Da. Diana a presat profesorul să facă act de vînzare-cumpărare, chiar înainte de cununia civilă. Nu te temi c-o să te dea afară? întrebau colegii. Mă pricep la oameni. Totuși, nu se știe ce zace în... Este însărcinată. O să-mi dea afară și copilul? Spre surprinderea tuturor, căsnicia a mers. Copilul era o minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
erau interesați, deși nu erau ai lui Curcudel. Luăm și noi ceva, mămucă? Sigur că luați. Sînteți și voi ai lui, că doar nu m-am măritat cu altul. Dar nici cu el nu erai legitim măritată. Ba legitim, cu cununie, cu nuntă. Dar actele nu le-a mai făcut. Chiar dacă concubina are drepturi... Cine-i concubină, mă, boule? Aneta crede că a fi concubină este tot una cu a fi tîrfa satului. A treia zi însă, misterul este dezlegat. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
niște lăști cu curechi de s-au lins cu toții pe buze la sfîrșit. De la tăițeii ăia lați și de la varză, pețitorul a fost sigur că făcuse pasul cel bun. Bucurie mare În amîndouă casele! S-a rînduit prin ur mare cununia lui Gheorghe, feciorul primarului Pomean din Pișcari, cu Floarea Nodului din Giungi. Așa era poreclit tatăl fetei, nu de alta, ci pentru că Încărcase o dată carul cu atîta fîn, că a avut nevoie de multe noduri la funiile cu care Înțepe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
strînsă temeinic se chema că e bine „Încioturată“. Numai că voia bună era să fie stricată de un amănunt de care toată lumea uitase, un fleac ținînd de Încăpățînarea timpului de a curge În legea lui: tinerii trecînd pe la preot Înainte de cununie, pentru Îndrumările cele de cuviință, acesta băgă de seamă că Floare nu Împlinise Încă șaisprezece ani, Îi mai rămînea o lună pînă atunci, avînd așadar nevoie de o dispensă de la stăpînirea lumească pentru căsătorie. PÎnă s-ar fi dus și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o lună ar fi trecut de mai multe ori, iar apoi, nunta era deja rînduită peste o săptămînă, cu nănași aleși, cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor și nănașii, ca peste o lună, sub cuvînt că vor păstra taina cu toții, să-i cunune pe cei doi cu adevărat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și, cum nici el nu prea știa ce-i de făcut, mai mult o ciupea și o Învinețea, asuprind-o prin toate cotloanele. Nunta s-a ținut cu multă voie bună, a trecut ea și luna aceea, s-a făcut cununia legiuită, s-au Întocmit și s-au Înaintat hîrtiile trebuitoare, aproape că a trecut și anul. Cu voioșia, frumusețea și hărnicia ei, mica noră devenise podoaba casei primarului care nu prididea s-o laude tuturor. Numai bărbatul ei mîrÎia, auzind
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Fiul lui, tot Ștefan, moșul meu care rar bea un pahar de vin, cumpărase cîrciuma satului de la niște evrei. Fiul său, Silviu, a gestionat-o la Începutul democrației populare. Biserica aparținea cultului greco-catolic. În 1969, am asistat aici la o cununie. La peste douăzeci de ani de la des ființarea sa oficială, se mai păstra limbajul ritului catolic orien tal. Preotul a spus: „Se cunună servul lui Dumnezeu, Sabin, cu serva lui Dumnezeu, Eugenia“. Lăsînd la o parte sfinții obișnuiți din calendar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]