591 matches
-
-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula de aur a părintelui Teofil, căruia nu-i plac deloc spovedaniile transformate în șuetă sau anchetă. Părintele Teofil ne îndeamnă la rugăciune și la o viață trăită în curăție, cinste și recunoștință. Astfel, pe lângă rugăciunea de cerere - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” -, creștinul trebuie să adauge și doxologia: „Mare ești Doamne și minunate sunt lucrările Tale și nici un cuvânt nu este de ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o viață ascunsă și necunoscută. Arhimandritul Emilianos descrie treptele vieții monastice în cadența lor mistagogică. Parcursul ascendent al vieții fiecărui creștin cunoaște în monahism o pantă mult mai abruptă. Întreaga strădanie a monahului este de a recâștiga harul botezului și curăția desăvârșită a celor care s-au unit cu Hristos ca într-o nuntă. Nunta e metafora centrală în scrierile profeților din Vechiul Testament și o figură recurentă în scrierile pauline. În lumina acestei corespondențe între monoteism și monogamie, monahismul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca sens ori semnificație, ci ca viață teologică în biologia trupului nostru - „singura viață pe care merită cineva să o trăiască”. Fără rugăciune, adică fără „strigătul omului spre Dumnezeu”, această viață nu va fi decât o simplă metaforă. Din treapta curăției se trece în pasajul luminării lăuntrice, monahul asumând fiecare rană a umanității prin darul smereniei lui Hristos. Pentru monah, orice dezbinare din mănăstire, Biserică sau lume devine încă un motiv de pocăință. Fără pocăință, sudura oricărei uniri între oameni rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
libertății - pe care tânărul o poate vedea adesea greșit, fie la modul ideal, fapt pentru care, în realitate, îi poate simți absența, fie la modul arbitrar, fapt pentru care are iluzia că o deține, folosind-o în defavoarea celorlalți; d) tema curăției - în fața căreia tânărul se simte adesea frustrat sau condiționat în dorința sa de manifestare completă a iubirii. Dacă însă îi este prezentată această virtute în mod corespunzător, atunci sunt favorizate și alte valori relaționale și existențiale. În acest sens, important
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și prin pocăință, „cât este ziuă” (Ioan 9, 4),adică din timpul vieții în trup. Scrierile acestor mari nevoitori creștini sunt pline de îndemnurimorale de a ne trăi viața prezentă ca și cum am dura o mie de ani,în credință și curăție, iar față de fiecare clipă a vieții să ne compor tăm ca și cum ar fi ultima din această viață, ca o ultimă șansă de ane îndrepta, a ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote Idem, Epistole, epist. 4, în vol.cit., p. 125. footnote>. Un Sfânt contemporan nouă - Sfântul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfântul Vasile ca despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare. Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii. Lăudând pe Dumnezeu și având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau". (Fapte 2, 38-47)3 Același lucru se repetă, nu în totalitate, și în capitolul 4 din Faptele Apostolilor, versetele 32-37
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda aparențelor, Codin nu este o brută, ci fructul unei lumi cu multe păcate. Frăția de cruce cu Adrian stă sub semnul curăției sufletești. Codin se poartă cu duritate, stârnit de adversitatea realităților din jur, căci, mărturisește el: „deși viața mea a fost ticăloasă, să știi că totdeauna am căutat să fac binele... Dar n-am întâlnit decât răutate.” Fiu al pământului nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
lumina. Odată primită, mintea este aprinsă de lumina harului dumnezeiesc care o învăluie. Omul se unește duhovnicește și trupește cu Dumnezeu și astfel se face prin har un dumnezeu prin înfiere<footnote Idem, Cateheze, p. 186. footnote>. Lumina este semnul curăției, pocăinței și al lacrimilor, căci acolo unde este abundență de lacrimi însoțită de adevărata cunoaștere, acolo este și strălucirea luminii divine: O, lacrimi, care țâșniți din luminarea dumnezeiască, care deschideți însuși cerul și-mi aduceți mângâiere duhovnicească! Fiindcă din plăcerea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
o regularitate de ceasornic elvețian, în fiecare zi, la post-restant. Funcționarele chicoteau pe seama lui Victor, când îl vedeau zilnic, înființându-se la ghișeu. Dar lui nu-i păsa. Era convins că trăiește un sentiment unic, suprem în frumusețea și în curăția lui. Se simțea cel mai norocos și cel mai bogat om de pe pământ. Într-una dintre scrisori, sosită la sfârșitul lui septembrie, Victor a descoperit și un altfel de mesaj decât cel al mărturisirii, în mii și mii de chipuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Lazarus: în sinea mea bănuiesc că nu e străin de disfuncția asta și, cum m-aștept iar să nu-mi răspundă, vreau să descopăr pe fața lui, în ochii lui un eventual răspuns. Privindu-l, dau încă o dată peste acea curăție înmărmuritoare din ochii lui, care mă izbește, pe care nu sunt în stare s-o descriu. Însă, contrar presupunerilor mele, Lazarus renunță la muțenia lui de atâtea ori ermetică și îmi explică oarecum stânjenit: -Într-adevăr, îngerul n-a ajuns jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
său noviciat. Un posibil ecou al acestei perioade este ultima etapă a formării iezuiților, numită „a treia probă” și care se vrea, la sfârșitul anilor lungi de studiu intelectual, o „școală a inimii”. La rândul lor, și voturile de sărăcie, curăție și ascultare, pe care le depun membrii Societății lui Isus, își regăsesc arhetipul în viața lui Ignațiu și a primei generații de iezuiți. De fapt, Istorisirea se mărginește să menționeze că la Veneția, în 1537, Ignațiu și însoțitorii săi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
depun membrii Societății lui Isus, își regăsesc arhetipul în viața lui Ignațiu și a primei generații de iezuiți. De fapt, Istorisirea se mărginește să menționeze că la Veneția, în 1537, Ignațiu și însoțitorii săi au depus „voturile de sărăcie și curăție”1. Cât despre votul ascultării, acesta apare deocamdată in nuce în hotărârea luată la Paris, în cazul în care aceștia nu ar mai fi reușit să plece la Ierusalim 2. În fine, experiența crucială avută de Ignațiu la La Storta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fiecare era de alt neam. La Veneția, cei care nu erau preoți 5 fură hirotoniți cu încuviințarea nunțiului de Veneția, care a devenit mai târziu cardinalul Verallo. Hirotonirea s-a făcut ad titulum paupertatis și toți au depus jurămintele de curăție și sărăcie 1. 94. În acel an nu plecă nici o corabie spre Răsărit, pentru că Veneția rupsese legăturile cu Turcia. Văzând ei că nădejdea de a pleca se îndepărta, se răspândiră pe teritoriul venețian, cu gândul de a aștepta un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ști mai nestatornic, cu atât mai mult trebuie să-l prevină și să-l îndrepte. Deoarece, dat fiind că, pe bună dreptate, cineva îl poate îndemna pe un altul la viața călugărească, ce presupune depunerea voturilor de ascultare, sărăcie și curăție, și dat fiind că fapta bună săvârșită sub vot este mai meritorie decât cea săvârșită fără vot2, trebuie să ia seama cu atenție la starea proprie a subiectului în cauză și la cât ajutor sau ce piedici poate afla în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la sfânta liturghie; tot la fel și cântările, psalmii și rugăciunile îndelungate în biserică sau afară; tot la fel orele prescrise pentru orice liturgie sfântă, pentru orice rugăciune și liturgie a orelor. 356. A patra. Să cinstim viața călugărească, fecioria, curăția, iar căsătoria nu într-atât ca pe una dintre acestea. 357. A cincea. Să cinstim voturile religioase, de ascultare, de sărăcie, de curăție și de alte desăvârșiri pe deasupra. Trebuie luat seama că, de vreme ce votul se face privitor la cele ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
liturgie sfântă, pentru orice rugăciune și liturgie a orelor. 356. A patra. Să cinstim viața călugărească, fecioria, curăția, iar căsătoria nu într-atât ca pe una dintre acestea. 357. A cincea. Să cinstim voturile religioase, de ascultare, de sărăcie, de curăție și de alte desăvârșiri pe deasupra. Trebuie luat seama că, de vreme ce votul se face privitor la cele ce apropie de desăvârșirea evanghelică, în cele ce se îndepărtează de aceasta nu trebuie să se depună vot, cum ar fi să devin negustor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rele, vor să fie - și chiar sunt - o atenționare tristă și stăruitoare adresată preoților și persoanelor consacrate, ca să iasă din mediocritatea lor spirituală pentru a trăi și a lucra potrivit misiunii lor, înălțând oamenii la lumina înțelepciunii divine și la curăția moravurilor. Sanctitatea Sa, apreciază intenția dumneavoastră cucernică și spiritul arzător ce vă însuflețesc îndemnurile și observațiile corecte și recomandabile. Dorind ca, vocea dumneavoastră, să fie bine primită în suflete și să trezească propuneri și puteri spre reînnoirea vieții, care să reflecte
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
atenție deosebită, chiar și în acele mici detalii care ar putea părea exagerate, dar care astăzi au, în scepticismul care ne înconjoară, o valoare demonstrativă evidentă. Voi credeți că o pieptănătură făcută în pas cu moda, ar aduce vreun prestigiu curăției? O îmbrăcăminte care întrece limitele decenței și ale decorului, care dezvăluie niște preocupări non mistice, credeți că nu ar da vreun pretext unor bănuieli răutăcioase? Vi se pare că, o conduită care nu ar face distincție între atitudinea persoanei sacre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a le transforma cu puterea exemplelor sale. Chiar și de s-ar întâmpla vreodată ca preotul să fie obligat să mânuiască secera și ciocanul, în ziua acea, în care el va apărea în ochii ateilor în toată lumina sa de curăție, de dezinteres și de iubire, masa muncitoare, convinsă de acest exemplu, va fi nevoită să-și deschidă ochii, își va reînnoi credința, va lăsa preotul liber pentru misiunea sa îngerească; și, din nou, s-ar repeta în istorie fatalul adaos
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
simbolizează așteptarea Evanghelii lui Hristos, purtarea crucii, intrarea în împărăție, cinstea de a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde s-au format și practicat, nu au reprezenrtat pentru Biserică primară obiectul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul natural, astfel dacă cununiile erau purtate de împărați, regi sau fecioare, având simbolul puterii și curăției tot astfel și cei căsătoriți sunt considerați ca niște împărați cu menirea curăției. De aceea aceste elemente liturgice care au avut un simbolism și o întrebuințare acolo unde s-au format și practicat, nu au reprezenrtat pentru Biserică primară obiectul unui uz necesar, ci adaptarea lor în cultul creștin s-a făcut după
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din conducerea acelei lavre. În mijlocul unei iubiri pe care el o numește „covârșitoare”, nou-sositul rasofor resimte o „pace adâncă”, „tihnă și pace”, gândind că un al doilea loc strălucind de atâta curăție sufletească, nu mai poate exista pe pământ și hotărându-se să rămână definitiv acolo. Este o ecuație a heteroimaginii (imaginea celui privitor din afară), căreia i se opune Autoimaginea (imaginea subiectului despre el însuși) făcută nouă cunoscută prin glasul unui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sunt pe deplin mulțumit de tot ce am văzut lucrat și realizat la această școală. Acești doi învățători izolați de lume au reușit să ridice valoarea muncii la rangul de ideal și spre cinstea acestui neam i-au dat toată curăția sufletului lor. Sper că în viitor, în orice loc s-ar afla, vor continua marea operă dăscăleasscă și vor trece pe drumul vieții dăscălești cu aceeași cinste ca și până acum”. Semnat revizor școlar Cezar M. Stratula. - Îmi zici, domnule
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pânză ori de port la orizont. Albastrul mat abia se ghicește sub vălul alburiu al căldurii care o acoperă ca o năframă. Ioan Botezătorul a trecut, se pare, prin această comunitate de neprihăniți trăitori departe de semenii lor, obsedați de curăție și de băi rituale. Vedere de ansamblu splendidă, călătorie un pic cam plicticoasă. Mici ziduri de piatră, rezervoare făcute să primească apa acum uscate, scări în trepte, mici încăperi lipsite de personalitate cu pământ bătătorit pe jos, devenite prin cine știe ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]