6,927 matches
-
altceva”. Îl reproduc cu ortografia originalului: „muierile sunt forte sollecite de celle mai mice circumstantie alle ornatului seu” (termenul sollecit sau sollicit fiind explicat la locul său în dicționar: „tare ațâțat, foarte întărâtat, foarte turburat”, „turburat în suflet, plin de cură, de temeri, nestâmpăr, nestâmpărat, neîmpăcat etc.”). E interesant că Laurian și Massim îi atribuiau lui circumstanță și sensul actual al cuvântului împrejurime: „loc învecinat: «credeam că te voi afla în circumstanțele acelei cetate»”. De fapt, chiar și pentru împrejurare dicționarul
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
Celebra întâlnire Negruzzi- Eminescu, povestită în Amintirile de la Junimea ale primului, are loc într-un popas vienez al memorialistului, pe drumul spre băi. Pe Eminescu însuși băile nu l-au ajutat, însă i-au fost prescrise cu strășnicie. Erau, aceste cure de vindecare, un soi de calvar de familie. Societatea vremii descoperise metoda lui Kneipp, și se grăbea spre Pesta ori Viena. Deseori cu interese ascunse, ca în Lună de miere, unde martorul fără voie al unei idile pe ascuns intervine
La băi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4549_a_5874]
-
Raluca Țurcan este de părere că opoziția a devenit "reclamă vie pentru eficientă unei cure de slăbire a Parlamentului", iar grevă parlamentarilor USL dovedește că "250 de parlamentari sunt suficienți", comentează această pe blog. "De o lună de zile, opoziția parlamentară refuză să vină la lucrările Parlamentului. Însă, vorba proverbului, tot răul spre bine: chiar
Raluca Turcan: Se dovedeşte că 250 de parlamentari sunt suficienţi () [Corola-journal/Journalistic/45845_a_47170]
-
asta în ciuda discursurilor mai vechi sau mai noi ventilate de opoziție cum că Parlamentul nostru nu poate lucra eficient dacă nu are măcar 400 de parlamentari", scrie deputatul de Sibiu pe blog. Opoziția a devenit "reclamă vie pentru eficientă unei cure de slăbire a Parlamentului". "A permis puterii să demonstreze că se poate lucra cu un Parlament mult redus că dimensiuni. Cred că atunci când PDL a decis să susțină reducerea numărului de parlamentari la 300 n-am picat exact pe cifră
Raluca Turcan: Se dovedeşte că 250 de parlamentari sunt suficienţi () [Corola-journal/Journalistic/45845_a_47170]
-
din perspectiva lor, ci a povestitorului, recte a regizorului. Doamna Crystal joacă rolul Sibilei și face judecăți de predicție cu privire la personajele din anturajul unei alte respectabile doamne, Helena (Gemma Jones), sexagenară divorțată de soțul ei, Alfie (Anthony Hopkins). După o cură de întinerire cu legume și fitness, acesta a decis să-și schimbe viața alături de o jună țoapă reciclată din call girl în soție respectabilă. Punctual ca un cocoș de țară, doamna Crystal prezice eșecul noului mariaj, iar nesuferitului Roy (Josh
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
cauțiunea inocenței. Mai este un fapt care atrage atenția în film, felul în care Woody Allen folosește câțiva actori consacrați hollywodian în roluri emblematice. Mereu astuțiosul Anthony Hopkins, alias Hannibal Lecter, devine aici un bătrânel aflat la andropauză, dezorientat de cura cu spanac, hrănindu-și performanțele sexuale cu pastile viagra și complet depășit de evenimentele din viața lui. Antonio Banderas, amantul latin, alias Zorro, alias El Mariachi, devine un bărbățel ezitant, înșelându-și cuminte soția, atât de burghez încât stârnește confuzia
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
Apoi, într-o zi marcată de cele mai bizare coincidențe, Karen se trezește din comă iar mintea ei e din nou clară și limpede așa cum o lăsase la șaptesprezece ani. Doar că, între timp, nu mai e adolescenta preocupată de cura de slăbire, ci un trup de treizeci și patru de ani, împuținat și becisnic, țintuit la pat, prins în sistemele de gândire ale unei decade apuse, un trup din care s-a născut o altă ființă umană, care curând, va avea și
Apocalipsa după Coupland by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5661_a_6986]
-
Mureșan este tocmai această furie a concretizării, atribut al naturilor poetice remarcabile, în funcție de care nici o realitate nu se poate expune razelor imaginarului decât odată cu un trup de o irevocabilă materialitate. Asta ar echivala cu o biologizare a ideilor, cu o cură thanatică a lor. Iar poemul poate fi așa ceva. În construcția unui poem (deși poetul ne va contrazice, poate), Ion Mureșan procedează prin introducerea unui enunț de o solemnitate ce aproape îl sperie (nici vorbă pentru că accentele le distribuie un regizor
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
instruiți să nu mai spună flagrant în loc de flagrant delict, datorită în loc de din cauza sau să evite barbarele acorduri după înțeles ori pleonasmele nesuferite care răvășesc vorbirea noastră cea de toate zilele. O școală neglijentă în materie de limbă română, urmată de cura de televiziune cotidiană a majorității românilor, degradează exprimarea publică până la prefacerea limbii literare într-un idiom grosolan și ininteligibil. Ceea ce ar trebui făcut contra acestui masacru este o monitorizare atentă a limbii din mass-media și din presa scrisă. Ar fi
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
puteau trata natural și iarna. Ce afecțiuni se puteau trata la Ocna Sibiului Complexul balnear de la Ocna Sibiului înseamnă bază de tratament, un restaurant și două hoteluri, Helios și Salinas. Zilnic, aici se tratau cel puțin 140 de pacienți. Prin cura de apă sărată și nămol sapropelic se tratau afecțiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, ortopedice-posttraumatice, dermatologice, endocrinologice și de căi respiratorii superioare. Atestată la 1263, Ocna Sibiului de acum a apărut într-un document al regelui Ungariei, Ștefan. Primul pacient renumit care
Baza de tratament de la Ocna Sibiului a intrat în insolvență by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50672_a_51997]
-
alegoriei politice), restituie cu finețe importanța detaliilor, apelează, chiar dacă ușor antifrastic, la mitologia prieteniei izbăvitoare, are, în sfârșit, și mult haz. Pretextul îl reprezintă fragilitatea argumentelor acelor tenaci nostalgici ai comunismului, cărora Alexandru Vlad le contrapune, blajin, o istorie personală. Cura cu sâmburi de măsline (care, în anii aceia, în lipsa medicamentelor, putea trece lejer drept panaceu) e sistematic sabotată de conjuncturi. Așa ieftine cum se spune c-ar fi fost, măslinele, totuși, nu se găseau mai nicăieri în deceniul al nouălea
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
Lîngă bătrînul stafidit de nelumire, supărat ca un pustnic pe ispitele viului, fostul comisionar (,zugrav de biserici, corector într-o redacție, negustor de mărunțișuri, contabil, îngrijitor la cimitir chiar și cîte și mai cîte...", om umblat, nu glumă) face o cură de tăcere. O cură cadaverică, aproape, într-un sanatoriu cît o cameră închisă. Un iad de buzunar, în care ghiujul dedat la neputincioase, însă de temut blăstămății îl afumă cu pucioasă. Cînd, în fine, încetează și-ntre ei prinde cheag
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
nelumire, supărat ca un pustnic pe ispitele viului, fostul comisionar (,zugrav de biserici, corector într-o redacție, negustor de mărunțișuri, contabil, îngrijitor la cimitir chiar și cîte și mai cîte...", om umblat, nu glumă) face o cură de tăcere. O cură cadaverică, aproape, într-un sanatoriu cît o cameră închisă. Un iad de buzunar, în care ghiujul dedat la neputincioase, însă de temut blăstămății îl afumă cu pucioasă. Cînd, în fine, încetează și-ntre ei prinde cheag o relație ca de la
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
coordinate di fondo. Note 1 Christine Buci-Glucksmann, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976, p. 65 2 Indico în questo modo direttamente nel testo Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Îl primo numero riguarda îl quaderno, îl secondo îl paragrafo, îl terzo la pagina o le pagine, Q 10 ÎI, 41. VI, p. 1310. 3 Ibidem, Q 1, pp. 150, 132. 4 Ibidem, Q
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1, pp. 150, 132. 4 Ibidem, Q 4, pp. 38, 460. 5 Ibidem, Q 4, 49, p. 476. 6 Ibidem, Q 10 ÎI, 15, pp. 1253-1254. 7 Ibidem, Q 12, 1, p. 1518. 8 Antonio Gramsci, Lettere dal carcere, a cură di Antonio A. Santucci, Palermo, Sellerio, 1996, pp. 458-459. 9 Ibidem, Q 1, pp. 47, 56. 10 Ibidem, Q 9, pp. 69, 1141. 11 Ibidem, Q 7, pp. 28, 876. 12 Ibidem, Q 7, pp. 83, 914. 13 Ibidem, Q
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ibidem, Q 6, pp. 10, 691. 19 Ibidem, Q 15, pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of the modern italian state
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of the modern italian state) Ioana Cristea DRĂGULIN Abstract. The main conclusion that Antonio Gramsci reached after
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
29-36. Idem, Gramsci, "Sraffa, Wittgenstein: philosophical linkages", în European Journal for the History of Economic Thought, 9, (2002), pp. 384-401. ENGELMANN M., "Wittgenstein's "Most Fruitful Ideas" and Sraffa, în Philosophical Investigations, 36 (2) (2013), pp. 155-78. FERRARA A. (a cură di), Prospettiva Gramsci. Dialoghi tra îl presente e un classico del Novecento, Caratterimobili, Bari, 2015. GRAMSCI A., Lettere 1908-1926, Einaudi, Torino, 1992. Idem, Ț. Schucht, Lettere 1926-1935, Einaudi, Torino 1997. PIPARO Lo F., Îl Professor Gramsci e Wittgenstein. Îl linguaggio
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Physicalism and Constructivism", în Review of Political Economy, 17, 3, (2005), pp. 381-406. MARTINS N.O., The Cambridge revival of political economy, Routledge, Abingdon-New York, 2014. McGUINNESS B., "Sraffa, Wittgenstein e i problemi del metodo logico", în R. Bellofiore (a cură di) Tra teoria economică e grande cultură europea: Piero Sraffa, Franco Angeli, Milano, 1986, pp. 85-92. Idem, "Îl debito di Wittgenstein nei confronti di Sraffa", Paradigmi. Rivista di critică filosofica, 2, (2008), pp. 147-153. MONK R., The duty of Genius
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
confronti di Sraffa", Paradigmi. Rivista di critică filosofica, 2, (2008), pp. 147-153. MONK R., The duty of Genius; tr.it. (Îl dovere del genio), Bompiani, Milano, 1991. NALDI N., "Piero Sraffa "politico" nel 1924. Una lettura", în F. Giasi (a cură di), Gramsci nel suo tempo, Carocci, Romă, 2008. NATOLI A., Antigone e îl prigioniero. Tania Schucht lotta per la vită di Gramsci, Editori Riuniti, Romă, 1990. SCHULTE J., Chor und Gesetz. Wittgenstein im Kontext, Suhrkamp, Frankfurt am Mein, 1990. SCHWEIZER
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1240-1255. Idem, Piero Sraffa: a student's perspective, în AA.VV., Convegno Internazionale Piero Sraffa, Atti dei Convegni Lincei, 200, Romă, 2004, pp. 23- 60. SHARPE K., "Sraffa influence on Wittgenstein. A conjecture", în G. Kitching e N. Pleasants (a cură di), Marx and Wittgenstein. Knowledge, morality and politics, Routledge, New York, 2002, pp. 113-130. VACCA G., Vită e pensieri di Antonio Gramsci 1926-1937, Einaudi, Torino, 2012. VENTURINHA N., "Sraffa's Notes on Wittgenstein's", în Blue Book, Nordic Wittgenstein Review I
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
forțe tendenza ad isolarsi: perché trova în sé, allo stesso modo, la proprietà insocievole di voler condurre tutto secondo îl proprio interesse". Îl saggio kantiano lo și può leggere nel volume I. Kant, Scritti di storia, politica e diritto, a cură di F. Gonnelli, Laterza, Roma-Bari, 1995, la citazione è alla p. 148. 8 Îl passaggio crociano recita così: "Nella realtà, lo Stato è la continuă archia dell'anarchia, e perciò continuă lotta tra le forze dissocianti e la forza associante
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Benedetto Croce, Marzorati, Milano, 1971. BOBBIO N., Dalla struttura alla funzione Nuovi studi di teoria della funzione, Laterza, Roma-Bari 2007, (1° ed. Edizioni di Comunità, Milano, 1977). CARINI C., Benedetto Croce e îl partito politico, Olschki, 1975. CILIBERTO M. (a cură di), Croce e Gentile fra tradizione nazionale e cultură europea, Editori Riuniti, Romă, 1993. COTRONEO G., Una teoria filosofica della libertà, introduzione a B. Croce, La religione della libertà. Antologia degli scritti politici, Rubettino, Catanzaro, 2002, pp. 17-104. CROCE B.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
E., Intellettuali italiani del XX secolo, Editori Riuniti, Romă, 1974 CINGARI S., Benedetto Croce e la crisi della cultură europea, Rubettino, Catanzaro, 2003. GENTILE G., I fondamenti della filosofia del diritto, Sansoni, Firenze 1961. GRAZIANI E. e SERRA Ț. (a cură di), Etică e politică nella filosofia di Benedetto Croce, Edizioni Nuova cultură, Romă 2014. KANT I., Scritti di storia, politica e diritto, a cură di F. Gonnelli, Laterza, Roma-Bari, 1995. MAUTINO A, La formazione della filosofia politică di Benedetto Croce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
G., I fondamenti della filosofia del diritto, Sansoni, Firenze 1961. GRAZIANI E. e SERRA Ț. (a cură di), Etică e politică nella filosofia di Benedetto Croce, Edizioni Nuova cultură, Romă 2014. KANT I., Scritti di storia, politica e diritto, a cură di F. Gonnelli, Laterza, Roma-Bari, 1995. MAUTINO A, La formazione della filosofia politică di Benedetto Croce, Einaudi, Torino. MONTANARI M., Politica e storia. Saggi șu Vico, Croce e Gramsci, Pulierre Editore, Bari, 2007. ONUFRIO S., La politica nel pensiero di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]