1,202 matches
-
picior fără sprijin 4-8 secunde, aleargă, schimbă direcția, merge pe bârnă în echilibru, sare peste o sfoară întinsă înaltă de 50 cm, sare înapoi de șase ori, modelează forme din plastilină și le asamblează, decupează de-a lungul unei linii curbe, înșurubează și deșurubează, coboară scările alternând picioarele, pedalează tricicleta, se întoarce la colț, sare într-un picior de cinci ori succesiv, decupează un cerc cu diametrul de cinci cm, desenează imagini simple, decupează și lipește forme simple, scrie litere de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației ideilor și stăvilesc uneori cu ostentație progresul valorilor. In aceste condiții, cunoștințele adolescenților sunt din ce În ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
multor versuri, din ambele perioade de creație, se datorează rupturii de acest loc și de acest timp îndepărtat în care, firește, eul dorește să se întoarcă: pe bănci, în noapte / stăteam culcat, tăcerea căutăm / și ochii cu linii drepte și curbe de spirale / uneau aceleași / stele ce vedeam, copil fiind, / întins pe pietrele de lângă Platani (Revenirile). Alunecarea spre trecut urmează un traseu mental geometric ale cărui curbe redeschid o lume apusa impregnata de miresme, imagini trăite, sunete, ritmuri, lecturi: mireasma de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce dispar păstrează amintirea unui trecut mitic, anterior vremurilor și pierdut pentru totdeauna. Golul lăsat de ele devine astfel trăsătură comună începutului și sfârșitului profetizat de cocosul sălbatic, stabilind o identitate de atmosfera între cele două momente și închizând ciclic curbă existenței. Tăcerea caracterizează lumea de dincolo, în opoziție cu vârtejul zgomotos și trepidant al vieții. Stau drept mărturie reprezentările acesteia de pe pământ, precum portretul mut și nemișcat al femeii moarte din cantul cu patru strofe scris de Leopardi în 1833
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poet chipul nevăzut al lumii. În primele poezii din anii treizeci suflul schimbării, sugerat de imaginea vântului puternic, însoțește frecvent nașterile, metamorfozele, stingerile și, mai ales, rătăcirile eului.337 Acestea devin consubstanțiale naturii schimbătoare a aerului și oscilează între linia curbă a cerului și cea orizontală a pământului. Lumea geometrica a lui Quasimodo se construiește pornind de la trei elemente fundamentale transformate în substanță lirica: pământul, apa și aerul.338 Apă este matricea fecunda, substanța creației, pământul, elementul stabil, locul în care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care să controleze “curgerea” , de la un profil la altul Fereastră BlueSurf Options, permite alegerea unor opțiuni ale secțiunilor de început și/sau sfârșit. - Sweept - este comandă ce permite realizarea unor suprafețe, prin translarea uneia sau a mai multor curbe generatoare (curbele roșii), de-a lungul uneia sau a mai multor căi (curbă galbenă. Se pot folosi profiluri închise sau deschise. - Bounded - crează o suprafata mărginita de niște “granițe” - curbe, profiluri sau muchii, ce definesc o suprafata închisă. În figură, (A), avem
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 214-234. 239 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. De remarcat că și Nietzsche afirmă în Așa grăit-a Zarathustra că de vreme ce "drumul eternității este curb", "centrul este pretutindeni". 240 A se vedea Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 136. 241 Remarcăm atenția deosebită acordată acestui concept, observabilă și din numărul mare de lucrări apărute pe această temă, dintre care amintim: J. G. Février, Histoire de l'écriture
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Volumul total al venelor fiind de 3 ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen de recuperare. In cazul distensiei venoase la presiune constantă crește volumul, aspect numit fenomen de fluaj. Aceste fenomene pot fi observate în cazul perfuziei cu viteză mare și al modificării bruște de poziție. Curba presiune-volum in vivo are aspect diferit pentru injectarea de fluid și aspirarea de fluid. Intreruperea injecției are drept consecință fie scăderea presiunii (fenomen de recuperare), fie creșterea volumului (fluaj). Dacă presiunea externă este mai mare decât presiunea luminală, vena este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se reunesc. Astfel, pentru aceeași presiune se observă diferențe de încărcare cu sânge a sectorului venos mai ales în partea medie a curbelor, adică pentru aceeași presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Volumul total al venelor fiind de 3 ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen de recuperare. In cazul distensiei venoase la presiune constantă crește volumul, aspect numit fenomen de fluaj. Aceste fenomene pot fi observate în cazul perfuziei cu viteză mare și al modificării bruște de poziție. Curba presiune-volum in vivo are aspect diferit pentru injectarea de fluid și aspirarea de fluid. Intreruperea injecției are drept consecință fie scăderea presiunii (fenomen de recuperare), fie creșterea volumului (fluaj). Dacă presiunea externă este mai mare decât presiunea luminală, vena este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se reunesc. Astfel, pentru aceeași presiune se observă diferențe de încărcare cu sânge a sectorului venos mai ales în partea medie a curbelor, adică pentru aceeași presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Volumul total al venelor fiind de 3 ori mai mare decât al arterelor, complianța sectorului venos (volum x distensibilitate) este de 24 de ori mai mare decât cea a sectorului arterial. Relația volum presiune este diferită în funcție de sensul de variație. Curba presiune-volum (fig. 58) evidențiază fenomenul de histerezis (o parte din energie este înmagazinată în timpul distensiei și nu este recuperată în timpul revenirii venelor la dimensiunile inițiale). In cazul unei creșteri de volum rapide presiunea înregistrează o creștere inițială, urmată de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
scădere fără modificarea volumului, aspect numit fenomen de recuperare. In cazul distensiei venoase la presiune constantă crește volumul, aspect numit fenomen de fluaj. Aceste fenomene pot fi observate în cazul perfuziei cu viteză mare și al modificării bruște de poziție. Curba presiune-volum in vivo are aspect diferit pentru injectarea de fluid și aspirarea de fluid. Intreruperea injecției are drept consecință fie scăderea presiunii (fenomen de recuperare), fie creșterea volumului (fluaj). Dacă presiunea externă este mai mare decât presiunea luminală, vena este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transversale se modifică spre elipsă și cerc, cu creșterea ariei corespunzătoare. Acest fenomen se reflectă în porțiunea plată a relației presiune-volum. La creșteri ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se reunesc. Astfel, pentru aceeași presiune se observă diferențe de încărcare cu sânge a sectorului venos mai ales în partea medie a curbelor, adică pentru aceeași presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide în mai multe artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]