39,409 matches
-
discursului. Nu ideea, nu metafizica par să-l intereseze, ci textul în sine ca realizare artistică. Această tendință, ca și lucrul îndelungat asupra versului îl apropie de poeții manieriști, pe cînd ludicul și intertextualitatea (parafraza, pastișa, parodia) îl apropie de curentul optzecist al epocii postmoderne. Prin ermetism și așa-zisul suprarealism, Virgil Mazilescu este un poet modern. ("are cineva dintre dumneavoastră vreun sînge/ singurătatea se înalță lîngă poduri/ ca un avion al sufletului nostru celui mai metalic/ atît vă întreabă fratele
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
obiectivitate și întemeiat pe o abordare aprofundată au discreditat literatura adesea aproximativă practicată până atunci în favoarea unor minuțioase cercetări bio-bibliografice. Deschiderea spre lume de după 1990 ne-a arătat că pe alte meleaguri tipul acesta de "dosar al problemei" este practicat curent, și apreciat cum se cuvine. Un astfel de proiect și-a propus și a realizat în ultimul an, sub forma a trei volume impozante, Viorel Cosma, adunând aproape tot ceea ce cuceririle documentare ale unei vieți de studiu au acumulat.rimul
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
anunțată a discuției. Revenind la temă, Daniel Cristea-Enache a vorbit despre necesitatea comprehensiunii estetice, dincolo de criteriul generaționist. N. Manolescu, a spus D. Cr.-Enache, este lovinescian, pentru că la fel ca marele critic modernist identifică valoarea acolo unde este, indiferent de curent sau de generație. E. Lovinescu, "modernist ", a recunoscut și valoarea scriitorilor de altă orientare, a scriitorilor "vechi ", a lui Rebreanu, de pildă, sau a lui Goga. |n ce privește generațiile, important este să le identificăm prin valorile lor reale și
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
Ritm servil pungii legate cu șnur Omuleți aruncați pe pavaj Catifelat zboară cârdul de sturzi Gândul trece prin sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând trecerea Își face făcătorul facerea Face și desface Tot ce-i lipsit de greșeală Uneori tace Măcinat de boală Căutarea lui zero 18 (Pour Mörike) Ușor
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
pregătit pentru sezonul rece, iarna vine prin decembrie, neanunțată, doar ca să-l bage pe domnul ministru în icter negru... Minidicționar (la Tv). 1.Tchibo, s.n., adică, CIBO, fostă fabrică de dropsuri și alte dulciuri româno-comuniste. 2.Tropism, s.n., 1.cuvânt/curent folosit la talk-show-uri televizate în timpul campaniei electorale de către candidați și având având totdeauna direcția spre ciolan. 2.Agregat de trecere de la o formațiune politică la alta.
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
adesea influența pe care grupul de cineaști din La Nouvelle Vague au avut-o asupra lui, fără însă a detalia punctual această remarcă. Îmi propun să compensez această lipsă, analizând filmul și relevând similitudinile cu regizorii francezi asociați cu acest curent cinematografic, chiar dacă acest demers va face ca articolul de față să fie mai mult eseu, poate chiar ceva mai tehnic, și mai puțin cronică de film. Unul din crezurile de căpătâi ale celor din La Nouvelle Vague (Chabrol, Truffaut, Doniol-Valcroze
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
Yoga, uniune În sanskrită, Își are originea În India antică și este cel mai vechi curent spiritual care a fost bine structurat. El ne-a parvenit pe cale orală dar și scrisă și este un sistem bine Închegat care oferă omului o metodă spre libertate. Libertatea căutată și cucerită este definită În yoga, ca În toate celelalte
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici pentru o clipă de cultura mea, de identitatea mea care-mi aparține și căreia sper că-i aparțin. Desigur că, datorită distanței, nu sunt întotdeauna în stare să mă țin la curent cu cele mai noi sau mai semnificative apariții din țară. Totuși, cred că percep pulsul și pulsația actuală a literaturii. În repetatele mele "vizite" în România - o dată sau de două ori pe an - îmi cumpăr cărți - din păcate, nu m-
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
dar cât de reconfortant să vezi cu ochii tăi că divinul nu este exterior lumii!). Și totuși, străbătând insula Evia, cea mai mare - după Creta - din Grecia, abia separată de continent prin golful Eubeea și strâmtoarea Evripos (cu ai săi curenți pe care Aristotel a încercat în zadar să-i explice) nu mă așteptam la o descoperire atât de șocantă: după ce străbați în lung munții împăduriți ai insulei, cu versanți mai înalți și mai abrupți decât în Făgăraș, cu serpentine multe
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
nu s-au lăsat văzute nici prevăzute până în prezent - ideile URSS-ului fiind tot atât de vechi și de burgheze pe cât e lumea"... De aici, și concluzia că suprarealiștii n-au "încetat să se caute" și că, dacă există cu adevărat un curent de avangardă care să poată fi legat de realitatea imediată, acela e mai degrabă futurismul italian: "Futurismul se adaptează infinit mai bine, de altfel, civilizației bolșevicilor decât celei a Italiei lui Mussolini, discipolul său; e de remarcat că îi este
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
două motive: cantonarea pe un plan strict literar și opțiunea pentru o acțiune rămasă la nivelul strict al materialității faptelor. "Văd toate operațiunile spiritului dezagregate de acest apel suprem, toate aspectele gândirii, toate formele sufletului îmbrățișate și reînsuflețite de acest curent subteran și nu doar o defilare de imagini poetice și nimic altceva, presărate prin ceea ce s-a convenit să se numească texte suprarealiste. Nu suntem poeți, sau dacă da, atunci suprarealismul nu mă interesează" (scrisoare către Max Morise). Așa cum explică
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
stă sau nu "cultura generală", se poate discuta. Dar că majoritatea produselor culturale românești sunt marfă inertă, pare a fi, în această logică, o axiomă. Ceea ce contestă autorul nu este valoarea culturii de la noi, ci proasta ei plasare în raport cu marile curente de gândire contemporană. Cei proveniți din spațiul științelor pozitive nu scapă nici ei maladiilor naționale. Și cum ar scăpa, când în revistele de specialitate românești "tonul este mohorât, fraza boantă, lexicul imposibil, autismul profesional fără scăpare"? Așadar, problema e mai
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
fanilor și nu trișează modificându-și artificial poezia în ton cu vremurile și cu așteptările cititorului de poezie postmodernistă. Un delicat poem precum Câteva puncte (probabil cel mai frumos din toată cartea) e fără vârstă, fără gen și dincolo de orice curent. În fond, adevărata sursă a emoției lirice din Refluxul sensurilor este tocmai dureroasa iluzie, efemeritatea tristă, riscul de insignifianță al scrisului poetului în raport cu timpul și cu Istoria: "Trecătoare operă/ ca o foaie de hârtie/ pe o apă curgând/ mereu în
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
un același volum. Încerc să spun că senzația de lectură cea mai puternică e cea pe care o trăiești la întîlnirea cu textele "mari": originalitatea, stranietatea sînt atît de puternice încît refuză clasificarea didactic-istorică, afilierea, oricît de nuanțată, la un curent sau o direcție literară. S-ar putea spune că teatrul lui Geallu Naum e în același timp suprarealist și absurd și, neîncetat, cu mult mai mult decît atît. Un amănunt biografic - paradoxal în sine - ar trebui neapărat cunoscut atunci cînd
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
serviciul cultural de la Ambasada Franței ne-a sistat abonamentele la presa literară din hexagon, revista asta plus ce îmi mai cumpăr de la noi sau primesc prin bunăvoința unor români parizieni (Mircea Iorgulescu și Alexandru Niculescu) mă ajută să fiu la curent și să pot informa la rîndul meu despre actualitatea editorială franceză. Sigur, există Internetul și îl folosesc, dar nu-i același lucru. Plăcerea cu care citești pe îndelete un text sau altul, privind pozele pe hîrtie, faptul că poți lua
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
și Ion Bianu. Cred că e tot ce putea obține un scriitor la debutul său, copleșit de toate onorurile și de toate recunoașterile. Sărbătoarea a fost întrucâtva umbrită de atacul virulent lansat în noiembrie 1905 de H. Sanielevici în revista "Curentul nou" de la Galați, cu articolul Morala domnului Sadoveanu, defăimare susținută cu alte critici severe în numerele din ianuarie, februarie și martie 1906, prin care proza sadoveniană e redusă la beție, crimă, viol, adulter și bestialitate, demonstrând astfel "atitudinea amorală" dominantă
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
acolo ar trebui să învețe toate astea. Pentru tînăra lor aroganță față de cultura română, meritul îl deține chiar Facultatea de Filosofie, care le dă un fel de orgoliu... medieval, de castă, că ei ar fi deasupra lucrurilor. Eu merg împotriva curentului, eu știu că filosofia românească este o realitate - că este marea necunoscută a culturii române. Și-atunci, bineînțeles, suport consecințele. Mai interesanți sînt masteranzii și doctoranzii. Aceștia nu mai pot eluda cărțile, textele, bibliografiile. Și atunci îi vezi cum se
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
aici, Dan Brown cu incodificabilul său Cod da Vinci, sau o nouă producție din seria spiritualității soporifice fabricată de un Coelho. - Din tabloul atît de cuprinzător și... vivant pe care îl faci vieții literare franceze lipsește orice referire la postmodernism, curent literar considerat de unii, în România, o manifestare ultimă și supremă a artei scrisului, un fel de sfîrșit al istoriei literaturii. Dacă postmodernism nu e, nimic nu e - pretind adepții curentului, repetînd această idee, fără să obosească, de aproape un
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
faci vieții literare franceze lipsește orice referire la postmodernism, curent literar considerat de unii, în România, o manifestare ultimă și supremă a artei scrisului, un fel de sfîrșit al istoriei literaturii. Dacă postmodernism nu e, nimic nu e - pretind adepții curentului, repetînd această idee, fără să obosească, de aproape un sfert de secol. Pe cine obsedează, azi, postmodernismul în Franța? Într-un articol publicat în România literară foloseai fugitiv termenul de Ťhipermodernismť. Ce se înțelege prin Ťhipermodernismť ? - Am mai vorbit despre
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este cum nu se poate de obedient - este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului". Apelul naeionescian la viață, prin desconsiderarea cărților, însă nu înainte ca acestea să fi fost parcurse cu rîvnă, pare a fi rodit la prematurul insurgent, pe un sol neîndoios consubstanțial. Aceste pagini juvenile reprezintă eboșe ale personalității ce se va
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
alături, recomandându-se cuviincios: Amfilofia," pe mine mă cheamă Amfilofia! Venea de la piață. Cumpărase nițeluș nectar, câteva oușoare de furnici - și-un aparat t.v. japonez, cât un bob de mei. Mai umblată decât Rița, Amfilofia o puse imediat la curent cu evenimentele" Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fata lui Roșu împărat și că nevastă-sa, decedând, se însurase cu o viperă de muiere care o prigonea pe fata făcută cu aia de murise. împăratul, prost de încrezător
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este cum nu se poate de obedient - este răzvrătirea, permanentul mers împotriva curentului". Apelul naeionescian la viață, prin desconsiderarea cărților, însă nu înainte ca acestea să fi fost parcurse cu rîvnă, pare a fi rodit la prematurul insurgent, pe un sol neîndoios consubstanțial. Aceste pagini juvenile reprezintă eboșe ale personalității ce se va
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
la DEX (1988) și preluat de a doua ediție (1996), cuvîntul are o frecvență în uz indiscutabilă, chiar în contexte tipic "internaționalizate" (enumerări de tipul: "hamburger, pizza, fast-food"). Incomplet adaptat din punct de vedere morfologic și grafic, cuvîntul e folosit curent cu ortografia de origine, cu finala în -a neadaptată analogic; ca și în cazul lui cola, care nu devine colă, forma pizza - "o pizza de calitate" (Evenimentul zilei = EZ 2486, 2000, 12) - e preferată unei asimilări, deloc imposibile în oralitatea
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
am devenit "contemporanii Europei"? Sau Noica atunci cînd afirma că același "avea lucruri mai bune de scris decît aproape toți gînditorii din sud-estul european"? Sau cînd susținea că Nae Ionescu depășea elementara "înțelepciune", id est "înfundătura filosofică" a modului românesc curent de-a face filosofie, aflîndu-se alături de Blaga pe unicul drum pe care gîndirea autohtonă putea accede la o filosofie de tip apusean? Ion Dur se străduiește a ne oferi o imagine obiectivă a gînditorului "socratic", a profesorului care, în optica
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
alt meșteșugar împreună cu "metoda de învățare", alfabet muzical pe care nu l-am putut desluși nefiind în domeniu. La toate aceste prezentări au predominat expozițiile de icoane. Figurile religioase pictate pe lemn sau pe sticlă, picturi "naive" sau ancorate în curentele tradiției, la prețuri destul de mari pentru un buzunar modest. Ce înseamnă să cumperi un obiect de cult religios și mai înainte de asta ce înseamnă actul de a cumpăra? împrejurul obiectului dorit stă întotdeauna într-o formă mai mult sau rnai
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]