678 matches
-
afacerilor mondiale, timp de o treime de secol, ne-a încurajat credință c) lumea va fi într-o stare mai rea, dac) renunț)m s) mai manifest)m o astfel de preocupare atent) fâț) de ea. Unii și-au f)cut griji cu privire la faptul c), dup) r)zboiul din Vietnam, America se va debarasa prea rapid de responsabilit)țile globale. Din trei motive, îngrijorarea este neîntemeiat). Mai întâi, interesul puterilor predominanțe fâț) de consumul bunurilor colective este suficient de puternic, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și înseamnă că aceștia nu au eșua t î n exploatarea posibilității de a obține câștiguri fără risc de pe urma arbi tra jului acoperit al ratelor do bânzii din diferite țări. Deviația de la aceast ă f ormă de eficiență este cunos cută ca ineficiență generală a pieței. O altă formă de ineficiență sau dezechilibru es te cauzată de instrumen tele de control ale politicii economice. Dacă b anc a centrală impune un cost relativ ridicat al tranzacțiilor, cu scopul frânării lor, atunci
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că aceasta conținea adevărate amenințări la adresa Țărilor Române. „Gazeta de Transilvania” aprecia faptul că guvernele autonome din cele două Principate au fost coborâte de către puterea protectoare la rangul de „administrături”. „Gazeta de Transilvania” exprima mirarea: „Auzi acolo, Principatele să nu cuteze a cugeta la o emancipație politică! Să nu cuteze nici atunci, dacă Poarta s-ar învoi la aceasta?” în continuare, foaia brașoveană făcea un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de Transilvania” aprecia faptul că guvernele autonome din cele două Principate au fost coborâte de către puterea protectoare la rangul de „administrături”. „Gazeta de Transilvania” exprima mirarea: „Auzi acolo, Principatele să nu cuteze a cugeta la o emancipație politică! Să nu cuteze nici atunci, dacă Poarta s-ar învoi la aceasta?” în continuare, foaia brașoveană făcea un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din Principate nu puteau lua atitudine împotriva declarației
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Finlanda și Danemarca, ce combin... un sistem de asigur...ri sociale extins, cu o performant... economic... înalt.... Nu pledez pentru adoptarea unui sistem social nordic, deoarece nu ne țin curelele; ce vreau s... spun este c... oameni politici vizionari și cutez...tori din punct de vedere politic au reușit s... flexibilizeze piața muncii în Finlanda, Danemarca și Suedia, f...r... a demantela „modelul social”. Aceste ț...ri au cele mai bune performanțe economice în Uniune: au un șomaj sc...zut (au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și în istovire te alipești de idealul urmărit și cauți să te confunzi cu dânsul, în ciuda ta și în ciuda celorlalte, o, cât îți e de necesar acel prieten, singurul, căruia îi poți șopti în taină ceea ce nici ție însuți nu cutezi a-ți mărturisi, pentru ca nu cumva în ceasul hotărâtor să te înspăimânți și să dai înapoi! Á l’inverse de l’amour, l’amitié ne se suffit pas à elle-même, mais doit servir à quelque chose de plus grand qu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ocupe totuși un loc cât de mic în ierarhia artei românești. Or, eu eram deja o tânără speranță a cinematografiei documentare românești... Nu eram mulți, dar aleși: Nelly Sterian cu soțul, Traian Nițescu - fostul meu profesor de scenografie - cu bine-cunos cuta lui soție, creatoarea de costume Gabriela Nazarie, și câțiva alții. Interiorul Camil Petrescu era plăcut, fastuos chiar, bucatele bune, căci Ghighi moștenise de la maică-sa - doamna SergentMa jor Marian - talentul bucătăriei; atmosfera selectă, așa că ne-am plictisit cu toții în modul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
foarte plăcută, bravă și gureșă arde leancă de-a noastră, cu bun-simț, cuviință și omenie, de nu mai puteam de dragul ei, luând-o când o vedeam În brațe și sărutând-o ca pe maică-mea. Avea distincția proprie și Înnăs cută a feme ilor ardelence și o prindea minunat face-à-main-ul ce-l avea cu un șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atenția asupra unor „Conferințe literare la Cluj“ (11 de cembrie 1911); infor mează despre „Simbolismul la Academia Fran ceză“ (22 ianuarie 1912); subscrie cu 20 de lei la tipări rea cărții Letopiseți a lui Mihail Sorbul (10 noiembrie 1913); dis cută atitudinea pe care o au „francezii și soarta Basa ra biei“ (15-22 noiembrie 1915) etc. Ironia lui, atunci când respinge un text, este necruțătoare și caracteristică: „Foaie verde apă rece / Peste pod cucoane trece“ (12 ianuarie 1914). Constantin Beldie are rubrici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Irineu din redacția Ideii Europene a lăsat un gol imens, pe care l-a acuzat și iubitul său. Presa a consemnat atât dispariția autoarei, cât și apariția cărții sale, prilej cu care intra În nemurire. Portretul ei În cărbune, exe cutat de Sabin Popp, a fost achiziționat În 1982 de către anticarul Enescu de la Anticariatul Crețulescu. Constantin D. Beldie este prezent În scrierile colegilor săi de redacție și ale altor scriitori. L-au elogiat Nicolae Vătămanu, șerban Cioculescu, Leon Kalustian, Cora Irineu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hohot de râs a izbucnit în toți câți erau de față în compartimentul vagonului - iar... măgarul a amuțit, crăpându-i obrazul de rușine. Apoi, spuneți d-voastră, se poate da un răspuns mai bun la nenorociții copii fără tată, care cutează a întreba dacă: Ne mai trebuie Dumnezeu?!... Dar ce mai trebuie preotul? - Adică, hai, Dumnezeu... ca Dumnezeu, este nu este, m-oi răfui eu cu dânsul, ce intră însă să mă răfuiască preotul pe mine? Ce mai trebuie preot? Apoi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
n-avem scăpare! Pe Mahomed El Fatih nimic nu-l scoate din papuci mai mult ca batjocura. Să-l batjocorim, deci! Nu mai avem ce pierde... Și, cum cea mai bună apărare este atacul, să-l înfruntăm, deci! Nimeni nu cutează? Ei bine! Noi cutezăm! Tot ne place nouă, figura ceea cu coada... Ce zici, Preafericite, îl întreabă pe Teoctist, mai pui o vorbă bună Acolo Sus? Poate facem rost de încă o minune, ceva, poate fi și "dumnezeiască". Teoctist binecuvântează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
auzit că-i obiceiul domnilor ăștia să-și însemne odraslele bastarde cu fierul roșu ca pe harmăsari -, să nu-și încurce progeniturile, râde ea sarcastic. Maria! o dojenește el. Poate să-l ardă și-n... unde vrea, dar să nu cuteze careva să ridice pretenții asupra "Scaunului Sucevei"! Voi lupta! Leoaică voi fi! Numai peste cadavrul meu! Numai! Bogdan Paleologu e vlăstar împărătesc, sânge din sângele unui întreg șir de împărați stăpânitori ai unui Imperiu! Maria, potolește-te! "Os domnesc"! râde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-o? Aaa, și pe tine te-a spurcat blăstămatul de grecotei? Că ne-a smintit la cap cu înțelepciunile "Prea Sfinților lui Învățători": Platon, Aristotel, cum îi mai cheamă... Și... și totuși, în numele acestei "Dreptăți absolute", să nu pierzi omenia, cutează Tăutu. Ștefan tace, apoi, încetișor: Am și pierdut-o, Ioane, oftează el. Crezi că poruncesc cu inimă ușoară: "Taie-l! Spânzură-l! Înțeapă-l!"? Pravila nu-i spovedanie, e bici! Poate ștreang... poate secure...Unde-i lege, nu-i tocmeală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar Ștefan îl sâsâie: Zât!! Să întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii. Auzi răcnind: "Tatarii!!!... Au venit tatarii!!!!", și tatarii s-au și ițit în capul uliței!... Să cuteze numai a călca Nistru! se grozăvește Radu Gangur. Am hotărât fortificarea Cetății Suceava cu noi bastioane, contraforturi și-un zid de incintă dublu. Până nu se strică vremea. Mâine chiar, cu toții ieșim la cărat piatră, la săpat, la zidit! Cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în frunte! Când vei încrucișa sabia cu iataganul, nu vei găsi îndurare de vei fi "al doilea". În meseria aiasta afurisită de "Domn", trebuie să transpiri mai mult ca toți! Șendreo! Muștruluiește-l! Scoți untul din el! Alexandre! Să nu cutezi a te înfățișa înaintea ochilor mei decât atunci când vei fi "prima sabie în luptă"! Voi fi! îl înfruntă el semeț. Din gură e simplu. Să te vedem în faptă! Îți dau o săptămână... Apoi, ne tăiem în săbii. Bagă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pâinea noastră cea de toate zilele", suntem înfrânți înainte de a scoate spada... Să ai! Dacă n-am, o ține vistiernicul. Fantastic! L-ați auzit?! Unde s-a mai pomenit ca Domnul să poruncească și... și un prăpădit de vistiernic să cuteze a se pune potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o pungă de galbeni, poate curma și viața unui Cezar. Vrăjmașul dinlăuntru, neștiut, e mai periculos, că mușcă pândiș, ca vipera. Junghiul zi și noapte tovarăș credincios să-ți fie! Și ochii în patru... Ai grijă de tine, mânzule... Să cuteze numai! se grozăvește Alexandru. Ștefan își scoate pumnalul de la brâu: Mi-a fost tovarăș credincios și mi-a salvat viața. Ți-l trec ție, să te ocrotească... Nici ziua, nici noaptea, să nu te desparți de el! Ochii în patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru vrerea mea din urmă: "Io Ștefan Voievod și Domn a toată Țara Moldovei, cu limbă de moarte, las moștenire domnia și Scaunul Moldovei fiului meu dintâi, Alexandru Mușatin Voievod! Dorința și voința mea aiasta este și altcumva să nu cuteze nimeni a face!" și îi întinde hrisovul lui Vlaicu. Să împliniți întocmai și să-i fiți cu credință cum mi-ați fost și mie! Jurați!! poruncește, trage sabia și le întinde garda în cruce. Jurați!! Cu dreapta pe sabie, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
princiare. Cu o pri vire priete noasă și Încurajatoare, prințul Începu să vorbească: — Orașul vostru va fi un oraș al cetățenilor liberi. și, ca semn pentru aceasta, fiindcă mă pun chezaș libertății voastre, să fie numit Freiburg. Nimeni să nu cuteze pe viitor să pună la Îndoială drepturile hotărâte În acest document. Mâine voi veni la sfânta liturghie În biserica Sfântul Nicolae și preo tul va bine cuvânta piatra de temelie a noului oraș. și curând vor veni meș terii pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fecioare cavaleri străluciți care-și așterneau inima la picioarele lor. M-a umilit, trebuie să moară! M-a umilit În fața Întregii Curți. Am ajuns de râsul tuturor. Pe unde trec aud În urma mea șoapte și râsete Înăbușite. Lașii, nici unul nu cutează să-mi râdă În față, fiindcă știu c-ar râde ultima oară... — Pentru că ai o faimă de războinic bine Întemeiată, cavalere. Deși nu cred că-i chiar așa cum spui. Orgoliul rănit te face să exagerezi. — Nimeni nu respinge un Opfinger
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe mine sus, la chilia călugărului nebun, Bodo zicea că acolo trebuia să vă Întâlnească. și vă roagă preaplecat să mă urmați, ca să vă duc la el. Adelheid se Înroși la față de furie: — Ești un mincinos și un trădător! Cum cutezi să-mi spui că pe Bodo l-ar putea trânti un cal? Nu știi că este cel mai bun călăreț pe care l-a purtat vreodată un cal În spinare? șarpe, ai? Bidiviul lui nobil a crescut În pustiile Arabiei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vrem să petrecem câteva ceasuri plăcute, departe de ochii stăpânului. Ce puteam să-i spun altceva omului, cum să-i explic de ce ne ascundem? Iertați-mă, oamenii sunt bănuitori, se tem de Adalbrecht ca de o adevărată fiară. Nimeni nu cutează să i se Împotrivească. Nu degeaba e prieten cu Eglord. — Bine ai făcut, bine ai făcut! Nu te ruga de iertare! N-aveai Încotro! Adelheid Îi puse mâna pe umăr. — Eu Îți sunt Îndatorată și nu știu dacă te voi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fost.“ La rândul ei, Straja dragonilor constituie autobiografia unui spirit care se apropie treptat de înțelegerea singularității sale, fapt trăit și simțit ca o fatalitate și de Rousseau: „Nu sunt făcut ca nici unul dintre cei pe care i-am văzut; cutez să cred că nu sunt făcut ca nici unul dintre cei care există. Dacă nu prețuiesc mai mult, cel puțin sunt altfel.“ E interesant să amintesc aici că, din chiar clipa când l-a văzut, E. Lovinescu a avut revelația unicității
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Dorința afirmării privilegiilor de rang îmbracă adesea forme hilare, cum ar fi disputele izbucnite prin biserici pentru primirea cu întâietate a mirului. Spune Heliade despre coconița Drăgana: „Dumneaei merge și la biserică, mai vârtos când are să arate lumii că nu cutează nici o marțafoaică să-i meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și alții câte mai știu!“ În O soarè la mahala, coconul Eftimie povestește
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]