682 matches
-
spectacolului, și să eliberez animalele din cuști. Tot mai des mă așezam la spărtura din gard prin care se vedea bine cortul circului. Așteptam să se potolească toate zgomotele, să se stingă luminile și atunci puneam la punct planurile mele cutezătoare. Când m-am socotit pregătit, m-am hotărât, profitând de împrejurarea că tata era ocupat cu Luchi, să trec la fapte. M-am strecurat, fără să mă zărească nimeni, în circ și, dibuind, am reușit să ajung în zona cuștilor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
eu parte. Trăiam pe panta unui vulcan. După căsătorie, dacă aș fi avut curajul să-i mărturisesc tatei că nu mai asistam la liturghie, m-aș fi ales cu un spectacol cum nu Îndrăznesc să viseze nici măcar vulcanologii cei mai cutezători. Lava certitudinii sale În privința lui Dumnezeu m-ar fi adus pe dată la starea de ciudățenie bună pentru cei ce vizitează Pompeiul. CÎnd mergeam Împreună cu Tina spre sud, În Provența, ca să-mi văd părinții, mama ne cerea, duminica, să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Cum sînt un tip slab, am Încetat să mă mai duc la Zscharnack și rău am făcut: agorafobia a pus din nou gheara pe mine. Atunci am făcut apel la Jacqueline Marchal, o psihanalistă mai senină și nu mai puțin cutezătoare decît Zscharnack. Eram Însurat de trei ani. Prima mea vizită a Început foarte bine. Doamna Marchal m-a pus să stau În fața ei și m-a Întrebat dacă Îmi aminteam de un copac Înalt din grădina În care Îmi petreceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
spectacolului, și să eliberez animalele din cuști. Tot mai des mă așezam la spărtura din gard prin care se vedea bine cortul circului. Așteptam să se potolească toate zgomotele, să se stingă luminile și atunci puneam la punct planurile mele cutezătoare. Când m-am socotit pregătit, m-am hotărât, profitând de împrejurarea că tata era ocupat cu Luchi, să trec la fapte. M-am strecurat, fără să mă zărească nimeni, în circ și, dibuind, am reușit să ajung în zona cuștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
interior (propriu și autorului) între temperamentul romantic, sentimental, defetist și cel „avangardist”, instinctual, dur: „Sînt un romantic fără leac, un sentimental sortit înfrîngerii. Resorturile animalului primitiv din mine s’au frînt. Slava și biruința sînt numai pentru cei aspri și cutezători”. „Domnul cu servieta” este numele generic al birocratului „burghez” pe care vrea să-l jefuiască spre a scăpa de sărăcie (G. Călinescu a fost printre cei dintîi care au identificat, în construcția lui, influența lui Urmuz). Un personaj expresionist, metonimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că ducele Aio, fiul lui Rachis din Benevento, care murise anul trecut la o vârstă venerabilă, era în drum spre Pavia pentru a-i prezenta omagiile sale și a obține confirmarea alegerii pe scaunul ducal. Aio era un bărbat puternic, cutezător și atât de mare la stat, încât în timpul său era numit Aione. Fiind în vigoare armistițiul cu bizantinii, s-a oprit fără nicio teamă la Ravenna câteva zile unde, după cum am fost asigurat, s-a bucurat de toată onoarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o dată. Lângă el Încheie bătrânul meu dascăl legionar te simțeai În siguranță. De nimic nu te temeai. Cel puțin pentru mine personalitatea lui impunătoare reprezenta un nu știu ce ocrotitor. Era ca un scut, ca un Înger păzitor, chiar ca un arhanghel cutezător și izbăvitor. Ar fi putut trăi până la bătrânețe de n-ar fi fost răpus În toiul vieții de monștrii cei mai sângeroși din istorie. Încă pe-atât de-ar fi trăit, adică până la 78 de ani, ar fi reușit, cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
îi separă de omul teoretic, care numai constată; stabilește relații printre relații, neaducând prin existența lui nici un plus în lume. Ineficiența teoriei este de-a dreptul deconcertantă. Un efect de mare sinteză teoretică nu echivalează o poezie inspirată sau un cutezător gest politic. Nu există persoană în teorie. Acel domeniu al spiritului, care elimină un patetic al subiectivității, este lipsit de farmec și de atracție. Conceptul de geniu se aplică cu greu omului teoretic; ideea de productivitate infinită a spiritului o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
miel. Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi pasat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să le aducă, adică, În spațiul liricii), poetul să pună lucrurilor aripi, să le salte, să le „ardice”. Starea de grație lirică este starea de zbor sau, cel puțin, de pregătire de zbor: seara pînditoare „cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus” (O noapte pe ruinele TÎrgoviștii); turnul, sub puterea nopții, „se-nalță-n sus” (ibidem). Starea de „Înfiorare” În care intră obiectele În pragul poeziei este, repet, starea de zbor. Creatorul Însuși se simte Într-o clipă binecuvîntată „ușure
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unui Caragiale, în care ar exista două personalități total diferite, de neîmpăcat, este evident nepotrivit. Paginile care încalcă frontierele fantasticului, ivite destul de târziu, au însă o calitate care explică tentația criticilor de a construi în jurul lor tot felul de interpretări cutezătoare. În Spațiul mioritic, Lucian Blaga ilustrează două tipuri de influențe culturale pe care le-a propus: una ,,catalitică’’ (Gheorghe Lazăr - Kogălniceanu - Maiorescu - Eminescu - Coșbuc) căreia i se opune una de inducțiune franceză, ,,modelatoare’’ (Alexandrescu - Bolintineanu - AlecsandriMacedonski). După părerea lui Blaga
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
îl va susținea c-o energie cu atât mai mare, cu cât el va veni după ce se vor fi mântuit toate încercările pacinice. Caracteristic este că, pentru întîia dată de când există autocrația rusească, tonul ziarelor și a populațiunei a devenit cutezător față cu capul statului chiar. Un conservativ, adresîndu-se cătră partida revoluționară din Rusia, care nu încurăjează îndestul războiul contra Turciei, se esprimă în acest mod neauzit: Nu combateți cea mai populară din mișcările câte s-au întîmplat vrodată în Rusia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este în această privire esclusivit; încît scriitorii de la noi pot asemenea concura în această privire. Se 'nțelege că nu sfătuim pe nimene care nu cunoaște pedagogia și nu știe a dispune materia științifică în mod metodic de-a face încercarea cutezătoare să supună scrierele apreciației pedagogilor practici din Austria. Iar cât despre cărțile bune (pentru învățămîntul primar de ex., ) ele au fost de mult apreciate dincolo de Molna. Astfel metodul întrebuințat de Manliu în tratarea gramaticei românești s-a introdus în cele mai multe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziar este deopotrivă stricăcios germanilor ca și celorlalți, el propagă idei care fac cu neputință dezvoltarea economică sănătoasă și liniștea politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanți cutezători, ca și unii redactori din București, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sânt în stare să atingă și să zădărască simțirile cele mai sfinte pe care le are un om sau un popor. În fine e cu totul de prisos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare rău, până să se ajungă la o scuză, domnule Kovacic! E poate din cauza relei presiuni atmosferice, că se răscolește o asemenea nelinște în inimile oamenilor. Chiar așa i-am zis lui Herrmann acum câteva clipe, că e exagerat de cutezător cu tinerețea lui. DOMNUL KOVACIC: O să-mi cac toată rația mea pe săptămâna viitoare pe presiunea atmosferică și pe tinerelul de Herrmann, până când n-o să mai fie în stare să arate nici o cutezanță de sub grămada de rahat. Asta, din viața
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam bătrâior de ani, dar tare tânăr la simțire, cutezător, semeț și foarte plin de sine, cu un fel de a fi dezgustător și cu apucături grețoase, într-un cuvânt așa scârbos și urâcios de felul lui, că nimeni nu-l putea înghiți”550), bărbatul crezând că orice femeie este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam bătrâior de ani, dar tare tânăr la simțire, cutezător, semeț și foarte plin de sine, cu un fel de a fi dezgustător și cu apucături grețoase, într-un cuvânt așa scârbos și urâcios de felul lui, că nimeni nu-l putea înghiți”550), bărbatul crezând că orice femeie este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai frumoasă? Ce ar iubi oamenii? Ce ați putea lăsa în urma dumneavoastră? Răspunsul la aceste întrebări, răspuns care ar putea afecta calitatea zilelor celor din jur, este scopul dumneavoastră. Și dacă sună îndrăzneț și grandios, aceasta este și ideea. Declarațiile cutezătoare și solemne îi inspiră pe oameni, atrag clienții și dau sens vieții cu mult după ce ați terminat de socotit banii. Π În schițarea scopului dumneavoastră, țintiți foarte sus. Intuiția Laurei Cutler și a lui Ian Schragertc "Intuiția Laurei Cutler și
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Cititor" (vezi Dodo Niță, Virgil Tomuleț, Dicționarul benzii desenate din România, ediția a II-a, Editura MJM, Craiova, 2005, p. 308). Valentin Tănase a semnat, în anii '80, numeroase alte pagini de benzi desenate multe cu subiect istoric în revista "Cutezătorii", unde a fost și redactor (Ibidem). A realizat și ilustrații foarte apreciate la texte clasice ale copilăriei, cum ar fi Cartea junglei, de Rudyard Kipling (tradusă de Mihnea Gheorghiu și publicată în 1986 de Editura Ion Creangă). În acest caz
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuvântului de la Chișinău, cuprinzând în ele într eg românismul de care mai ducem lipsă, m au făcut să înțeleg că acești oameni încă mai au curaj și demnitate nu numai să se exprime curat românește, dar și să rostească clar, cutezător: „suntem acasă, suntem o Românie ce a fost și va fi să fie!” Cinste românilor noștri care ne fac să nu ne simțim încă pe deplin handicapați de „dorul de țară”. Dor de țară care, am văzut, se împletește armonic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Râpile, Drânceni etc., ceea ce mărește interesul pentru cunoaștere a cititor ilor. A afla cine ești, de unde provii, care ți-au fost înaintașii, când și cum au apărut aceștia în localitate, unde viețuiești cu ai tăi, sunt curiozități pe care numai cutezător ii ș i pasionații le pot încerca și dezlega, lucru pe care l-a făcut cu succes și Adrian Butnaru. În notă personală, încă de la început, el dezvăluie sentimentul pe care l a încercat la întocmirea lu crării și care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
numai), lucrarea profesorului Andrei Butnaru poate fi luată, deocamdată, drept model de realizare și de către alți intelectuali ai localităților noastre. Mai ales că după cum se știe și se subliniază și în postfață, instituțiile statului nu se prea îngrămădesc să susțină cutezătorii, iar aceștia o fac pe banii proprii, merită să faci istorie promovând tradiționalismul nostru care s a dovedit deosebit de sănătos. Dacă prefațatorul remarcă asemenea lucrări realizate asupra Dăneștilor, Drâncenilor, Crețeștilor și Zăpodenilor - pe care le evidențiază, autorul menționează alte opere
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
evidentă, în pictura începutului de secol XX, o nouă viziune picturală se statornicise, prin opera lui Ștefan Luchian (1858-1916, care a marcat evoluția picturii românești susținănd în arta sa un principiu important: sinceritatea totală a artistului în creația sa. Sinteza cutezătoare între palpabil și mister, între înțelesurile artei vechi românești și cele ale picturii europene a secolului al XX-lea este realizată de pictorii Theodor Pallady (1871 1956 și Gheorghe Petrașcu (1872-1949 care vor marca pictura interbelică. Sculptura românească din aceeași
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]