694 matches
-
de zid a fost atunci cînd comanda un detașament. În curtea școlii era o festivitate, se ridica drapelul, se dădeau ordine, iar ea stătea în față, cu mîna ridicată la frunte, așa de frumos, de parcă era decupată de pe coperta revistei Cutezătorii. Dănuț nu mai putea de admirație. El nu era pionier. Cînd va fi pionier, va deveni și el bărbat adevărat ! După ce în multe zile o privise de la distanță, Dănuț își luă într-o pauză inima-n dinți și, profitînd de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
astăzi cel mai mare și mai înfricoșat război al Istoriei vor izbuti, mâni, o victorie pașnică mai hotărâtoare pentru binele omenirii. Mă simt mișcat presimțind această "facere" nouă ce se va adăoga definitiv la totalitatea zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind versurile de pe soclul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dacă pot telefona, o voi face. Mi-este din ce în ce mai dor de voi. Cînd veniți să mă vizitați? Iată și cîteva indicații pe care vi le pot da: întrebați-i pe localnici unde este tabăra de pionieri, urcați pînă la castelul „Cutezătorii” și apoi luați-o pe niște trepte din curtea castelului pînă dați de cele trei vile. Eu stau în vila „Bradul” și vă aștept nerăbdătoare. A voastră fiică, Roxana Dărmănești, 18 iunie 1979 Scumpii mei părinți, Astă seară am vrut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reușit și în privința aceasta, devenind prietena declarată a Domnului de Voltaire; el este cel care dă strălucire vieții ei și lui o să-i datoreze nemurirea. DUCESA D’AIGUILLON Doamna ducesă d’Aiguillon are gura suptă, nasul strâmb, privirea zănatică și cutezătoare, și cu toate acestea este frumoasă. Strălucirea tenului produce o impresie mai pu ternică decât neregularitatea trăsăturilor ei. Talia îi e grosolană, bustul, brațele sunt enorme; totuși nu are aerul greoi și îndesat: forța o face să pară ușoară. Spiritul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la fidanțata și pupila lui, mândra Dona Sol, pe doi cavaleri. Pe toți sfinții Castiliei și Aragonului ! Doi ! Măcar unul ! și tot era prea mult ! Ce face nobilul Silva, bătrânul ofensat ? Credeți că trage spada să pedepsească repede pe acei cutezători ? Nu ! El se gân- dește să-i pedepsească cu mult mai aspru : le citește un lung discurs istoric moral, în care face lista cronologică a isprăvilor și vitejiilor marilor lui strămoși, a[le] căror por- trete sunt atârnate în salonul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este urmat în 1973 de ciclul de versuri Mona Lisa, cu o prezentare de Gheorghe Tomozei, în suplimentul „Biblioteca «Argeș»”. În 1981 îi apare volumul de versuri pentru copii Ochiul de basm. A colaborat la „Argeș”, la publicațiile pentru copii „Cutezătorii” și „Luminița”, la „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Vâlcea literară” ș.a. Este laureată a concursurilor de poezie „Nicolae Labiș” (Suceava, 1973), „Dragoș Vrânceanu” (Râmnicu Vâlcea, 1983) ș.a. N. este o poetă pentru care copilăria există nu numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
lumea la fel de liberă, cenzorii fuseseră Însărcinați și cu paza eventualelor funduri goale, evident feminine, ce se puteau strecura prin paginile unor reviste sau, de ce nu, ziare precum: „Lupta de clasă”, „Munca”, „Scînteia”, Scînteia tineretului”, „Napsugár”, „Neuer Weg”, „Arici-pogonici”, „Cutezătorii”, „Flacăra”. „Sport”, „Sportul”, „Lumea”, etc. Tovarășii cenzori, de vor fi dat vreodată peste asemenea „minunății”, sigur se vor fi delectat și ei Înghițind În sec după care se vor fi apucat la luat În balon „ereticii” dar credem că acesta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cărți pe bani: poker, douăzeci și una, etc. Câștigam mai mereu, iar cei cu care jucam, știind că sunt adventist, ziceau că din cauza asta mă ajută Dumnezeu... Am jucat și fotbal din Școala Generală, am câștigat locul 13 pe țară la “Cupa Cutezătorii”. De fapt, și la ora actuală mai joc fotbal: în fiecare sâmbătă seara joc cu tinerii din biserică, iar marți seara cu cei cu care am jucat în tinerețe. Am strâns de-a lungul timpului tot felul de diplome și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
romanul picaresc al lui Mateiu Caragiale. Cu aroma barocă a limbajului, personajul-narator îi ascultă spovedania : Sunt grec, urmă el, și nobil, mediteranean ; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaisprezecea, tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n larg, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Profilul urban decadent al poveștii nu a lăsat loc vreunei prelungiri a sugestiei marine, atât de promi țătoare, așa cum nici haiducii din romanele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mureșan, țărani. Urmează școala primară în Vultureni, apoi Liceul „George Coșbuc” din Cluj. Se afirmă în cenaclurile și la concursurile naționale de creație literară ale elevilor și debutează la vârsta de paisprezece ani, cu poemul Gândurile amiezii, publicat în revista „Cutezătorii” (1969). Student la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj-Napoca (1977-1981), face parte din redacțiile revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
și al lui Titu Maiorescu, în special. Articolele îndreptate împotriva lui B.P. Hasdeu au drept punct de plecare conceptul maiorescian al adevărului, din această perspectivă P. discutând, cel dintâi la Junimea, probleme de istorie națională, cu o atitudine critică și cutezătoare, nu întotdeauna și cu argumente bine fundamentate. În lupta dusă de Junimea pentru instaurarea unui spirit nou în cercetările istorice, lui îi revine meritul evidențierii importanței ce trebuie dată interpretării corecte a documentelor. Aceleași principii au stat și la baza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
mai uimitor: pălăriile borsalino cu borul larg sau plăcințica de blană, puse pe occiput sau pe creștetul capului, nu cad niciodată în drum (măcar kippa e croșetată. Dar aceste voluminoase acoperământuri pentru cap sunt oare prinse cumva prin interior?). Traiectoria cutezătoare a acestor acrobați ai spiritului care, odată atinsă viteza de eliberare, nu mai încetinesc nici nu accelerează alura, mă lasă cu gura căscată. Uneori vezi în urma lor, tropăind cu pași repezi sau chiar alergând, femei sau fete care profită de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ierarhii de la Vatican, dedați integral căințelor, nu vor să audă această notă falsă în euforia regăsirilor. Iar sioniștii oficiali, acei friends of Israel, prietenii săi dintotdeauna, au șters din agenda lor numele fostului tovarăș de drum. Iată cum un savant cutezător venit să activeze la Ierusalim, încă înainte de conciliul Vatican II, pe când vântul nu era prielnic reconcilierii dintre evrei și creștini, le apare până la urmă aproape la fel de suspect și unora și altora. In medio stat virtus. Ultimul cuvânt al maximei se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1998) la Universitatea Biblică din București. Și-a susținut, în 1974, teza de doctorat, Letopisețele slavo-române înainte de Macarie. A debutat cu o recenzie în „Gazeta literară” (1964) și a colaborat la „Luminița”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arici pogonici”, „Cravatele roșii”, „Cutezătorii”, „Limbile moderne în școală”. Este redactor-șef al revistei „Mesaj literar”. D.-B. a dovedit un interes statornic pentru cercetarea vieții și operei Iuliei Hasdeu, din opera căreia a tipărit mai multe ediții, i-a tradus în limba română creațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
s-au mai dus anii! Parcă ieri a fost clipa când Cosmin, în curtea casei noastre de la Cârțișoara, în atenția drăgălașă a dumneavoastră, a Marianei, dar mai cu seamă a frumoasei și dragii noastre coana Mia, încerca primii pași, mereu cutezători. Ce femeie a fost, ce femeie!... Decupată din romanele lui Sadoveanu, o desăvârșită „Coană Elisafta”, o doamnă în adevăratul înțeles al cuvântului, o prietenă cum eu nu am mai întâlnit și mai ales o rudă, o rudă pe care am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
evidentă, în pictura începutului de secol XX, o nouă viziune picturală se statornicise, prin opera lui Ștefan Luchian (1858-1916, care a marcat evoluția picturii românești susținănd în arta sa un principiu important: sinceritatea totală a artistului în creația sa. Sinteza cutezătoare între palpabil și mister, între înțelesurile artei vechi românești și cele ale picturii europene a secolului al XX-lea este realizată de pictorii Theodor Pallady (1871 1956 și Gheorghe Petrașcu (1872-1949 care vor marca pictura interbelică. Sculptura românească din aceeași
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ori, mai degrabă, poruncea. Don Giovanni a văzut în el nu doar un confesor și un director spiritual, ci un adevărat părinte pentru sufletul lui; din acest motiv s-a abandonat orbește în mâinile sale ca să fie călăuzit pe calea cutezătoare a desăvârșirii creștine și sacerdotale. «Prea reverende Părinte, să nu uitați că eu depind în toate de dumneavoastră și sunt convins că aceasta este voința lui Dumnezeu exprimată prin dumneata; vorbiți deci, vorbiți în Domnul iar eu prin harul lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bazele unei mari Opere. Înainte de a ridica instituții umane, în mod normal, se creează comisii, se elaborează proiecte, și, mai cu seamă, se identifică fonduri. Însă operele lui Dumnezeu se nasc în simplitate și în umilință, într-o formă umană cutezătoare, pentru că urmează indicațiile și planurile unei înțelepciuni care nu provine din mintea omenească, ci din Duhul lui Dumnezeu. Începutul textului se deschidea cu un leitmotiv, care va reveni în toate scrierile viitoare ale lui don Calabria: «Înainte de toate să ne
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
crestele Caucazului, parcă te văd înlănțuit pe cea mai colțuroasă dintre ele, însângerat și mândru, cu fruntea ridcată spre cer, atât de nobilă pradă cruntei mînii a zeilor. Deasupra acestor stînci scăldate în amintirea suferinței și măreției tale, te salut cutezătorule Prometeu!.... părinte al unei răzvrătiri nemuritoare, făuritor al lumi care urcă!”<footnote Alexandru Mitru, Din legendele Olimpului, Editura Tineretului, 1966, p. 21 footnote> În clipa acea mă gândeam și eu la lumea zeilor, dar nu la Prometeu, ci la cele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
el privim, cu ochii lui ce știu Să vadă adânc atâtea noi izvoare, Pământ de aur, nu pământ pustiu, Ardentul vis ce arde-n fiecare.“ („Cândva, adolescent fiindă“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Față de Omul, Ctitor de țară bun, încercat, viteaz, cutezător cu inimă în piept vizionară ce bate ne-ncetat pentru popor. Nu s-a clintit nimic și niciodată, deschizător atâtor drumuri noi, din lupta pentru lume mai curată, din rostul dragostei pentru ai săi.“ („Omagiu Marelui Ctitor“, Scînteia, 25 februarie 1987
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
el se făurește prin flacără în interiorul unor cuptoare cum e pieptul uman, unde inima aprinde gândurile și le face mai flexibile și dure în lupta cu viața, la temeliile ei, în stâlpii ei de rezistență eroică, acolo unde pulsează mai cutezător Viitorul, și iată, vorbesc pentru sufletul comunist și pentru Președintele țării.“ („Poem pentru Președintele Țării“, Contemporanul, 26 ianuarie 1984) BĂLĂIȚĂ George „Dar ar trebui citate în întregime cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu, scrieri de importanță istorică, elaborate într un stil limpede
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de făurire a socialismului.“ („Raportul dialectic dintre general și particular - sursă a creativității teoretice și practice în edificarea societății socialiste“, România liberă, 23 iunie 1989) CAZIMIR Otilia Otilia Cazimir nu râde galben (nota V. I.) „Și așa cum te-am visat, cutezătoare Ți-ai prins în pletele de aur ca pe o floare O purpurie delicată stea, Și râzi cu râset de lumină, țara mea.“ („Ziua Republicii“, Gazeta literară, 1 ianuarie 1960) CĂLIN Liviu „Îndemnurile și aprecierile tovarășului secretar general al partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să contribuie activ la făurirea omului nou, la conturarea modelului uman al orânduirii revoluționare a acestor cuvinte. Ei se regăsesc deplin în idealurile ce animă țara și, deopotrivă, pe președintele României socialiste.“ (Tribuna, 26 ianuarie 1978) FILIP Traian „O gândire cutezătoare, pătrunsă de sentimentul vibrant al patriotismului, caută să ridice România în rândul statelor cu o dezvoltare superioară. Grandoarea peisajului românesc, cu piscuri solemne și câmpii setoase de spații, cu ape curgătoare și un imens portal spre întinderile mării, a primit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-o înaintașilor, o continuă cu strălucire. Ea beneficiază de orizonturile clare ale orientărilor generoase pe care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le-a formulat în numeroase ocazii: o creație strâns legată de popor, accesibilă maselor, mobilizând la fapte cutezătoare și promovând încrederea în destinul luminos al patriei. Poporul, oamenii muncii strâns uniți sub flamura acelorași idealuri, făuritorii tuturor valorilor civilizației noastre socialiste - aceștia sunt eroii literaturii contemporane, cei care dau poemelor și romanelor de azi substanță ideatică și prospețime
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au răscolit întotdeauna stârnindu-mi întrebări și limpeziri asupra activității mele obștești. Tezele din iulie 1971 sunt un exemplu de aplicare creatoare a marxism-leninismului la condițiile țării noastre.“ (Orizont, 1 februarie 1973) „La cârma țării drept, neistovit Privești spre viitor cutezător, Ni-e scumpă țara-n cântec tuturor Și te urmăm, oricând, bărbat iubit!“ („Un simbol“, România literară, 26 ianuarie 1978) JEBELEANU Eugen Uniunea Sovietică, scutul primăveriiă (nota V. I.) „Ochii oamenilor cinstiți din întreaga lume s-au înseninat citind hotărârea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]