821 matches
-
un amestec de scârbă înăbușită în fața pompei risipite pe-un porc de câine mort, dar și de invidie nestăpânită, de regret că ei înșiși nu vor avea parte de o înmormântare atât de aleasă. Firește că nici unul n-ar fi cutezat să-și exprime disprețul ori invidia. Doar știa tot omul că în mulțimea de gură-cască foiau turnătorii. O observație spusă cu jumătate de gură, și tot ar fi fost prea mult - iată o certitudine bine-nfiptă în scăfârlia tuturor. O vorbuliță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de pe moșiile proprii ale stăpânilor ce locuiesc în Bucovina, ca și pentru fiecare vită de asemenea câte 20 de creițari. În sfârșit, eu solicit Înălțimii Voastră de a nu interpreta greșit adevăratul sens al lucrării de față, pe care am cutezat, ca însărcinat cu afaceri al Bucovinei, să o spun Preaînaltelor Locuri, pentru binele în curs de încolțire al patriei mele, cu cea mai adâncă umilință și să dezvălui condițiile ei adevărate pentru luarea unor măsuri legislative de îndreptare, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai răspândite sau cât de esențiale au fost aceste țări pentru Rusia, despre aceste subiecte în sine atât de bogate și mari vrea zelul meu care rar știe să măsoare forțele sale și care mereu reclamă îngăduință să încerce a cuteza câteva gânduri. Ele vor fi nu rezultatul unor himere politice, ele vor fi rezultatul observației și experienței. Aceste două puncte de vedere, sub care cutez să ating importanța fiecărei țări în conjunctura politică actuală, par să cuprindă toate condițiile asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
e posibil. Ce mai lipsește sau ce mai poate lipsi soartei sale, așa cum este ea plăsmuită? Un mormânt. V. Este clar ca lumina zilei că își va pierde chinuita și trista viață în cazul în care, copleșit de necazuri, va cuteza să se întoarcă în fosta sa patrie. Oricine cunoaște cât de cât stăpânirea turcă, precum și istoria și situația acestor țări, poate confirma acest fapt. Nici unul dintre cei care s-au întors, și mai ales dintre cei care au slujit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îl amenințau în mod evident; boierii, rudele sale cele mai apropiate, au rupt orice legătură cu el, natura însăși se renega. Domnitorul Cantemir și câțiva boieri au părăsit Moldova, în anul 1711, retrăgându-se în Rusia și n-au mai cutezat să se întoarcă. Domnitorul Ghica, împins de soartă, și-a dorit și mai mult să se întoarcă în Moldova și la tronul acesteia, însă cum s-a întors și-a pierdut capul, deși stătuse în Rusia în timpul războiului, doar ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
copii sau fără de ei. O carte care cuprinde în majoritate relatarea amintirilor unui om care, la o vârstă venerabilă - peste 90 de ani - strălucește intelecual - dar fără studii superioare- dovedindu-se o povestitoare care ne-a încântat și nu am cutezat să nu le facem un dar prețios cititorilor, redându-le . Totul prezintă interes. In primul rând explică importanta Căminelor de bătrâni, activitatea personalului medical, de asistență și administrativ, factorii de ajutorare și sprijinire a unor oameni care au nevoie de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
exemplul și îndemnurile sale constituind cuvântul de ordine al înseși devenirii noastre. Și nu suntem și nu vom fi niciodată la capăt de drum, mult a fost și mult înainte este. Partidul ne învață, ne cere să gândim avântat, să cutezăm îndrăzneț, să conturăm lucid chipul țării de mâine. Dorindu-i întâiului om al Republicii Socialiste România ani mulți, sănătate și bucurii, știm și înțelegem că acelea vor fi și bucuriile noastre, ale comuniștilor români. Că el este sufletul țării. Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Fiecare a apărut în succesiune firească, cu interpretări diverse (chiar la Casablanca, unde se cântă muzică din toate zonele pământului). Acolo muzica este la ea acasă: cea spaniolă, berberă, andaluză, africană, americană, orientală, mexicană și cea sud-americană. Iată că au cutezat niște europeni-români să experimenteze cu succes și introducerea muzicii europenilor: Mozart, Verdi, Massnet, Gluck, Bizet, Lehar, despre care autohtonii poate nu auziseră și nu apărea interesul să fie ascultată vreodată! Sincretismul fiecărui număr era asigurat prin decorul ce sugera atmosfera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
constituie un adevărat cocteil Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului". Din păcate, din spațiul, literar și nu numai, din care descind eu cocteilul Molotov nu e doar o metaforă... În special "cocteilul" politic, cu odiosul pact Ribentrop-Molotov... A.B.Ați cuteza să faceți o despicare de ape dintre literatura care se scria în Basarabia acum un sfert de veac și cea din prezent? Ați putea releva niște deosebiri, particularități? Într-o anumită măsură, diferențele le vede "cu ochiul liber" cel care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ridicată spre cerul dreptății”. Ce nu i se iartă lui Mihai Viteazul, atât de către străini, cât și de unii pământeni cu aplecare spre minimalizarea și bagatelizarea a tot și a toate? Nu i se iartă că el, valahul mămăligar a cutezat să refacă vechea Dacie. I se spune că a fost un aventurier, un mercenar, că a slujit o idee străină, că n-ar fi fost capabil de un gând înalt, că nu conștiința lui românească l-a purtat în tot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ajunși în funcții și posturi, care depășeau perimetrul îngust și izolat al satului, considerând că satul lor, oamenii cu mentalitățile, obiceiurile și tradițiile lor, purtători ai unor experiențe de viață care ar trebui cunoscute și apreciate după valoarea lor, au cutezat să gândească c datoria lor față de părinți, de rude și de tot satul ar fi să-i arate lumii așa cum au fost și sunt, să arate prin cuvinte lungul drum al devenirii, altfel spus, au vrut s adune, să selecteze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Rusia Sovietică, se va implica cu verticalitate și curaj, cu o diplomație inteligentă - inspirată măcar de I. I. C. Brătianu, Take Ionescu sau Titulescu -, acum constat cu regret că nu a atins nici măcar nivelul lui Nicolae Ceaușescu - comunistul care a cutezat să-i spună „Nu !” lui Brejnev, susținând dreptatea cauzei românești. Cinismul folosit de Rusia postsovietică în așa-zisele dezbateri cu partea română pe tema Tezaurului, joaca de-a șoarecele cu pisica cu diplomații și factorii de decizie de la București, îndepărtează
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin ochelari. Eduard se oprește și îmi cercetează surprins chipul. Privirea lui cenușie mă măsoară cu uimire din cap până-n picioare, de parcă m-ar cuprinde de-abia atunci în căușul ei pentru prima dată. — Firește, îmi spune el, încurcat, parcă necutezând să mă supere. Doar așa ai și scris în pagina pe care mi-ai adus-o ieri, nu? Edo și Carla se întâlnesc la mare... — Nu, nu m-ai înțeles! aproape că îi strig eu, speriind fără să vreau o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a părut, își spune Eduard, mirat. O fi fost o năzărire de-a mea, așa cum a fost și cu scena aia cu mingea... E o zi senină, încă destul de rece, de aprilie. Dar în curând nici marea nu va mai cuteza să-l trateze cu dispreț și să-l răstoarne ca pe o minge caraghioasă. Va reveni aici de 1 Mai. Va fi cu totul altfel atunci. De 1 Mai va intra în mare. Asta era, își amintește Eduard, asta era
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pe ea un pulover gri. Apoi, când deschisese ușa de la intrare, gata să iasă, se răsucise și aruncase pe jos puloverul, cu furie. — Nu mai suport culoarea asta cenușie! îmi aduce aminte numai de lucruri neplăcute! Bobo o privea fascinat, nemaicutezând să spună ceva. I se părea că asistă la un spectacol în care nu are voie să intervină. în mijlocul străzii, Clara se oprise brusc, înfiorată. — Of, fir-ar să fie, ce frig îmi e! Mai bine-mi luam, totuși, puloverul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
10-15 ani vei fi celebru! Macarie rostise acest șuvoi de vorbe neîntrerupt privindu-l drept în ochi. Bobo se înroșise tot ascultându-l. Niciodată, niciodată nu-i spusese cineva atâtea cuvinte de laudă. în afară de Clara, firește. Marea tăcea lângă Eduard, necutezând să se miște pentru a nu-l tulbura. Ai fi zis că e lipsită de viață dacă nu i-ai fi auzit zvâcnetul în surdină al inimii. Un vuiet abia simțit se auzi de sus. Eduard înălță ochii spre cer
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
imens semn de întrebare, care însă dispăru pe loc atunci când auzi soneria și se duse să i deschidă ușa domnului Neacșu. Acesta o salută ceremonios și intră încruntat în bucătărie, unde rămase singur câteva minute, evaluând dezastrul. Clara Ionescu nu cutezase să-l însoțească în acel loc. — Va dura ceva, îi comunică domnul Neacșu cu gravitate când ieși din bucătărie. Propunerea mea este să mergeți la plimbare sau la cumpărături, oriunde, și să reveniți după ora trei, nu mai devreme. Vă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
atât de copleșitoare, încât, trezindu-se și dându-și seama că visează, se forță să adoarmă din nou și se regăsi plutind, cu o bucurie fără margini. 9. Clara porni avântată spre mare, dar se opri brusc la mal. Nu cuteza. Nu cuteza să intre. Tălpile goale i se înfipseseră în nisipul umed și acolo rămăseseră, afundându-se cu din ce în ce mai multă strășnicie, cu fiecare val care se spărgea la mal, bolborosind neputincios. își dorea foarte mult să intre în mare și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
copleșitoare, încât, trezindu-se și dându-și seama că visează, se forță să adoarmă din nou și se regăsi plutind, cu o bucurie fără margini. 9. Clara porni avântată spre mare, dar se opri brusc la mal. Nu cuteza. Nu cuteza să intre. Tălpile goale i se înfipseseră în nisipul umed și acolo rămăseseră, afundându-se cu din ce în ce mai multă strășnicie, cu fiecare val care se spărgea la mal, bolborosind neputincios. își dorea foarte mult să intre în mare și să înoate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să privește în fața lui... al acestui singur muritor în halele mari și deșerte a morții... Dar mai era el viu...? Puțin era și avea să-și rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe perina păcei eterne... Eterne? Ah, nu cuteza s-o spere. El îmbla ca-n vis... îmbla pe o generație de oameni... un sărman visător sfărâmat de durere, doritor de moarte... El deschise repede ușa de la o treaptă ce ducea sub piramidă, luă făclia... și adânc departe sub
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
femei agresive, care vrea fără succes să învețe a iubi pe un om ce desprețuiește femeile, ce-i indiferent față cu ele, ce le fuge spre a se înamora în chipul lui propriu... Vrei să mă joc cu tine? Aș cuteza-o, chiar cu pericolul meu... Să ne jucăm jocuri de copii, să-ți dau palme care să nu doară, să te fac să-ngenunchi și să-mpletești colțuni? Aș face-o, dar nu e un rol de tine... să-ți spun
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ochii tăi cei suferitori. Și ce dulce e dragostea când n-o știe nimeni, nimeni în lume. Tu nici visezi cât te iubesc eu, nu-i așa? Nici visez [i] că suspin după tine ca turturelele noaptea, ba nici ai cuteza de a visa. Dar pare că tu ai știut vreo dată ce frumos ești și că te prăpădeam din ochi de drag ce-mi erai? Numai nu fi nebun, nu te lua după mine ca să te vază alții... Așa... în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
adaptase la nevoile și la particularitățile evreiești, la durerile și la ideile lui? Nu puteam discuta acest lucru nici cu Ravelstein, În stadiul de față. Nu se afla În condiția de a‑și orienta gândurile În asemenea direcție. Maximum ce cutezam să fac era să‑l interoghez pe Morris În legătură cu transplantul În sine. M‑a informat că În toate statele noastre, când ți se elibera permisul de conducere ți se cerea să completezi un formular prin care acceptai sau refuzai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
discuții savante legate de amor, din care Luana să tragă concluzia greșită că ea ar fi oarece expertă în asta, Mara îi aduse o cărticică a cărei titlu o umplu de o nesfârșită uimire: "Coitul întrerupt". Ascunse cartea cu grijă, cutezând să citească doar noaptea, când era sigură că nu exista pericolul ca Sanda s-o surprindă. Nici dacă, răsfoind foile, ar fi ieșit balauri, n-ar fi fost mai șocată decât citind grozăviile scrise pe ele. Era descris sexul bărbătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
căci ceilalți se temeau ca arșița să nu le dăuneze la cap. Pe lângă cei câțiva câini, însoțindu-ne liniștiți și fără țintă, mai auzeam cotcodăcit de găini, bâzâit de muște și necontenitul țârâit al greierilor. Dintre păsări, doar rândunicile mai cutezau să se avânte pe cerul azuriu și vrăbiile, să țopăie printre smocurile rare de iarbă. Scosesem din puț un urcior de apă proaspătă și beam agale din el, uitându-ne amuzați la șopârlele care se cățărau după furnici de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]