611 matches
-
afla un mânz legat, pe care n-a șezut până acum nici un om. Dezlegați-l." (Marcu 11, 2; Luca 19, 30). Strigătele de primire exclamate de mulțime au fost variate, așa cum se desprinde din Sfintele Evanghelii. Marcu: "Osana, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este Împărăția ce vine a Părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!" (11, 9-10); Luca: "Binecuvântat este Împăratul care vine întru numele Domnului! Pace în cer și slavă întru cei de sus
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
și să mărturisească pe Împăratul lui Israel: "Prea Sfântul Duh, Cel ce a invitat pe Apostoli să grăiască cu alte limbi străine, Același a îndemnat și pe tinerii evreiești cei fără de răutate să strige: Osana, Celui dintru înălțime; Bine este cuvântat Cel ce vine, împăratul lui Israel" (Stihira, glas 1, de la Litia praznicului). Mulțimile au strigat, mărturisindu-L pe Mântuitorul ca Împăratul lui Israel, deci nu la îndemnul Apostolilor ci la îndemnul Duhului Sfânt, îndemn care a putut lucra în inimile
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
cea fără de răutate, firea cea îngerească, pruncească, cu dumnezeiască cuviință Te-a lăudat pe Tine Împărăție al lui Israel și a îngerilor. Cu stâlpari de fenic și cu ramuri, Iisus Hristoase Te-a lăudat mulțimea și a strigat: "Bine ești cuvântat!" (Peana 7 slujba praznicului). Compoziția icoanei, cortegiul faptului, se desfășoară nu cum ne-am fi așteptat, realist, pe orizontală ci pe verticală; chiar și acolo unde orizontala este mai întinsă, nu cu mult decât verticala, se desfășoară tot într-un
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
venit de departe să se închine Împăratului Tău. Pace peste Israel și mântuire neamurilor" (Peana 5, Utrenia praznicului). "Mulțimea cea de Dumnezeu aleasă a sfinților sihaștri, împreună cu poporul, adunați-vă să întâmpinați cu stâlpari pe Iisus Hristos, strigând: "Bine ești cuvântat!" (Stihira, glas 4, la Doamne strigat-am de la Vecernia de joi seara pentru Vinerea Săptămânii Floriilor). "Doi sfinți apostoli, care Te știau pe Tine, Hristoase, ca ești Unul din Treime, au fost trimiși acum de Tine ca să aducă mânzul, fiul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
11,28) „Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, pe Lazăr din morți l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta și noi, ca pruncii, semnele biruinței purtând, Ție Biruitorului morții strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii intru numele Domnului.” Sunt cuvinte pe care le spunem în fiecare an la praznicul Floriilor, respectiv al Întrării Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, precum și în ziua precedentă, în Sâmbăta lui Lazăr. Rostind sau cântând aceste cuvinte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
invidia, răutatea, mândria, lăcomia instalate in cel mai sfânt și sacru loc din Ierusalim. Acum, când vrea să intre în sufletul nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”? Sa trăim astfel încât să nu afle sufletul nostru plin de spinii patimilor, pe care să fie nevoit a-i alunga cu biciul! Și... poate chiar este așa, dar în acest caz
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
să-și merite numele de „pace sfântă” și să fie cetatea bucuriei întâmpinării Mântuitorului nostru Iisus Hristos, locașul păcii, în care se află tronul lui Dumnezeu, să fie Ierusalimul Învierii. Să aclamăm și noi: „Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului” și să ne bucurăm de posibilitatea de a-L putea, nu doar întâmpina, ci chiar primi întreg pe Domnul nostru Iisus Hristos în viața și ființa noastră. Despre Duminica Floriilor în învățătura și viziunea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
în chip nebunesc despre El: Omul acesta face multe minuni. Dacă-L lăsăm așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor lua și țara și neamul" (Ioan 11, 47). Dar poporul ce spunea? "Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăția ce vine a părintelui nostru David!" (Marcu 11, 10). Prin aceea că ei spuneau: "Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului" arătau că El este de la Dumnezeu și Tatăl, și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Căci de lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea îngerească Dezbinarea să oprească Și-a Ta rugă ne-ncetată Fie calea adevărată, Ține sub acoperământ Pe-ai mei frați și-acest pământ. Amin. Referință Bibliografică: Rugă pentru România / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul
RUGĂ PENTRU ROMÂNIA de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378732_a_380061]
-
Dragostea și măreția eu, iarăși, le-am simțit! Într-un castel din flori de nor -trăiți voi- printre sfinți... Picuri aprinși de rouă aleargă-n noaptea sfântă, În clipe delicate m-ating ușor pe gură, Mi-opresc răsuflarea! Amintirea, doar, cuvântă... Simt mângâierea voastră...e plină de căldură! Referință Bibliografică: CLIPE SFINTE DE CRĂCIUN / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CLIPE SFINTE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377763_a_379092]
-
DRAGOSTEI ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar dac-ar fi să vă vorbesc în toate limbile-omenești Fără Dragoste n-ajută, nici limbile Îngerești... Aș fi (cum e o multă lume...), cuvântând neroditor : Ca o aramă sunătoare, ca un chimval zăngănitor... De aș cunoaște Tainele și aș avea toată Știința Și darul Proorociei și peste toate și Credința, De-aș da averea la săraci și munții dacă i-aș muta, Sau trupul
VEȘNICIA DRAGOSTEI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377810_a_379139]
-
aduce o bunăvestire că pot să se culce pe urechea stângă, lăsând sacul cu toate greutățile în spinarea acestui Hercule care îndată în primul său Bacău, din ziua nașterii chiar, se năpustește cu intrepitudine asupra unui "nou partid" și așa cuvîntează: N-avem pretenție în numărul de astăzi se discutăm opiniile și principiile acestui părtit poreclit democrat liberal: ne vom mulțumi numai a atrage atențiunea adivaraților liberali asupra câtorva catigorii de oameni care formează acest partid în județul nostru și sîntem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
genial ca pictor, dar și cu... viciul scrisului. Lăsînd un frumos jurnal de atelier dar și de idei proiectate în afara atelierului. Cele două răscolitoare orgolii au împărțit parcă mai radical decît în altă parte breasla românească a celor care nu cuvîntă în două entități aproape dușmănos distincte. E de imaginat cam ce reacții aveau contemporanii lui Tonitza, Șirato, Dimitrescu, Han ("Grupul celor patru") față cu apetitul acestora pentru scrisul acid, casant, destinat fie comentariului artistic, fie plajei sociale. Atît de picturale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sa. De altfel, chiar turcii și austriecii nu credeau în falsurile eufemistice pe care le propovăduiau și nici în metafore sau mituri de genul celei potrivit căreia unirea Moldovei cu Muntenia preluase chipul Antigonei, născută din incest. Actul dublei alegeri - cuvânta Al. I. Cuza în fața Adunării muntene, la 10 februarie 1859 - „este și va fi în ochii istoriei mai mult decât înălțarea pe tron a unui om devotat cauzei naționale; el este triumful unui principiu mântuitor și înălțarea unei nații întregi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de activitate, stimularea curiozității copiilor a se avea în vedere, de exemplu, posibilitatea audierii ,,în episoade" a unei povești, a unei succesiuni de întâmplări din viața lui ... [+ un nume de copil/un nume de personaj ,,din lumea celor care nu cuvântă"] etc.; educarea auzului vizându-se facilitarea discriminării anumitor categorii de sunete, a plasării acestora în grupele corespunzătoare: Cine face așa? zgomote din natură vântul, foșnetul frunzelor, ploaia etc.; zgomote din contexte familiare copiilor un pix scăpat din mână, un geam
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1909). În paginile revistei, colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, A. Mândru, Mihail Săulescu, Ana Codreanu, Ion Minulescu (Triptic banal, 12/1909), Petre Dulfu, G. Gregorian, proză semnează Emil Gârleanu (Petrecere, 10/1909, Din lumea celor care nu cuvântă, 6/1910), I. Dragoslav, iar teatru, Artur Gorovei (Fire ne-nțeleasă, 6/1910 ș.u.) și însemnări, Corneliu Moldovanu. I. L. Caragiale trimite de la Berlin basmul Făt-Frumos cu moț în frunte (24/1908) și articolul privitor la evenimentele de la 1907. Alți colaboratori
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
din Maramureș și Satu Mare], București, 1983; Itegymásra találnak az emberek [Însemnări din Bihor], București, 1984. Traduceri: Alexandru Vlahuță, Szépséges Románia [România pitorească], București, 1956; Emil Gârleanu, Elbeszélések [Povestiri], București, 1956, Akik a természet nyelvén szólnak [Din lumea celor cari nu cuvântă], București, 1963, Az elsö fájdalom [Cea dintâi durere], București, 1971; Jean Bart, Europolis, București, 1960; Șerban Nedelcu, Szabad úton [Drum deschis], București, 1962; Román aforizmák [Aforisme românești], București, 1967; ed. (Kagylók tengerzúgáhrsal [Scoici cu vuietul mării]), București, 1971; Zaharia Stancu
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
precursor al sămănătorismului, precum și al poporanismului. În primul volum de nuvele, Flori de câmp (1900), sunt surprinse câteva caractere violente, capabile chiar de crimă. Tot aici apar povestite frânturi din viața animalelor, amintind de volumul Din lumea celor care nu cuvântă de Emil Gârleanu. În romanele Rătăcire (1902) și Sybaris (1902), tipologiile sunt insuficient explorate, iar acțiunea nu are amploare, primul roman, în special, părând mai degrabă o culegere de nuvele. Dimensiunea psihologică rămâne una de suprafață, A. mulțumindu-se să
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Publică, de asemenea, la „Luceafărul”, „Viața literară”, „Tribuna” ș.a. Din acești ani datează volumele Cea dintâi durere (1907), Odată! (1907), Într-o noapte de mai (1908), 1877. Schițe din război (1908), Nucul lui Odobac (1910), Din lumea celor cari nu cuvântă (1910), Amintiri și schițe (1910). În 1911 este ales președinte al Societății Scriitorilor Români, la a cărei întemeiere contribuise. Din octombrie, același an, ca director al Teatrului Național din Craiova, îl sprijinea discret pe Liviu Rebreanu, numindu-l secretar literar
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
sucul satului”. Cum coaliția partidei tinere nu poate fi înfrântă, Odobac se spânzură în vârful nucului. „Tu tot tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe Din lumea celor cari nu cuvântă, literatură de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ de scenariile animaliere semnate de N. Gane, I. Al. Brătescu-Voinești și M. Sadoveanu, miniaturile de aici se despart, de asemenea, de formula lui Jules Renard
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
1877. Schițe din război, pref. M.D. [Mihail Dragomirescu], București, 1908; ed. îngr. și introd. Ileana Manole, București, 1979; Punga, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1909; Unirea. 24 ianuarie 1859, București, 1909; Amintiri și schițe, București, 1910; Din lumea celor cari nu cuvântă, București, 1910; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. îngr. și pref. Serafim Duicu, Craiova, 1994; Nucul lui Odobac, București, 1910; Trei vedenii, București, 1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Fotografie cu un câine lup (1996) - se caracterizează prin unitate de ton, bogată în nuanțe totuși, sursele de inspirație fiind de o mare varietate și de o originală viziune caleidoscopică, de la autoportretizare până la pătrunderea subtilă în lumea „celor care nu cuvântă”, lumea ființelor gingașe și umile, evocate în versuri de o cuceritoare blândețe. Poetul evită gesticulația patetică, discursul clamoros, exteriorizându-se cu o spontaneitate firească. Lirica sa dovedește o percepție acută a cotidianului, a obișnuitului, din care degajă înțelesuri neașteptate. Uneori
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
Chișinău, 1956; Nistrule, pe malul tău..., Chișinău, 1956; Poezii și poeme, Chișinău, 1959; Vânt de april, Chișinău, 1959; Pe-un picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău, 1962; Visătorii, Chișinău, 1963; Când liniștea cuvântă, Chișinău, 1964; Flota mea, Chișinău, 1964; Sonata lunii, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1967; Cutia de rezonanță, Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]