2,987 matches
-
trecut de mai multe ori, iar apoi, nunta era deja rînduită peste o săptămînă, cu nănași aleși, cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor și nănașii, ca peste o lună, sub cuvînt că vor păstra taina cu toții, să-i cunune pe cei doi cu adevărat. PÎnă atunci Însă, sub
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
două cuvinte ale lui Matei creează un cerc de mister în jurul morții lui Iuda. Misterul sporește când mergem și citim relatarea făcută de Luca în Faptele apostolilor 1,16-20, diferită de a lui Matei. Este vorba despre un fragment din cuvântarea pe care Petru o ține „în încăperea de sus” din Ierusalim. Apostolii trebuie să aleagă un înlocuitor pentru Iuda. Petru spune: Bărbați frați, trebuia să se împlinească textul (graphe) pe care Duhul cel Sfânt l-a prezis prin gura lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate din LXX. Voi reveni în capitolul concluziilor finale asupra acestei chestiuni. În al treilea rând, cele câteva versete-mostră din ultima cuvântare a lui Moise ne-au pus în fața unei traduceri nu atât defectuoase (nu se poate pune la îndoială competența în materie de limbă greacă a tălmăcitorilor), cât neglijente. Acolo unde ar fi trebuit să se traducă prin „fiii lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Mărturisitorul, Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești (1990); Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești (1990); Chiril al Alexandriei, Închinarea și slujirea în duh și adevăr (1991); Chiril al Alexandriei, Glafire (1992); Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon)(1993); Grigore din Nazianz, Cinci cuvântări teologice (1993); Chiril al Alexandriei, Dialoguri despre Sfânta Treime (1994); Dionisie Areopagitul, Opere complete (1996); Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia după Ioan (2000). Aceste traduceri sunt întotdeauna însoțite de introduceri (adesea polemice), de note și comentarii foarte personale. Limbajul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unui om care fiind în moarte clinică și-a simțit întreaga înmormântare. A auzit-o pe mama îndurerată care îl bocea, pe ceilalți membri ai familiei care plângeau, pe preotul care oficia slujba de înmormântare, pe cei care au ținut cuvântări, numai că nu putea să facă nimic. Cel mai groaznic a fost când l-au coborât în groapă și când a auzit primii bulgări de pământ peste sicriu. S-a trezit în sala de operații când medicul specialist, în fața studenților
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mai importante fiind mânăstirile Cozia și Stânișoara. În 1927, la 2 ianuarie, îl regăsim la o întrunire la Ionești, în județul Argeș, prilejuită de deschiderea în această localitate a unui cămin cultural cu numele de "Prințesa Ileana". Aici ținea o cuvântare despre importanța căminelor culturale, fiind considerat de către autorul articolului drept "unul dintre intelectualii de seamă ai țării"38. În 1928 i se publica în Cultura Poporului un discurs despre semnificația sădirii pomilor, iar într-o notă a acestuia se preciza
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
considerat de către autorul articolului drept "unul dintre intelectualii de seamă ai țării"38. În 1928 i se publica în Cultura Poporului un discurs despre semnificația sădirii pomilor, iar într-o notă a acestuia se preciza că Șerboianu a ținut această cuvântare în 1924 la Buzău, înaintea cetățenilor și a populației școlare 39. Tot în 1924 ținea o cuvântare cu ocazia unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Episcopiei din Buzău, cuvântare publicată patru ani mai târziu tot în Cultura Poporului 40. Patriotismul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
publica în Cultura Poporului un discurs despre semnificația sădirii pomilor, iar într-o notă a acestuia se preciza că Șerboianu a ținut această cuvântare în 1924 la Buzău, înaintea cetățenilor și a populației școlare 39. Tot în 1924 ținea o cuvântare cu ocazia unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Episcopiei din Buzău, cuvântare publicată patru ani mai târziu tot în Cultura Poporului 40. Patriotismul, manifestat prin respectul față de jertfele înaintașilor, așezați ca adevărate icoane ale neamului românesc, este cuvântul de ordine
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o notă a acestuia se preciza că Șerboianu a ținut această cuvântare în 1924 la Buzău, înaintea cetățenilor și a populației școlare 39. Tot în 1924 ținea o cuvântare cu ocazia unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Episcopiei din Buzău, cuvântare publicată patru ani mai târziu tot în Cultura Poporului 40. Patriotismul, manifestat prin respectul față de jertfele înaintașilor, așezați ca adevărate icoane ale neamului românesc, este cuvântul de ordine al acestui discurs. Acest detaliu este important deoarece pune sub semnul întrebării
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dacă voiți să aveți liniște sufletească"197. Discursul funebru rostit de către Șerboianu în 1937 la ceremonia incinerării Elizei Conta este din păcate unicul de gen care a fost publicat în revistă, deși arhimandritul oficiase numeroase slujbe religioase și ținuse numeroase cuvântări. O certifică revista Flacăra Sacră, dar și alte surse. Pot fi astfel enumerate numeroase alte ceremonii funebre pe care Șerboianu le-a ținut în capela Crematoriului Cenușa. Așa de pildă, conform revistei, arhimandritul oficiase la capela crematoriului pentru generalul Ioan
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
izbit faptul că semăna cu apostolul Petru când Sfântul Duh se revarsă peste apostoli. Barba îi era retezată strâmb, în dreptul omușorului. Ce a considerat el de cuviință să creeze pentru noi ca demonstrație practică a fost un discurs solemn, o cuvântare care-i fusese comandată pentru ziua comemorării arderii cărților de către naziști la Berlin, un discurs înflăcărat adresat maselor. îl pregătea de mult. Dar îi pricinuia greutăți. VIGNETA Nu, mai bine era să nu țină acel discurs. îi era profund neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și 7. Patru, care lipsește, spune că douăzeci și patru de scaune înconjurau tronul, iar pe scaune stau douăzeci și patru de bătrîni îmbrăcați în alb, cu cununi de aur. Să fie, într-un orgoliu de sfîrșit de lume, cele douăzeci și patru de poeme închipuitele cuvîntări ale acestor bătrîni cînd, îndemnați de ființele care-au lucrat împrejurul evangheliștilor, dau slavă Creatorului? Nu este lucru obișnuit pentru veșnic iconoclasta avangardă. Dar nici o coincidență de lăsat la o parte. În definitiv, ce mai puternică, mistuitoare întîlnire a luminii
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
i-a dat replica: „Îți mulțumesc, Zora, pentru că m-ai făcut să scriu timp de 42 de ani." A spus cândva Antonio Olinto: „Scrierea cuvintelor este chemarea noastră, este misterul nostru, ministerul nostru, e singura noastră victorie asupra timpului". Despre Cuvântare el o frumoasă povestire (apărută în culegerea Copilul și trenul, Rio de Janeiro, 2000), din care îmi face plăcere să redau un fragment: „Străbătea un tunel de cuvinte, era unul dintre ele. Avea conștiința integrității sale verbale, se plasa în
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
respectiva idee? Convingerea intimă a lui Ceaușescu, în concordanță cu adevărul, că ritualul pe care îl prezidează este inutil și absurd. Episodul consemnat mai sus nu reprezintă o excepție. Cu vreo patru ani mai devreme, la 11 septembrie 1985, în cuvîntarea rostită la congresul al III-lea al consiliilor populare, Nicolae Ceaușescu spunea: „Aș dori ca în 1990, la congresul următor, să fie cît mai puține critici și autocritici și să ne prezentăm cu rezultate cît mai bune. Eu aș dori
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
români"1*. Cam cum se manifesta această „oarecare aversiune față de junimiști" a directorului de la „Timpul" ne povestește peste mai bine de un secol chiar nepotul său: „A făcut un banc, odată, cu un fonograf, la care a pus imprimarea unei cuvântări a lui Gambetta, care mai avea un spațiu pe care se mai putea scrie ceva. Și bunicul a adăugat discursului lui Gambetta următoarele cuvinte: «Etsurtout, lesjunimistes sont des cochons»x. Cum nici Eminescu nu era recunoscut pentru blândețea cu care
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
un coșciug. Ulterior, inexplicabil, Queequeg își revine și îi uimește pe toți cu gesturile sale simbolice și discursurile epifanice. La plecarea vasului (chiar în ziua de Crăciun), un ins misterios numit, asemenea profetului biblic, Elijah, ține, la rîndul lui, o cuvîntare parabolică, unde - suficient de transparent - se profețește (în deplin acord cu numele elocvent al personajului) sucombarea Căpitanului Ahab și a echipajului său. Ahab cunoaște, în reprezentarea lui Ishmael, de departe, limita de sus a hiperbolizării, fiind prezentat, din start, drept
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
Deci prin Paști, creștinii Bisericii primare, ca și cei din veacurile imediat următoare, înțelegeau atât sărbătoarea Învierii domnului cât și a Cinei celei de taină, precum și a Sfintelor Pătimi, iar uneori numai comemorarea acestora (cf. Sfanțul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea I la Rusalii, la pr. dr. D. Fecioru, Cuvântări la praznice împărătești, p. 247). De aceea, săptămâna numită de noi, cei de astăzi, „Săptămâna Sfintelor Pătimi”, sau "Săptămâna Mare", la ei se numea "Săptămâna Paștilor" sau "Zilele Paștilor" (Constituțiile Apostolice
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
din veacurile imediat următoare, înțelegeau atât sărbătoarea Învierii domnului cât și a Cinei celei de taină, precum și a Sfintelor Pătimi, iar uneori numai comemorarea acestora (cf. Sfanțul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea I la Rusalii, la pr. dr. D. Fecioru, Cuvântări la praznice împărătești, p. 247). De aceea, săptămâna numită de noi, cei de astăzi, „Săptămâna Sfintelor Pătimi”, sau "Săptămâna Mare", la ei se numea "Săptămâna Paștilor" sau "Zilele Paștilor" (Constituțiile Apostolice, V, 13, 18, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, I
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
României, și un altul, între cei doi autori și Mihai Șora, despre felul în care s-a constituit aparatul ideologic comunist din România în prima decadă a ocupației sovietice; în fine, partea a treia este o amplă selecție de documente - cuvântări, referate, concluzii, procese-verbale, note informative, stenograme de ședință - din care "tezaurul de gândire" al unuia din monștrii ce-au făcut posibil comunismul românesc se decupează cu pregnanță. Autorii au avut inspirația de a-și încheia volumul cu un text antologic
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
și purtând pe umeri un steag al Braziliei primit de la un suporter. Apoi, el a ținut un discurs la mijlocul terenului, unde i-au stat alături cei doi fii ai săi. Toți spectatorii l-au ascultat în liniște, iar după încheierea cuvântării numele său a izbucnit din zecile de mii de piepturi, făcându-se probabil auzit în întreg orașul. Au fost ultimele 15 minute de joc din cariera marelui atacant brazilian, cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale. Reprezentativa României a
Tricolorii debutează cu o înfrângere în turneul sud-american. Brazilia - România 1-0 () [Corola-journal/Journalistic/76882_a_78207]
-
apăruseră și în Pravda, una în sutană, și cealaltă în uniformă de infanterist. Nici el nu mai știa prin cîte regimente trecuse, ca propovăduitor al ateismului. De cînd începuse războiul primise ordinul să-și folosească zelul și talentul oratoric în cuvîntări patriotice înaintea luptelor. Purta uniformă de soldat. Fusese și în linia întîi. Avea pieptul plin de decorații pentru acte de eroism. Cînd se îmbăta, Zaharîci se minuna și el cîte primise, fără să fi împușcat măcar un singur inamic. Fusese
Poporul ales a doua oară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6833_a_8158]
-
unde se întreprind "uriașele și mărețele lucrări de inversare a cursului fluviului Dja-Djili..."(p. 86), cu alte cuvinte - pușcăria de la Canal. În această ordine de idei, o atenție aparte merită urmărirea felului în care sunt folosite de către autor citatele din cuvântările conducătorilor politici și din presa vremii; citatele reprezintă tot o trimitere la realitatea specifică, de data asta de ordin lingvistic, și anume la "limba de lemn" a epocii respective ("primirea sărbătorească făcută înalților oaspeți de către eroicii constructori", "o nouă etapă
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
de a reda măreția prezentului 3. Devenind unul dintre muncitorii intelectuali, cel mult un inginer al sufletelor, poetul se declara mulțumit de a fi scăpat de povara "provenienței aproape supranaturale" a artei sale, așa cum fusese ea privită până atunci 4. Cuvântarea susținută de Zaharia Stancu la Conferința Scriitorilor din 25 martie 1949 oferă, involuntar sau nu, o imagine asupra sărăciei producției de studii și cronici literare din primii ani postbelici: articolele lui Ion Vitner din Contemporanul, în special studiul de tristă
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
numărului de victime din fiecare țară a Europei, găsite întrun protocol al Conferinței de la Wannsee. Alocuțiunea lui Reich-Ranicki se poate urmări, într-o înregistrare video, pe site-ul Bundestag; din când în când, camera filmează sala, unde parlamentarii germani ascultă cuvântarea cel puțin atent, dacă nu chiar pătrunși de semnificația ei. Ziua Internațională a Holocaustului a fost stabilită printro rezoluție a Națiunilor Unite în 2005. De atunci, ea este marcată în Parlamentul European și în forurile legislative ale multor țări europene
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4943_a_6268]
-
capital când Ceaușescu realizează un fapt înspăimântător: că poți face orice din oameni, pixeli pe un ecran gigantic dacă vrei. Iar acest ecran se va numi Cântarea României, festivalul dedicat în exclusivitate tovarășului. Elena Ceaușescu cască magistral la una dintre cuvântările tovarășului de viață, cuvântare ținută în fața unui grup restrâns al membrilor comitetului central care ascultă sastisiți. Ceaușescu se zbate să articuleze un discurs cât de cât inteligibil, se ajută cu mâinile ca de obicei, se bâlbâie îngrozitor, face pauze nepermis
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]