556 matches
-
Prima atestare documentară a Poieniului datează din anii 1514-1516, când este amintit sub numele de "Pleyen" și era proprietatea lui George de Brandemburg. Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1790 și pictată în 1812, ce poartă hramul "Cuvioasa Paraschiva". Poienul este totodată un punct terminal pentru zona montană a județului Timiș și un punct de plecare pentru diverse drumeții în Munții Poiana Ruscă. Aici se găsește o tabără școlară. Tot aici se mai găsește și o moară de
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]
-
Zorani este un sat în comuna Margina din județul Timiș, Banat, România. Se află la 2 km de aceasta. Între satul Zorani și satul Margina se află Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva". (1737), declarată monument istoric. Localitatea este amintită în secolul XVI în legătură cu rolul important jucat de nemeșul Zorbul Ioan de Zorani. La 1597 apare în documente ca proprietate a lui Ștefan Török, apoi trece în posesia fiului său. În această
Zorani, Timiș () [Corola-website/Science/301412_a_302741]
-
grăniceresc, cu 150 de soldați - 1703-1710 - în timpul răscoalei Curuților, cetatea este asediată - 1709 - castelul (cetatea) părăsit, apoi demolat (pe teren sunt vizibile urme de șanțuri) - 1715- are 54 de familii - prima jumătate a secolului XVIII - construită biserica ortodoxă de lemn ,Cuvioasa Paraschiva’’ - 1743 - are 25 de familii - 1755 - are 42 de case - 1771 - are 53 de familii - 1808 - Tóthvárad - 1815 - vechea biserică de lemn este înlocuită cu actuala biserică de zid ,Întâmpinarea Domnului’’ - 1823/1824 - 55 elevi - 1828 - are 119 familii
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi în interior. Deasupra ferestrei din pronaos sunt pictate cuvioasele Paraschiva și Maria, iar în naos Sfinții Pantelimon, Cosma și Trifon. Tradiția spune că în centrul satului, pe Ulița Țigăneasca, pe deal, a mai existat o veche biserică de lemn, mai veche decât cea a boierilor Burnaz, care a fost
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în 1937); casele Ion Tița, Virgil Cojanu și Aritina Lupea (toate trei din 1909, ultima fiind azi sediu de firmă; casele Nicolae Burdușel (1919) și Stelian Tănăsescu (1928), toate aflate în satul Drajna de Sus; ruinele bisericii „Sfântul Dumitru” și „Cuvioasa Paraschiva” (1817); un ansamblu rural; și casele Gențiana Mihăilescu (mijlocul secolului al XIX-lea); Nicolae Moisescu (secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); Ioana și Elena Comișel (începutul secolului al XX-lea); Dumitru Rădulescu (1920); Alexandrina Tatai (sfârșitul secolului al
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Chiojdeni. În Chiojdeanca, s-au născut Andrei Rădulescu (1880-1959), jurist și Eugen Simion (n. 25 mai 1933), critic și istoric literar, președinti ai Academiei Române. În comuna Starchiojd se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”-Gârbească (1780) și (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Starchiojd. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de pomenire din piatră din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” din același sat, cruce datând din
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
secolului al XIX-lea) și Victoria Nedelcu (începutul secolului al XX-lea) din satul Valea Anei. Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de pomenire din piatră din satul Starchiojd, una din 1781 aflată în fața bisericii „Cuvioasa Paraschiva”, și alta din 1797 aflată pe proprietatea lui Roger Stănescu la intrarea în sat în dreptul drumului spre Valea Anei.
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
fibule și alte obiecte mărunte. Așezarea se află pe valea Rotbavului, la aproximativ 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci. Pe un promontoriu ce domină satul dinspre SE, se află în ruină vechea biserică numită biserica ungurească. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
î.e.n.-I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu, la cramă (ambele în satul Vadu Săpat). Ultimul obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1804) din Ghinoaica.
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
găsesc patru monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”-Drăghicești (1744, strămutată în 1988) din Călinești; Biserica de lemn „Sfântul Apostol Toma” și „Sfinții Voievozi”, zisă „a Turcului” (1758-1759) din Cârstieni; biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fostului schit Lacu Negru (1787) din satul Radu Negru; și mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
49) de pe DN7 în același sat; una din 1726, strămutată în 2000 în fața casei parohiale (nr. 284) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu); crucea-pisanie a fostului schit Lacu Negru (1759), aflată astăzi în curtea cimitirului bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din Radu Negru; una din 1667 aflată în curtea bisericii „Sfântul Dumitru” din Văleni-Podgoria; una din 1727 aflată în același sat, la 500 m sud de biserică, lângă casa cu nr. 129; și una din 1663 aflată în curtea
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Grigoroaia”, la vest de satul Cetățeni, cuprinzând o cetate de pământ hallstattiană; iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1793-1796) din satul Lăicăi.
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din satul Vărzaru, cu ruinele caselor și biserica „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În rest, alte cinci obiective din comuna Merișani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
lemn „Sfânta Treime”, construită în 1715, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat tot ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1873) din Luminile.
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
cu această ocazie, comuna Bârlogu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Negrași. În comuna Negrași se află crucea de piatră datând din secolul al XVII-lea, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat în curtea bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din satul Bârlogu. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1815) din satul Bârlogu.
Comuna Negrași, Argeș () [Corola-website/Science/300635_a_301964]
-
sau funerar de interes național, aflat în curtea bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din satul Bârlogu. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1815) din satul Bârlogu.
Comuna Negrași, Argeș () [Corola-website/Science/300635_a_301964]
-
1740-1741 aflată în grădina lui Bucur Sârbescu. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica „Sfânta Treime” (1795) și cula Drugănescu cu parcul (1822), ambele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din Dinculești; biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfinții Arhangheli” (1737) din Păduroiu din Deal; și casa Neacșu (începutul secolului al XX
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din Dinculești; biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfinții Arhangheli” (1737) din Păduroiu din Deal; și casa Neacșu (începutul secolului al XX-lea) din Samara.
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
așezarea medievală de la „magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire aflate tot în satul de reședință: una datând de la 1719, aflată la 100 m nord de biserica „Cuvioasa Paraschiva”, pe culmea unui deal; și o alta din secolul al XIX-lea, aflată în încinta aceleiași biserici.
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta în mijlocul satului construită în anul 1698, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, de către o femeie care se numea Stanca Neacșu. După inițiativa împărătesei
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
drumului județean 211 (DJ 211) cu drumul județean 211A (DJ 211A). Din păcate, data exactă a ridicării acestei cruci nu se cunoaște, în prezent, aceasta fiind îngrijită de către localnici, împrejmuită și iluminată. În 1810, este menționată în arhivele bisericești biserica "Cuvioasa Parascheva", în satul Tătaru, județul Braila, sat de unde era Stroe Ivașcu, străbunicul lui Nae Ionescu. Biserica din satul Tătaru a fost ridicată în anul 1902 și este una din cele mai mari clădiri de cult din Județul Brăila, fiind cunoscută
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
granița județelor Argeș și Dâmbovița. Este un sat așezat pe un bogat zăcământ de combustibil fosil, în zonă extrâgându-se țițeiul de peste 50 de ani. Distanța față de București este de aproximativ 60 de km. În localitate există o biserică cu hramul'Cuvioasa Paraschiva' construită, la început, în sec.XIX din lemn și renovată de mai multe ori. Scrierile părintelui Gheorghe Popescu, trecut la cele veșnice, vorbesc de o strămutare a acestei localități (nu este cunoscută locația). Se pare că în anii 1800
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]