388 matches
-
și consumul pasiv de produse artistice nu reușea decât mai degrabă să stimuleze foamea mea de artă și îmi dădea ghes să produc eu însumi. Prin urmare, ieșeau din mine metri peste metri de poezie: metabolismul meu liric. După program, dăltuiam în atelierul lui Göbel primele mele sculpturi mici în calcar: torsuri feminine, un cap de fată expresiv. Și, în continuare, blocul de desen Pelikan era umplut de ceea ce aveau de oferit bătrânii astmatici contra unei plăți în țigări: coală după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Departe de animalul behăitor, departe de corpurile punctate ale acelui Christ atletic răstignit pe cruce și departe de madonele stând pe secera lunii cu un picior sprijinit în pământ, departe de granitul lustruit și de trandafirii frânți, pe care îi dăltuisem ca relief de medalion pe pietrele de morminte pentru copii. Nu mai voiam să văd niciodată găini Leghorn ciugulind printre pietre de mormânt. Marea întreprindere a firmei Moog, amplasată la capătul Bittweg-ului, mă atrăgea. Acolo se prelucrau preponderent gresie, tuf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dau o mână de ajutor pe malul pe care se afla Mannesmann, acolo unde lucrarea lui urma să împodobească portalul unei clădiri guvernamentale. Termenul de predare îl zorea. Și m-am urcat și eu pe schelă și am început să dăltuiesc alături de două calfe ale firmei Küster la calcarul de Grenzheim, o rocă cu perfide diferențe de duritate. Când însă, după numeroase fete în picioare, am avut chef să concep, în lut de modelaj, un trup de femeie culcat, ale cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căderea Zidului -, Ute și cu mine am vizitat domul din Naumburg. În timp ce noi admiram statuile întemeietorilor amplasate mai sus, iar Ute își ridica privirea spre Uta, o femeie competentă ne explica nouă, grupului de vizitatori, substratul social real al personajelor dăltuite în piatră: „În mod conștient, meșterul a renunțat la reprezentarea de sfinți canonizați și, după modelul unor oameni ai muncii care încă de pe atunci aveau conștiință de clasă...“ Pe urmă, ghida noastră a constatat că nici măcar cultul propagandistic al naziștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care cădea în bulboana de la baza stîncii, născînd acel zgomot înfiorător. Și, cît vedeai cu ochii, în toate părțile se deschideau alte bolți, care mai de care mai mare și mai frumoasă, susținute de stîlpi uriași de piatră. Totul părea dăltuit de cea mai măiastră mînă. Stalactitele și stalagmitele, răspândite peste tot, păreau colții unui uriaș adormit cu gura deschisă. Fiori nemaicunoscuți pînă atunci, de admirație amestecată cu teamă și curiozitate, săgetară cu mii de ace cele cinci trupuri strînse unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fiul risipitor îl aștepta, cât cerul îl aștepta, tatăl. Căzut la pieptul tatălui, acest fiu gol de avere și de sine, dar plin de iubire, supremă recunoștință, înțelegere i-a auzit, părintelui, inima care cu așteptare și rugăciune, pulsând, îi dăltuise (în cea mai dură piatră, a ingratitudinii) spre neuitare, spre viață chipul lui de fiu binecuvântat. El s-a simțit chemat să preia nu atât averea ereditară și materială cu care doar știi, cât pe cea spirituală, ce ține de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ceasuri. ― De când ai început să-mi faci curte? surâse glacial Cecilia, amenințîndu-mă cu degetul. Am privit-o lung, încordat, și mi s-a părut că abia atunci o vedeam bine pentru prima dată. Era o frumusețe marmoreeană, cu un corp dăltuit de măiestria unui sculptor, căruia îi ședea mai bine pe un soclu decât pe pământ. Așa că aveam de ce să mă mir văzând că ea se mișcă și chiar vorbește ca toți oamenii. ― De ce mă fixezi așa? Nu vrei să stei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
este mai degrabă minciuna aceea a simțirii pe care oamenii au numit-o geniu, care îmi răscolește sufletul mai abitir decât moartea... Teribil talent, și teribilă frumusețe a firii, și colosală forță cuprinsă în gesturi și vorbe, și superbe cuvinte dăltuind sensurile existenței, dându-le noi și nemaiauzite înțelesuri, prefăcându-le într-o arhitectură magnifică, capabilă să dăinuie veacurilor și să potrivească frumusețea simțirii în cuvinte... oare asta se întâmplă cu ființa între ale cărei ruine nu încetez să exist?... Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
picioarele lui lungi, alerga tât de iute încât paladinul abia reușea să nu-l piardă din ochi. Într-un târziu au ieșit din pădure și Rogero s-a văzut ănaintea unui palat măreț, curat din marmoră și împodobit cu sculpturi dăltuite de o mână măiastră . Uriașul a intrat în acest edificiu trecând printr-o ușă de aur și Rogero l-a urmat; dar privind în juru-i nu i-a mai văzut nici pe uriaș și nici pe Bradamanta. A ieșit din
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
picioarele lui lungi, alerga tât de iute încât paladinul abia reușea să nu-l piardă din ochi. Într-un târziu au ieșit din pădure și Rogero s-a văzut ănaintea unui palat măreț, curat din marmoră și împodobit cu sculpturi dăltuite de o mână măiastră . Uriașul a intrat în acest edificiu trecând printr-o ușă de aur și Rogero l-a urmat; dar privind în juru-i nu i-a mai văzut nici pe uriaș și nici pe Bradamanta. A ieșit din
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
riscul să greșești Când, să condamni pe altul, te grăbești... Vei înțelege, cu-adevărat, pe altcineva Dacă în „pielea lui” te vei afla. Elogiu școlii Românul Constantin Brâncuși a dăruit, Întregii omeniri „Coloana fără de sfârșit”. Tu, slăvită ȘCOALĂ, de veacuri dăltuiești, Infinita Coloană a spiritualității românești. Fidelitate Se zice că după-nsurătoare, Bărbatul este pus în legătoare, Și, pentru ca la „cașcaval” străin să nu ajungă, Consoarta nu-i lasă funia prea lungă. Cerbul de aur, 2002 Brașovul a adunat din nou
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
grânelor dezlegate privirea mi-o scalzi cu izvorul nesecat al miracolului de a fi femeie pe trup ai cerul și bolta stelară în glasul tău fântânile devin rostiri limpezi ale nopților împlinite Geneza în prima zi gândul devenit cuvânt a dăltuit cerul și-n cer s-a arătat lumina din prea multă liniște s-au ivit oamenii în inimile lor Dumnezeu a pus iubirea primelor cuvinte cu celelalte zile ale săptămânii a colorat pământul și apele din ape s-au ridicat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pentru prima oară cu cei ai lui Santiago într-un dans năprasnic, criminal, de rămas-bun. În timpul dansului, ea i-a scris invizibil în palmă un singur cuvânt magic, făcând pauză după fiecare literă. Și palma lui de piatră a rămas dăltuită cu mesajul ei, în același loc unde se cuibăreau comod bilețele spre a fi citite către miezul nopții. Și el i-a strâns cu putere degetul, instrumentul mărturisirii ei, în semn că a înțeles, că totul a fost spus între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe care dragostea le ucide". În clipa următoare, am auzit un foșnet care nu mai era. al pinilor. Nu se poate, m-am gândit Imediat, însă, am deslușit, prin aerul străveziu, siluetele negre ale eucalipților, coliba de paie și chipul dăltuit în piatră a lui Alexandru, tânăr, privind spre cer. Mi-am adus aminte vorbele Anei: "În fiecare seară, ieșea din cort și contempla cerul înstelat. Apoi, își lua o cupă din care bea vinul și o sfărâma de stînci." Dincolo de
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
fântâni din marmură neagră, căci nu mă uitam la cheltuieli. Când o cifră mă făcea uneori să șovăi, poetul meu se afla prin preajmă ca să declame: „Înțelepciunea, la douăzeci de ani, este să nu fii înțelept“. E adevărat că-și dăltuia vorbele în aurul meu. Ziua în care au început lucrările a fost una dintre cele mai somptuoase din viața mea. În amurg, înconjurat de un roi de lingușitori, m-am dus să așez la temelie, în cele patru colțuri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Pădurarul îi privea cu bucurie în ochi... nici un mușchi nu i se clintea pe față. Și moșierul îi urmărea cu admirație dar și cu teamă, cunoscându-le tactica de pregătire a atacului în haită. Siluetele, înșirate sus pe creastă, ca dăltuite pe seninul cerului, erau ținte clare, dar distanța era la limita de bătaie a puștii. Moșierul trase cu coada ochiului către Anton, care îmbătat de plăcere, n-avea de gând să tragă... ridică el pușca și luă linia de ochire
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
puteau veni cele mai mari pericole, o fortificație de temut și descuraja tentativele de trecere a fluviului. Stâncile pe care se află construcția, domină și astăzi împrejurimile. La baza masivului din calcar pe care se află întregul monument, natura a dăltuit tot felul de forme carstice. Calcarul slab a fost spălat de infiltrațiile de apă și au rezultat veritabile peșteri. Toate acestea au născut numeroase legende. Vârstnicii își amintesc că bunicii lor le povesteau că între cele două dealuri care mărginesc
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a confirmat într-o oarecare măsură existența uitată a unei calești de aur de la Hârșova.” Cerințe: 1. Scrieți cinci adjective din text și găsiți sensul opus 2. Uniți cuvintele și expresiile date cu explicația corectă: arheologie a șlefuit natura a dăltuit o sută de ani fasonate modelate secol știință care studiază trecutul 3.Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului noi. 4.Alcătuiți o compunere în care să ilustrați proberbul ” Graba strică treaba”. 5. Povestiți textul Câmpiile noastre CÂMPIA ROMÂNĂ „Câmpiile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Mântulescu avea 48 de kilograme. Era amenințat permanent ca o coptură din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a fost făcută după un criteriu mai puțin sever decît În Titanic, și cînd zic criteriu, zic fălci. Filmoid cu deosebire jalnic, ca să nu spun imposibil, cu mandibule În gros-plan, În planul doi, În planul trei, pe acoperiș, maxilare parcă dăltuite-n plumb, plumb, Bacovia blond, guri care se mișcă permanent probabil din pricina replicilor, mai bine nu s-ar fi mișcat, mai bine-ar fi jucat chiar Di Caprio Înconjurat de-un buchet de panseluțe pe care să-l arunce-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiș. Marea ei dragoste a fost Constantin Brâncuși. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Marie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, (fragment din „Brâncuși - Amintiri și exegeze” carte scrisă de Petre Pandrea). Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni. Înainte să moară, aceasta dictase
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]
-
putut-o spune mai bine, într-un mod mai succint. Psihologia mulțimilor s-a născut cînd pionierii acestei științe au rostit răspicat întrebarea ce stătea pe buzele tuturor: cum de exercită conducătorii o astfel de putere asupra maselor? Omul-masă este dăltuit din alt material decît omul-individ? Resimte dorința de-a avea un conducător? Și, în sfîrșit, ce face ca epoca noastră să fie una a mulțimilor? Succesul răspunsurilor date la aceste întrebări a fost mai răsunător decît ne putem imagina noi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lumii contemporane, mai extinsă și mai profundă decît în trecut. Standardizarea modului de a gîndi și de a acționa atinge dimensiuni naționale, continentale chiar"16. El semnalează, așadar, emergența unui nou tip uman, omul-masă, în totalitate dependent de ceilalți și dăltuit în acest curent de conformism de o amploare extraordinară. În realitate, două sînt tipurile de conformism ce se exercită asupra lui: unul vine de sus, dinspre o minoritate, celălalt de jos, din partea majorității. Între cele două, o luptă constantă. Se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ca și pentru noi, materia a avut întotdeauna imaginea femeii, și ea creatură receptivă, cu care bărbatul aspiră să se unească și pe care vrea s-o domine, așa cum sculptorul stăpînește piatra pe care-o lucrează, lemnul pe care-l dăltuiește. Extremismul mulțimilor se recunoaște după rapiditatea cu care adoptă opinii unilaterale și le împing pînă la consecințele lor ultime, fie ele pozitive ori negative. Ea traduce o tendință permanent prezentă înspre acțiune; numai că aceasta, pentru a se realiza, are
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
căutate. Capitolul II Forma colectivă: dogmatică și utopică I Credințele joacă rolul formelor. Suprapuse materiei prime care sînt indivizii reuniți în grup ele produc mulțimile organizate, psihologice. Ele sudează laolaltă părțile unei colectivități, așa cum mortarul cimentează cărămizile. Tot ele îi dăltuiesc în vederea unui scop comun. Dacă sînt prost concepute sau lipsite de rigoare, credințele se estompează, construcțiile se năruiesc. Nu există mulțimi fără credințe, așa cum nu există casă fără arhitectură sau ciment. Contrar sociologiei, istoriei fie ea de inspirație marxistă sau
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]