608 matches
-
scumpă, dată cu un gest de emfază, de rutină sau de obligație: „Te copleșește darul, dacă ți se dă cu un zâmbet”.) „Sunt unii care dau puțin din belșugul pe care Îl au, și aceasta pentru a li se recunoaște dărnicia, Însă această dorință ascunsă umilește darul făcut. Sunt, apoi, alții care, puțin având, dau totul. Aceștia cred În viață și În mărinimia vieții, iar sacul lor niciodată nu-i gol. Ei sunt cei ce dau cu bucurie, iar bucuria le
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exprimată la anumite intervale de retestare devine discutabilă. O primă problemă este aceea că, de exemplu, dacă luăm în atenție doar aspectul temporal și măsurăm repetat o persoană, putem să constatăm că aceasta se manifestă stabil la o anumită trăsătură (dărnicia) chiar la cinci ani de la prima măsurare. Vom fi însă „puțin” confuzi atunci când, la șapte ani de la prima măsurare, persoana nu se va mai manifesta stabil la trăsătura de interes. Confuzia va fi și mai mare dacă, după încă trei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din Jina (publicată în revista „Grai și suflet” în 1931-1934 și scrisă în colaborare cu Felician Brânzeu), în care examinează latura apuseană a „mărginimii” Sibiului, prezentând viața jinarilor, onomastica, toponimia, economia preponderent pastorală, casele, relațiile dintre locuitori, bazate pe bună-cuviință, dărnicie, omenie, ospitalitate. A întreprins anchete dialectalo-folclorice în Țara Moților, Lăpușul de Sus, Bihor, Valea Almăjului și în județul Năsăud. Volumul postum Folclor românesc (1987) cuprinde creații populare din Banat, Transilvania (cele mai multe), Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și
SANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura ardeleană nouă, București, 1945; Ion Pop-Reteganul, pref. Ion Agârbiceanu, București, 1965; Iubiri, București, 1968; Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, pref. A. E. Baconsky
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
parte din unitatea de pază a frontierei pe Ceremuș. În septembrie 1933, împreună cu Mihail Axinte și alții, scotea, la Mediaș, revista „Lanuri”. Articolul-program, foarte probabil datorat lui P., invoca idealul unui „tradiționalism dârz, evolutiv”, edificat pe cuvântul „neuzat”, mustind de dărnicia pământului natal. Prezent aici cu poeme, redactează, alături de N. Albu și V. Copilu-Cheatră, rubrica de recenzii „Cărți”, precum și rubrica „Cronica”. Nu a fost un cronicar sistematic și de doctrină, dar, ghidat mai ales de intuiție, a lăsat aprecieri sigure despre
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
trece - ca prin farmec - de la zeci de mii de lei la sute de mii și potențialul crește în raport direct cu ambiția, cu care se muncește la sporirea fondurilor. Iar dacă râvna femeii române e pornită spre adunare de fonduri, dărnicia femeii române nu rămâne îndărăt cu nimic. Gesturile largi cu care se împart ajutoare, contribuții și cheltuieli caritative din partea Reuniunii, pun în uimire și pe cei optimiști binefăcători. Reuniunea îmbracă anual mai mult de una sută copii nevoiași, ajută femei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la Istanbul), A. îl tratează cu ambiguă îngăduință, la concurență - neștiută - cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă, retoric, nota subsecventă, în care A. dezavua
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
și învățați să-i controlați un alt fel de mușchi se așterne peste creierul vostru, ca pe scoarța unui copac. Nimeni nu schițează nici măcar un zâmbet. Îl știu iute la mâ nie. Rufus începe să circule printre ei, împărțind cu dărnicie lovituri de baston în dreapta și-n stânga. — Nu ne-a spus nimeni să folosim doar armele boante și sulițele de lemn, se înalță o voce. — Ba v-am spus, îl contrazice enervat Vittelius. Dar ce vă intră pe-o ureche
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să conștientizeze, dintotdeauna o parte din el s-a revoltat împotriva unui astfel de spectacol rușinos. Împotriva acestei manifestări degradante de dispreț față de demnitatea vieții omenești. Cum să se bucure de moartea pe care mii de oameni o împart cu dărnicie în dreapta și-n stânga din zori până-n amurg, fără să trebuiască însă s-o înfrunte ei înșiși? Și, mai ales, fără să verse vreo lacrimă pentru sacrificiul celor care le multiplică miza pariurilor și a câștigurilor. Clatină din cap cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unor japonezi care s-au lepădat de superstițiile budiste și de zeii păgâni și acum cred în Dumnezeul nostru. Când oamenii bisericii spuneau asemenea cuvinte cu un aer compătimitor, samuraiul avea impresia că era ca și cum un om bogat își arăta dărnicia față de un cerșetor. Nu prea îi plăcea când Buddha în care credeau tatăl, unchiul și soția sa era batjocorit felul ăsta. „Eu nu sunt creștin”, își zise samuraiul clipind. „N-am să mă închin niciodată în fața Hristosului pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
scăunel, înhămându-și toată puterea prin brațe: era întâiul avânt. Putea, urcându-se pe scăunel, să-și moaie degetul în gavanosul cu dulceață, de pe măsuță, ca mai apoi, după ce și l-a supt, să-l întindă și mamei; era întâia dărnicie. Putea păși singur în cerdac: era întâia pribegie. În curând pașii lui se căzniră prin ogradă; ulița îl privea înduioșată pe sub poartă, făcându-i semne cu portița: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mea, sau măcar tot ceea ce gândise despre mine, își pierdea timpul în mod neînsemnat. Alături de critici trebuiau să vie și laudele. Erau acei "drăguți", acei "buni", acei "care cântau drăguț la piano". Îndeosebi calificativul de "bun" îl risipea cu multă dărnicie. De o întrebam "a citit ceva?" sau "se pricepe în ceva?" îmi riposta, ca o scuză suficientă: "Dar e așa de bun!", ca și cum bunătatea ar fi putut să-l caracterizeze în mod deosebit pe sublocotenentul X. zornăind de dimineața până
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
era Îndrăgostit, totuși...! Cu puțină vreme În urmă, Carla obținuse o confortabilă locuință la Împlinirea celor 28 de ani. Cu acest prilej, Tony Pavone contribui cu o sumă suficientă la mutarea ei În casă nouă. Puțin mai târziu, cu aceeași dărnicie, mai contribui și la mobilarea celor trei camere, spre deplina satisfacție a Carlei, care-l copleșea cu dragostea ei. Adeseori fata, Îl ademenea cu vorbe pline de eleganță sufletească, dorind ca generosul ei prieten să se mute În eleganta sa
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Internaționale din București, și apoi de la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul Andrei Mircea. Cercetătorii, mai ales istoricii, știu că relatarea sau interpretarea unor evenimente după documente sau date din mass-media nu reușește întotdeauna să cuprindă întregul tablou. Se adaugă, uneori cu dărnicie, imaginația proprie, contururi văzute prin lentile nepotrivite sau culori personale. Redarea lor constituie însă un început deosebit, deși unele lucruri rămân așa cum au fost scrise pentru prima dată și, din păcate, nu în întregime cum s-au petrecut în realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a nu-și îndepărta vecinii cei mai încercați, tatăl meu i-a ajutat adesea, făcându-i să profite de achizițiile sale, mai ales când era vorba de carne sau de trufandale; dăruia însă întotdeauna cu măsură și modestie, căci orice dărnicie însemna o provocare, orice bunăvoință - o umilire. Iar când populația capitalei, ajunsă la capătul puterilor și al iluziilor, și-a manifestat în stradă furia și confuzia, iar o delegație s-a dus la sultan spre a-l soma să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
luptăm... Se agăță de brațul lui Valerius, dar nu avu timp să spună nimic, pentru că în clipa aceea se auziră sunetele ascuțite ale trâmbițelor. Un glas puternic răsună în arenă, însoțit de zgomotul copitelor. — Popor al Romei! În marea-i dărnicie, împăratul vă oferă jocurile sacre în cinstea Imperiului, spectacolul cel mai captivant la care ați asistat din vremea lui Nero! Valerius asculta cu capul plecat, închipuindu-și-l pe crainicul care făcea turul arenei în trap mărunt. Blestemă printre dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
stelele în strălucirea lor Mă-ndeamnă ca privirea să le-o dăruiesc, E pentru că au învățat cuvântul dor Iar prin sclipirea lor fiorul îl cunosc. Și dacă luna blândă cu al ei mister Trimite surâzând o mângâiere, E pentru că în dărnicie, nor și cer, Încununează iubirea lumii în tăcere. Și dacă iarna în alb de stea În drumul ei natura împodobește, E pentru că ușorul fulg de nea În gingășia lui, o inimă topește. Și dacă flori pe ramuri strălucesc În fire
Şi dacă…. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_547]
-
rostul pe catedralele creștine? Ce înțeles poate avea această înfruntare între frumos și urât, între hieratic și grotesc? Legenda spune că un dragon teribil trăia într-o peșteră, în apropierea Senei. Această reptilă cu gât lung, denumită Gargui, împărțea cu dărnicie groaza printre oamenii din împrejurimi, făcând victime pe măsură. Cel care îi scapă pe locuitorii din Rouen de această pacoste este Sfântul Roman, care, în preajma anului 600 răpune dragonul făcând semnul crucii, apoi construiește o biserică și creștinează întreaga așezare
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
pare atât de vechi, de cunoscut, de trăit, încât nu-ți mai rămâne decât, cel mult, să întinzi mâna, să prinzi și să strângi în pumn, chiar atunci, clipa care, simți asta, doar ție îți este dată într-o nesfârșită dărnicie. Începuse să picure. Am întins mâna și mi-am lăsat-o udată. Apoi mi-am răcorit obrajii. Îi simțeam încinși. Un tramvai opri. Orbul porni spre el. Vatmanul așteptă până bărbatul acela reuși să se urce, apoi tramvaiul se desprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine, prin astfel de locuri ale pașilor, ale trecerii. Ele mă construiesc pe mine, redându-mi încărcătura lor din tot ce eu am pierdut, din tot ce ele au păstrat. Generozitatea lor se revarsă asupra mea ca o pildă a dărniciei. Mi se dăruiesc și îmi dăruiesc mie, risipitorul avar. Scriu și scrisul mă descrie împotriva mea. Nu-i chin, nu-i dramă, nu-i „textualism“. E doar uimire și bucurie. Aproape că simt ce-a vrut să spună Flaubert cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
puternic. Constați că nu ai trăit la întâmplare, că toată viața ta, de fapt, a fost ordonată după legi impecabile, ocrotitoare, darnice, a căror frumusețe abia acum ți se descoperă. Moartea vine astfel cu frumuseți nebănuite. Fie doar și pentru dărnicia ei de a-ți dezvălui, în final, coerența vieții merită să-i fii recunoscător. Recunoscător și vieții tale că s-a lăsat trăită. Murită s-a lăsat. Mai rețin câteva sintagme din dicționarul deschis în această dimineață. Metus corda glaciat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
slava ei. Nu m-au primit însă în nici un cor, neavând volum pe măsură. Mai îmbătam și coriștii de lângă mine, și dirijorul, cu damful meu. Beat, am bătut împleticit pasul de paradă. Am împărțit marile idealisme ale nimicniciilor mele în dărnicii spontane prin crâșmele și bodegile multilateralei, fără să fi tânjit vreodată după marile ei restaurante. Când am intrat odată într-unul dintre acestea, de frică, am băut doar suc de roșii diluat cu apă de la chiuvetă. A trebuit să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
salcia aceea, din toiagul alb al orbului, din întinsul luciului de apă, din cioturile munților cu desene sinilii în depărtare, din liniștea și din uitarea tuturor depărtărilor în care mă prăbușisem. Lumină venită din străfunduri, revărsată peste Lume ca o dărnicie a celor din pământuri. Întăritoare, izvoditoare de noi chemări, de noi dărnicii sufletești, dăruire trimisă în Lume de la cei duși, lumină care, atunci când crezi că toate ale tale pierdute îți sunt, vine și-ți daurește iarăși calea. Bătaia molcomă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din cioturile munților cu desene sinilii în depărtare, din liniștea și din uitarea tuturor depărtărilor în care mă prăbușisem. Lumină venită din străfunduri, revărsată peste Lume ca o dărnicie a celor din pământuri. Întăritoare, izvoditoare de noi chemări, de noi dărnicii sufletești, dăruire trimisă în Lume de la cei duși, lumină care, atunci când crezi că toate ale tale pierdute îți sunt, vine și-ți daurește iarăși calea. Bătaia molcomă a apei în taluzul șoselei, clinchetul monoton al undelor lovite, sunetele muzicuței depărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Iată în câteva cuvinte ce-a făcut el pentru învățământ : A chemat învațați din Italia și alte țări străine pentru a reînsufleți școlile publice ale Franței , care fuseseră mult slăbite de pe urma frământărilor din ecpocile precedente . I-a răsplătit cu mare dărnicie pe acești oameni reținând câțiva pe lângă el și cinstindu-i cu prietenia sa . Cu ajutorul lor el a întemeiat o academie sau școală regalaă, care trebuia să aibă conducerea tuturor școlilor din regat . Carol însuși era membru al acestei academii pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]