8,894 matches
-
cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu a existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
sau Granguru. Sărbătorit de tinerii satelor , până la mijlocul secolului al XX-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, se constată că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era pețitorul
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de cercetat înainte de anul 1990, aș opta mai mult pe legătura acestei sărbători ca fapt existențial în calendarul trac, preluat de daci, decât ca împrumut din limba slavă. Susțin prin aceasta și o veche legendă atribuită miraculosului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria, nu se cunoaște
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până astăzi, pe întreg teritoriul locuit de români. Ar trebui consemnat faptul că această sărbătoare și-a avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
etc. Sunt doar câteva repere, pentru cititorii noștri. Maestrul Corneliu Leu s-a născut, în urmă cu 80 de ani, la 21 iulie, sub soarele care transformă în miere amețitoare celebrele podgorii ale Medgidiei, din care se bucurau și zeii daci. Verbul său e strălucitor și mușcător ca mustul în fierbere, spiritul ademenitor ca valul neobosit al mării care i-a legănat copilăria. Mi-e drag Corneliu Leu și mă bucur că pot să-i spun, cu reverența cuvenită: La mulți
LA MULŢI ANI, MAESTRE CORNELIU LEU! ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_maestre_corneliu_leu_art_al_florin_tene_1342784905.html [Corola-blog/BlogPost/356870_a_358199]
-
mă invită să iau loc pe fotoliu și când mă așez arcurile au cedat până la dușumea. Discutăm despre fondul comun indo-european și i-am spus că vorbele ce sunt reconstituite în acest fond comun trebuie să le fi avut și dacii., idee neacceptata, dar spre surprinderea mea acad.Al. Graur mi-a spus că e logică. Eu susțineam că tu, frate, a da, a sta a învârți, vânt sunt vorbe dacice. Îmi amintesc că mi-a povestit cum a trebuit să
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
academician chinez, era vânt puternic și nu putea decola avionul, chinezul zicând pe limbă lui taifan cu sensul mare vânt, exact cum spunem noi fan « iarbă uscată » Am scris în mai multe cărți că vânt trebuie să fi fost la daci cf.i-e *uent »vânt », dar adăugăm acum hititul huwant, toharic A want, wuntu în pakanh(Australia), toate »vânt ». De fapt chinezii îl scriu feng înțeles de altii fără g final: taifun în germană, fohn în engleză, dar fan în
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
de ape Acolo-n Țara transilvană, În care mi-a rămas devreme Copilăria mea orfană În focul sacru din poeme. Ca dorul puilor de cuc De mamele adevărate, Cât de curând o să mă duc Să-i vindec rănile uitate Și dac'o fi s-adorm vreodată Prea obosit de-această viață Să-mi puneți trupul frânt pe roată Acolo într-o dimineață... Ce dragi îmi sunteți, Munții mei, Ce dragi îmi sunt de-acasă Moții, Mă simt legat de voi, de
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_nicolae_nicoara_horia_1388834561.html [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
potrivit arheologilor care au realizat contestația, în toată Moldova nu s-a dat NICI MĂCAR O SINGURĂ FINANȚARE pentru vreun șantier arheologic, în timp ce în DOBROGEA s-au dat 14 (PAISPREZECE) FINANȚĂRI pentru cercetarea șantierelor din perioada greaca și romană!!! Că na, dacii, cucutenienii și alte populații autohtone sunt prea barbare în comparație cu grecii și romanii, ca să merite atenție din partea celor care decid unde merg BANII NOȘTRI AI TUTUROR! Acest articol este un prim episod din ceea ce va fi, foarte probabil, scandalul deceniului în
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! by http://uzp.org.ro/arheologii-romani-arunca-in-aer-comisia-nationala-de-arheologie-e-incredibil-ce-se-petrece/ [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le „dacologi protocroniști” și „dacomani”. Iar aceștia din urmă le strigau „specialiștilor”: „trădători și falsificatori de istorie”. Era o hărmălaie de nedescris. Am încercat să descifrez ceva din cearta lor: „Specialiștii” susțineau că neamul dacilor s-a stins după nimicirea lor de către împăratul Traian, că așa zisul „popor român” nu este decât o populație formată din amestecături. Adică, amestecătura din timpul ocupației romane (resturi de daci romanizați, amestecați cu niscaiva coloniști romani, repectiv sărăcime din
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
descifrez ceva din cearta lor: „Specialiștii” susțineau că neamul dacilor s-a stins după nimicirea lor de către împăratul Traian, că așa zisul „popor român” nu este decât o populație formată din amestecături. Adică, amestecătura din timpul ocupației romane (resturi de daci romanizați, amestecați cu niscaiva coloniști romani, repectiv sărăcime din sudul Italiei, cu scursuri de aventurieri ai Imperiului Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Acasă > Eveniment > Comunicate > FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMÂNA TDC - COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIATA FAVORIT DIN BUCUREȘTI Autor: Geo Stroe Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului NOI, membrii Fundației Academia DacoRomâna TDC, constituită în scopul cunoașterii, cercetării, creării, stimulării, promovării, apărării și eternizării valorilor dacoromânești
COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIAŢA FAVORIT DIN BUCUREŞTI de GEO STROE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoromana_tdc_c_geo_stroe_1342000521.html [Corola-blog/BlogPost/340688_a_342017]
-
Fundației Academia DacoRomâna TDC, constituită în scopul cunoașterii, cercetării, creării, stimulării, promovării, apărării și eternizării valorilor dacoromânești și pregătirii spirituale a renașterii pentru reîntregirea națiunii dacoromâne de pretutindeni în contextul valorilor umane universale propunem: Ridicarea unei statui a marelui rege dac Burebista în capitala României, municipiul București, la Piata Favorit, în fața noului Centru Cultural, care va purta aceeași denumire la final. Prin aceste schimbari Stația ITB și Piața Favorit (nume care nu spune nimic, deocamdată!), să fie denumită Stația ITB BUREBISTA
COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIAŢA FAVORIT DIN BUCUREŞTI de GEO STROE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoromana_tdc_c_geo_stroe_1342000521.html [Corola-blog/BlogPost/340688_a_342017]
-
ASCULTIALOMIȚA”- este filiala independența a F.A.D.R.T.D.C., cont BCR Ș.A. Ialomița - Slobozia, cod fiscal nr.15162556, IBAN RO14RNCB3100000057540001 Referință Bibliografica: Fundația Academia DacoRomâna TDC - COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIATA FAVORIT DIN BUCUREȘTI / Geo Stroe : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 558, Anul ÎI, 11 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Geo Stroe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COMUNICAT DE PRESĂ (2): PROPUNERE DE RIDICARE A UNUI GRUP STATUAR AL A MARELUI REGE DAC BUREBISTA LA PIAŢA FAVORIT DIN BUCUREŞTI de GEO STROE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoromana_tdc_c_geo_stroe_1342000521.html [Corola-blog/BlogPost/340688_a_342017]
-
și „Madonă”...”Sara pe deal”...”Mortua est”...”Scrisorile”...cufundându-ne tot mai mult în oceanul eminescian de frumusețe și idei magice, care ne-au răvășit simțirea. Ascultam cu toții vrăjiți, aproape fără să mai respirăm. Când ne-a citit ” Rugăciunea unui dac”, Țuțu a exclamat: - Băi, știți că noi purtăm în corp sufletele unor daci? Ne-am uitat unii la alții, uluiți și derutați: Așa o fi, dacă zice Țuțu! Mașinal, am dus mâna la inimă să simt pulsul acelui suflet misterios
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
în oceanul eminescian de frumusețe și idei magice, care ne-au răvășit simțirea. Ascultam cu toții vrăjiți, aproape fără să mai respirăm. Când ne-a citit ” Rugăciunea unui dac”, Țuțu a exclamat: - Băi, știți că noi purtăm în corp sufletele unor daci? Ne-am uitat unii la alții, uluiți și derutați: Așa o fi, dacă zice Țuțu! Mașinal, am dus mâna la inimă să simt pulsul acelui suflet misterios. Oricum, din acea zi, m-am simțit un dac venit aici din acele
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
în corp sufletele unor daci? Ne-am uitat unii la alții, uluiți și derutați: Așa o fi, dacă zice Țuțu! Mașinal, am dus mâna la inimă să simt pulsul acelui suflet misterios. Oricum, din acea zi, m-am simțit un dac venit aici din acele vremuri mitice. Era așa de tulburătoare acea simțire...Însă, din reveria acelei fantastice stări, ne-a trezit domnul Genescu, profesorul de matematică, după ce observase lipsa noastră de la ora dumnealui. O pârâcioasă, care ne urmărise, îl aduse
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
ce curge în poeme ca susurul izvoarelor de munte, am otrăvit-o cu atâtea englezisme. Ce să facem și noi? În ultimele decenii ne-au potopit niște termeni tehnici ce-au curs de la „ăia”, odată cu mărfurile lor. Iar mândrii tăi daci, care mai de care mai sprințar, mai „spam”...mai „cool”(ăhăă...ce știi Domnia Ta!), au tulburat izvorul limbii Tale, transformându-l într-o mocirlă de „romgleză”. Nu fi supărat pe noi! Poemele Tale le păstrăm în suflet tot curate și
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]