8,648 matches
-
o vaz?. Prive?te-le cu aten? ie! Este o imagine a rela?iei dintre om cu p?mântul pe care st???i cu cerul pe care Il contempl? sau alt simbol. Lumea este plin? de semne, totul este simbol. Dac? prive?ți un obiect ?i nimic nu se arăt? În ochiul ț?u, de vin? este nu obiectul, ci ochiul care nu ?ție s? priveasc?. Esteticienii no?tri spun c? universul nu este poetic. Devine poetic. Cap??? atâta lirism cât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s-a risipit În undele m?rii, cântecele lui Orfeu, preschimbate În murmurul valurilor, o redau nemuririi, amintind mereu c?, odinioar? „pe urmele de st? nce risipite cu splendoare" a existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
alb? regina nop?îi moart?. O dormi, o dormi În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au mai l?sat „abia contururi triste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Prelegeri de estetic?) În alte crea?îi, eul liric eminescian modeleaz? În chip diferit configura?iile spa?iului descris. De data aceasta, sufletul tainic al lumii i se relev? Într-un moment de magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac? În „Cr?iasă din pove?ți", luna „argintie" ?ese „neguri albe, str?lucite " aruncate peste „haină nop?îi" În care s-au aninat florile-stele „boabe mari de piatr? scump?" este pentru c? feericul peisaj st? sub semnul sacrului - sugerat de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie În profunzimile spa?iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la? zeii În???i lumea mitului aureolând astfel peisajul descris, conferindu-? i sacralitatea unui templu magic. Dac? mediul subacvatic este dominat de sclipirile argintii ?i de r?sfrângerile astrului nocturn În albastrul apei, În inima p?mântului, a muntelui, domne?te aceea?i lume arhitectonic?, de data aceasta s?pat? nu În „sc?ri de valuri", ci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
risipit În undele m?rii, cântecul lui Orfeu, preschimbat În murmurul greu de durere al valurilor sale, va aminti mereu poezia cet?? îi a c?rei frumuse?e ?i echilibru triumfă odinioar? „pe turmele de stânce risipite cu splendoare". Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee ?i În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie. ?i prin natura care i-a dat via??: „Nu Întâmpl?tor, tot În direc?ia gândirii hegeliene, aceast? frumuse?e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Doina str?luce?te-n noapte că din marmur? zidit?, / Prin o mreaj? argintoas? că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un ? paradis selenar": "Că ?i paradisul selenar din ??rmanul Dionis, paradisul polar ar p?rea pustiu, dac? n-ar face posibil? realizarea erotic? ". Alteori este utilizat un sinonim al termenului „paradis" -„Eden": „Lumea ghe?urilor, la care ader? spiritual creatorul din Odin ?i poetul ?i care fascineaz? pe Toma Nour e, mai mult decât aceea a lacului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prin care opera I?i comunic? multiplele sale semnifică?îi, luna, cerul, stelele teiul, salcâmul, lacul, str?vechiul codru devenind În felul acesta motivele unui amplu ?i fantastic desen cosmic numit simplu, natura eminescian?: Borealismul, ca ?i neptunismul ?i uranismul (dac? accept?m aceast? terminologie), o form? de evaziune, specific romantic?, se particularizeaz? la Eminescu, prin câteva elemente. A?a sunt, de pild?, participarea moral?, ardenta evoc? rii, fascina?ia peisajului ?i, Îndeosebi, punerea viziunii sub un unghi filozofic." (Eugen Simion
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
adeseori, f??? de veste I?i schimb? locul Întrun discurs, cum este cel romantic, În care am? nuntul este observat din unghi cosmic ". Este vorba despre mitul na?terii ?i mor?îi universului („Memento Mori", „Mure?anu", „Rug?ciunea unui dac", „Scrisoarea I"); mitul istoriei În care Eminescu se refer? la m?rirea ?i dec?derea marilor cet??i iar, pe de alt? parte, a?az? În opozi?ie „plenitudinea ?i În?elepciunea trecutului" ?i prezentul dec?zut; mitul În? eleptului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice, al complexelor simboluri metafizice pe care ni le dezv?luie universul s? u artistic: „Dac? realitatea este proiec?ia sau ??sfrângerea unei Înalte gândiri nemi?câte ce o contempl?, noaptea lunar? ne Ing?duie experien? a acestui adev?r metafizic, devine oglindă lui, transparentul lui simbol" . Tablourile nocturne din crea?ia eminescian? sunt de neînchipuit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i dac? stele bat În lac Adâncu-i luminându-l E că durerea mea s-o-mpac Inseninându-mi gândul ? i dac? norii de?i se duc De iese-n luciu luna E că aminte s?-mi aduc De tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ale mitologiei eminesciene, rotirea lor determin? destinul implacabil al oamenilor („Ei doar au stele cu noroc / ?i prigoniri de soart?" Luceaf?rul) sau Întruchipeaz? puterea divin? (Zamolxe e „s????? tor de stele ?i-ncep?tor de drumuri"Rug?ciunea unui dac); sunt „patria cosmic?" a sufletului omenesc („orice om În lume / Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea" Povestea magului c???tor În stele), unind Între punctele orizontului arcurile de lumin? ale „globului sideral": „ O stea e un imperiu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întreaga lume" cu parfumul ei. Simbol al iubirii pure, ea este purtat? de față de Împ?rât la nunta sacr?: „Astfel, vine ml? dioas?, trupul ei frumos Îl poart?, Flori albastre are-un p?ru-i ?i o stea În frunte poart?". Dac? steaua din frunte o deosebe?te de fiin?ele obi?nuite În poem, ea fiind omologat? cu o zân?, ale c?rei Însemne magice le poart?), floarea albastr? consfin???te puritatea sentimentului de dragoste: „Astfel, iubita care e În stare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
blând / Câri se-ntind albi că ??pada ?i ea straturi argintoase, / Oferindu-i flori de aur ?i viole-ntunecoase; / Ea din când În când plive?te câte una, aruncând / Flori de neaua peste ape ce alerg fulger?toare" „Memento Mori"). Dac? florile sunt simboluri ale frumuse?îi neînchipuite, ale sensibilit??îi ?i ging??iei, Întruchipând metafizic gândurile „de aur" d? ruite oamenilor de c?tre zâne, albastrul petalelor, oglindind În limpezimea ?i str?lucirea lor infinitul cerului, reprezint? o sugestie a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de harț?, un astfel ?ir de h???i, pe care le-am putea suprapune, numai atunci am avea o harț? real? a teiului. ?i dacă am Întocmi o harț? a sentimentelor pe care le stârne?te un tei În oameni? Dac? am Întocmi o harț? a sentimentelor pe care un tei le stârne? te În celelalte vie?uitoare? ?i dac? am Întocmi o harț? a fenomenelor pe care un tei le stârne?te În lumea vegetal?, sau chiar asupra celorlal?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
muncii. Era un adevărat eveniment faptul că puteai să bei bere marțea... Prin ce minune? De fapt, se făceau repetiții pentru spectacolul de 23 August. Și cum Buzăul era considerat În manualele de istorie ca fiind un oraș În care dacii liberi supraviețuiseră până hăt, târziu, după retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
August. Și cum Buzăul era considerat În manualele de istorie ca fiind un oraș În care dacii liberi supraviețuiseră până hăt, târziu, după retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cum Buzăul era considerat În manualele de istorie ca fiind un oraș În care dacii liberi supraviețuiseră până hăt, târziu, după retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu placaje maro căcănii -, și În sfârșit a luat-o senin spre noul Bulevard al Unirii, umbrit de-o parte și de alta de opera școlii de arhitectură „Ion Mincu“. Bulevardul se deschidea larg În fața lui, prea larg pentru puținele Dacii care Îl străbăteau, lipsit de copaci, dar Împânzit de bănci, pe care vara ai fi făcut insolație, iar toamna ai fi visat la foșnetul frunzelor arămii, dacă nu ai fi avut sentimentul pustietății. La parterul blocului M14 era o cofetărie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
paha rul. Iar omul ăsta nu e de condamnat pentru că s-a transformat într-un ucigaș fără milă. Un ucigaș de câini nu întâmpină prea multe probleme în momentul în care trebuie să se transforme într-un ucigaș de gân daci. Mă rog. N-am mai ținut cont că a omorât un câine din greșeală și un gândac cu premeditare. Se trântește pe canapeaua din sufragerie și stă nemișcat, în casa în care toate luminile sunt aprinse. Simte că ceva nu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
are dreptul să plătească o pensie alimentara,să-și vadă periodic copilul sau copiii,să aibă grija de ei până la majorat... După despărțire,o doamna i-a spus fostului soț:” Da’,tu,nu mai treci pe acasă? Ce crezi că,dac am divorțat,nu mai ai obligații săptămânale de soț?”. Cele mai neplăcute momente la separare sunt custodia copilului și partajul. Toata averea familiei,mobilă și imobilă,este evaluată de experți în merceologie,construcții și cadastru.Martorii au o pâine bună
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
general șase ani și câte două creste. Sunt niște alea păroase, jucăușe, ceva mai mari decât un cal, și există la noi din negura timpului. Odinioară trăiau în comunități exclusiviste, unde practicau jocuri de societate precum „puia gaia“ sau „prinde dacu’“. La niște băbuțe care ședeau în spatele lui și se în chinau, Nea Nebunelea s-a întors și le-a zis: — Când prind un om îl siluiesc. Pe traseu, Nea Nebunelea zicea că trecem cu tram vaiul prin toate punctele istoriei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu cuteze a pescui până la hotarul care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]