3,132 matches
-
d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost locuită de populație autohtonă, aflată la un nivel superior de cultură materială și spirituală. în așezările geto-dacice și dacice forma de organizare social-economică era obștea sătească care avea o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a teritoriului de către întreaga populație, lăsând în urmă un vid demografic. O problemă de interes științific a devenit, datorită unor cercuri interesate, o problemă politică de justificare a stăpânirii asupra unor teritorii românești. Deși puține, documentele istorice care dovedesc continuitatea dacică și daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românii au venit în contact. în satele comunei Filipeni, cel puțin în satul Slobozia, termenul argea desemna structura din lemn, partea superioară a unei case, lemnul care constituia acoperișul. Este unul dintre cuvintele moștenite în limba română din fondul preroman, dacic, întâlnit astăzi în nume de râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș etc.). Dintre locuințele sau amenajările gospodărești folosite sezonier, ne vom opri asupra stânei, cea mai veche locuință sezonieră, care cuprinde întreg locul pe care e
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe lângă incantații, foloseau, în lupta cu răul palpabil și cu cel imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l înconjoară. și vechea societate dacică și societatea românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele practici magicoreligioase, sunt moștenire din fondul dacică și daco-roman, au fost acceptate de biserică și încreștinate, devenind din sărbători și practici păgâne, sărbători creștine. Vom aminti numai de Rusalii, o sărbătoare păgână a florilor la romani, pătrunsă în Calendarul creștin. O mențiune specială se acordă Sânzienelor, sărbătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rău de tot, ne păzeam strașnic de el, noi, ucenicii, așa ne spuneau bătrânii din sat, cică e în vârful muntelui o peșteră care are înăuntru o comoară, brățări de aur, de peste un kilogram jumate una, kosoni, astea sunt monedele dacice, statuete de aur sau bronz, pietre, aur peste aur. Muntele îți dă înapoi tinerețea dacă meriți și n-ai trădat, n-ai mințit groaznic, că așaaaa, toți mințim câte puțin, minciuni catolice (nu ești bolnav, nu ai nimic, e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ELENA ARMENESCU - MEMORIA STATUILOR (POEME) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 972 din 29 august 2013 Toate Articolele Autorului MISTERE DACICE În munții falnici, vestiți în lumea toată Grote și izvoare țâșnitoare din maluri Peșteră cu intrarea ascunsă, ciudată Șerpuită de apa coborâtoare în valuri Nestrămutat așteaptă! Altar din piatră modelată Și multe ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
de simboluri). Discul circular al afișului și al catalogului lansate de artista plastică Maria Constantinescu la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești e un simbol al vieții dar și al luminii și l-aș asemui cu Soarele de andezit din incinta sacră dacică a Sarmizegetuzei Regia. Pentru că simbolul cercului se suprapune cu cel al “eternității sau al neîncetatei reînnoiri” (M. Rutten). “Simbolurile folosite de țărani sunt simple, pure, parcă vin din cosmos, vin din inimă nu din cap....își coboară gândul în inimă
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
lăudabil în acest moment, pentru păstrarea acestor mărturii în arhivele istoriei. Lăudabilă a fost și inițiativa de a lega această tematică, în care s-a mai făcut puțină lumină, cu Sarmizegetuza Regia. De fapt, orice deplasare sau expediție la cetățile dacice (Costești, Blidaru, Sarmizegetuza) constituie un nou pas pentru cercetarea Istoriei Daciei. Sarmizegetuza Regia mi s-a părut ca o carte deschisă, cu semnificații multiple, depozit de valori spirituale, labirint inițiatic și spațiu al cunoașterii gândirii dacice, închizând în sine și
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
sau expediție la cetățile dacice (Costești, Blidaru, Sarmizegetuza) constituie un nou pas pentru cercetarea Istoriei Daciei. Sarmizegetuza Regia mi s-a părut ca o carte deschisă, cu semnificații multiple, depozit de valori spirituale, labirint inițiatic și spațiu al cunoașterii gândirii dacice, închizând în sine și secretul salvării ființei naționale. Sarmizegetuza - miracol și simboluri În această cetate religioasă, cu multe sanctuare, am simțit nu numai protecția “valvelor înălțimilor muntoase” ci și ceea ce Eminescu numea “sămânța de lumină, ... duhul - reflexul energiei divine, loc
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
EMINESCULUI Fie să nu mă tămădui-tămăduiesc de harul ceresc; să nu mă mai simt navigând singură într-o barcă, leoarca de vise de parca mi-ar fi izvorât ape vii din sânii-copii; și-aș calcă peste valuri că pe spinări de dacice dealuri nici tare, nici blând îngânând un descânt cu rădăcini în pământul cel sfânt. * * * * * Albastrul halo să mă înconjoare că pe fecioare atunci cand visez că alăptez Duhul Frumosului și al Miraculosului că alăptez pe Însuși Mesia pogorându-se în chiar
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
președintele Consiliului Național al Partidului Unității Naționale Române, membru al Partidului Conservator, cunoscător al limbilor: engleză, franceză, germană , rusă. Multe lucrări publicate, peste 200 de articole, comunicări științifice și conferințe interne și internaționale. Din lucrările Domniei sale evidențiez câteva jaloane : preemțiunea dacică - cu trimiteri la marii istorici ai antichității: Strabon, Pliniu cel Bătrân, Johannes Magnus Gothus, Pitagora, Pindar, Vergilius Maro, etc., mărturii arheologice, consemnări literare, etc. Citez: „dreptul daco-getic este unul de preemțiune. Este un drept universal acceptat și recunoscut. Și acest
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
de când - de unde-atâția demoni primitivi? sub care lespezi lâncezeați - parșivi? religia lui Càin - molimă hidoasă ne-atârnă lepră și ne-a-mpins sub Coasă... ...fără cruțare - Crist va 'tinde braț: „ajunge!” satanic Templul în genuni s-a scurge... ISTORIA ARDEALULUI DACIC câte-ai răbdat - Ardeal pe frunți de daci crestat! te mângâiai: ești viu - nu-i totul scăpătat... e tare greu - pentru cezàr să-ți lùcri vìa dar încă și mai rea ar fi ce nu-i: sclavìa... ...viclene amăgiri - dospite
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Neam - măcar din Doi: Adam și Eva-au fost și sunt valahi - mereu deci viu izvor nobleții să-i dezgropi nu-i greu dar crede - crede-n viforoși martiri și-n sfinți în sângele atâtor rânduri de părinți... ....la Gândul Dacic - îngropat în sus de noi zâmbesc ca la-Nviere - după lumi de-apoi... TÂRFA ÎNCHIPUIRII visuri în văpaie - vinuri de beție când se sting în noapte - duhnește-a urgie... părăsind pădurea - turme inorogii au lăsat copacii grei de orologii trec
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
Domnului și ai Mântuitorului Hristos. În cinstea Numelui său s-au scris acatiste, cărți, imne, psalmi, poezii, legende, s-au realizat cele mai frumoase icoane, s-au ctitorit biserici și mărețe catedrale în întreaga lume ortodoxă. Fiind de viță princiară dacică din Cappadocia și mare Comandant de oști, Sfântul Gheorghe a dat demnitate monarhiei creștine, dând nume unor distinse dinastii engleze: de Hanovra, de Saxa-Coburg-Gotha, de Windsor; elene și sârbe. Prințul capadocian Gheorghe a dat nume de voievozi: Gelu; domnitori: Ghica
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința dumnezeirii. Ideea destinului său era taina suferinței și a jertfei cuprinsă în Hrisovul zamolxian al Legilor Belangine și în Testamnetul Evangheliei lui Iisus Hristos. Duhul divin îi exultă inspirația mistică într-un spațiu existențial al
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
similar țig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi și tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami remains a mistery“ (internet). Aceeași origine o are gr. kame, lat. comă „coama“. Vezi și dacic comati. Dar lat. comă „par, coama“ avea sensul „razele soarelui“ (Dicț. Lat. român, s.v.). • gr. thrikh pare apropiat de aster „astru“, mai ales de terki „soare“ în chukchi și de thura „soare“ în burmeză, khaite seamănă cu abhaz Hayt „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
ša „par“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. • cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană? • cuvântul mesa poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului său de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.) Partener: Teatrul Odeon Coproducător: TVR 2 Sponsori: Domeniile Ostrov, Apiland, Gerovital, New Andrei Style. Parteneri Media: Dacic Cool, România Liberă, Media Trust, Șapte Seri, Observator Cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, agențiadecarte.ro, mai precizează radioromaniacultural.ro . by Marin MIHAI http://mihaimarin.wordpress.com *****arhiva știri / radioromaniacultural.ro : Marin MIHAI : Laureații concursului internațional de poezie “Mugur alb
GALA PREMIILOR RADIO ROMÂNIA CULTURAL de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363324_a_364653]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LUPUL DACIC Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului In pădurea seculară Lupii-n ceata lor bizară Făceau legea, normal,logic Dând efectul...ecologic... Dacii, a lor semenție Studiind-o ca “etnie” Au dedus
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
Roma Capul lupului și forma Steagului de daci purtat, A fost binecuvântat... Azi istoria-i uitată Si adesea modificată, Că fiind sălbatici dacii Au pierit ca vărcolacii Si-au lăsat Dacia goală Dar cu lupi, fără-ndoială! Referință Bibliografică: Lupul dacic / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUPUL DACIC de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362327_a_363656]
-
draviană cu sensul de „soare“. • tien, ten „cer“ (ch., jap.) = kaan „cerul“ (itza, maya, Mexic) ~ ken, kan, kon (chimusă), gün (turcă) (ț' = k' = g'). • šamu ~ šamaš în semitice • kha „cer“ (skr.) ~ kham „soare“ (țig. și nagameză). • *ker „cer“ în i.e. dacica ~ keri (tariano, America de Sud), khor (iranica), khurs (slavă), khursun (scita, sarmata), kuarasy (tupinamba, Brazilia), hor, hvar (iran.), hâre în orokolo (Papua N. Guinee); kira „soare“ (persana). • sora „cer“ (jap.) ~ sur, sura, surya (toate skr.), seră, sora-, sare- (cele 3 în Papua
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]