501 matches
-
recent creată între acest Principat și Imperiul vecin. Sunt atât de multe interese importante, comune ambelor țări, încât este de sperat că nu se va ajunge la o situație critică"84. Putem aprecia așadar că, la sfârșitul anului 1880, chestiunea danubiană intrase într-o nouă fază, caracterizată de apropierea treptată, dar clară, a Rusiei de Austro-Ungaria și de opoziția tot mai fermă și dârză a României în fața tendințelor monarhiei bicefale de hegemonie pe Dunăre, în sectorul Porțile de Fier-Galați (s.n.). În
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Hoyos, sprijinit de colegul său german, contele Wesdehlen, i-a lăsat de înțeles premierului Ion C. Brătianu, în cursul mai multor discuții, că țara sa ar sprijini realizarea acestui act în schimbul rezolvării rapide, în sensul dorit de Viena, a problemei danubiene 86. Era un șantaj mai mult decât elocvent. În planul relațiilor internaționale, în condițiile apropierii momentului înnoirii "Alianței celor trei împărați" (kaiserul Germaniei Wilhelm I, împăratul habsburg Franz Joseph și țarul Rusiei Alexandru al II-lea) - eveniment care va avea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Aceasta era starea de spirit care domnea la București. La Viena în schimb, cercurile politice conducătoare jubilau. Printr-un compromis cu celelalte Mari Puteri, monarhia habsburgică a mai obținut o victorie diplomatică. O victorie socotită incompletă, deoarece problema regimului navigației danubiene pe segmentul Porțile de Fier-Galați rămăsese nerezolvată. În consecință, imediat după încheierea sesiunii CED din mai-iunie 1881, diplomația de la Ballplatz a reînceput negocierile în marile capitale europene 98. Astfel, după ce îndepărtase, provizoriu și printr-un compromis, pe principala sa rivală
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
controversatului proiect Barrère, care în optica diplomației franceze urma să împace teza austro-ungară cu cea britanică. În concepția autorului ei, participarea permanentă la lucrările Comisiei Mixte a unui delegat al CED ar fi constituit garanția aplicării unui regim de navigație danubiană unitar, de la Porțile de Fier și până la vărsarea în Marea Neagră 103. Proiectul Barrère, odată aplicat, nu numai că ar fi afectat suveranitatea statelor riverane, dar ar fi avantajat net Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, deoarece în primul an de activitate
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să susțină în fața autorităților statelor de reședință teza dreptului fiecărui stat riveran de a executa regulamentul de navigație în apele sale teritoriale 107. Deoarece proiectul Barrère se afla în faza negocierilor confidențiale între Viena, Paris și Londra, rezolvarea problemei navigației danubiene, în cadrul dezbaterilor Comisiei Europene, a fost iarăși amânată. Relațiile dintre România și Austro-Ungaria continuau așadar să se înrăutățească, la originea acestei involuții aflându-se poziția adoptată de cele două state în problema navigației pe Dunăre. Acesta a fost de altfel
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
s-a aflat într-un concediu de odihnă în Anglia, conducerea Legației Regatului Unit la București fiind asigurată de consulul Marii Britanii la Galați, Percy Sanderson, un diplomat dar totodată un comerciant extrem de capabil, cunoscător ca nimeni altul al problemei navigației danubiene, dar și al intereselor comerciale britanice în această regiune 119. Conștient de aceste calități ale lui, lordul Granville îi expedia la 15 septembrie 1881 următoarea telegramă, extrem de importantă prin conținutul ei: "Referitor la chestiunile legate de adoptarea unui regulament de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
regiune 119. Conștient de aceste calități ale lui, lordul Granville îi expedia la 15 septembrie 1881 următoarea telegramă, extrem de importantă prin conținutul ei: "Referitor la chestiunile legate de adoptarea unui regulament de navigație pe Dunăre, aflate acum în discuția Comisiei Danubiene, este de dorit ca Guvernului Majestății sale să îi fie furnizate toate informațiile care scot în evidență suma intereselor britanice implicate în navigația pe această porțiune a râului. În conformitate cu acest lucru, vă instruiesc să-mi furnizați toate datele disponibile cu privire la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
râului. În conformitate cu acest lucru, vă instruiesc să-mi furnizați toate datele disponibile cu privire la comerțul cu această țară - cu România, adică - în secțiunile dintre Galați și Brăila și, respectiv, Brăila și Porțile de Fier"120. În toamna anului 1881, problema navigației danubiene nu fusese, așadar, rezolvată. "Majoritatea discuțiilor - arăta dr. Gheorghe Nicolae Căzan - se purtau acum în jurul propunerii Barrère, care începea să se impună ca o soluție a Marilor Puteri în chestiunea Dunării"121. În octombrie 1881, în urma morții neașteptate a baronului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Dunării însă, cabinetul Brătianu nu a cedat nici un pas, menținându-se ferm pe poziții. Anul următor, 1882, și primele luni ale anului 1883 aveau să reprezinte cea mai incandescentă perioadă a rivalității dintre România și Austro-Ungaria în problema reglementării navigației danubiene. * * * La finele anului 1881, proiectul Barrère devenise un fapt împlinit. Colonelul Eustațiu Pencovici a aflat că ambasadorul Marii Britanii la Paris, lordul Lyons, se prezentase la Ministerul de Externe al Franței și îl întrebase pe șeful diplomației franceze, Léon Gambetta, dacă
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care a insistat atât de mult altă dată pentru libertatea navigației"166. După ce explica și argumenta în mod pertinent faptul că, din punct de vedere istoric, dar și al dreptului internațional, Austro-Ungaria nu are absolut nici un drept pe acel segment danubian unde nu este stat riveran, după ce arăta că la baza demersurilor ei stau interese în primul rând comerciale, dar și geostrategice, Ghica afirma că "este cât se poate de firesc ca România să aibă aprehensiuni și ca ea să dorească
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
luptă pentru fabricile ei și împotriva mărfurilor engleze și franceze pe care libertatea navigației pe Dunăre le face să parvină la Rusciuk, Calafat, Turnu Severin, Vidin, București, în toată România și Bulgaria"168. Aflăm astfel din acest act că comerțul danubian al Marii Britanii, deși "nu are încă importanța aceluia din Egipt, din Indii sau din America", în conformitate cu datele publicate de CED, "a urmat o progresie ascendentă și foarte rapidă"169. Astfel, pentru anul 1880, valoarea produselor britanice importate în România s-
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
odată stabilită între Franța și Austro-Ungaria, noi vom pierde la început avantajele ameliorărilor pe care le-am putea introduce, în timpul acestor dezbateri preliminare, în combinația Barrère, apoi ne vom găsi complet izolați, abandonați atunci când chestiunea va fi adusă în fața Comisiei Danubiene"182. Concluzia trasă de însărcinatul cu afaceri român este cât se poate de edificatoare: "Trebuie luată de urgență o hotărâre promptă și decisivă, și anume: ori persistăm irevocabil în vederile dezvoltate în în ultima circulară a Excelenței Voastre, sau aderăm
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în cele două corpuri legiuitoare ale Parlamentului României se înregistrau furtunoase dezbateri, cerându-i-se guvernului fermitate, la 15 mai 1882 au început lucrările sesiunii din primăvară a C.E.D, având drept temă principală de discuție viitorul regim al navigației danubiene în aval de Porțile de Fier. Durata desfășurării a fost scurtă, comisia întrunindu-se în plen de numai patru ori. Înainte de a analiza acest subiect, ne vom referi la o frumoasă și nobilă inițiativă umanitară, aparținându-i ministrului plenipotențiar al
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și anume: 1. Măsurile sanitare necesare pe parcursul fluviului, pe porțiunea încredințată în 1856 Comisiei Europene a Dunării (Galați - Sulina). 2. Prelungirea mandatului CED, care expira la 24 aprilie 1883. 3. Extinderea autorității CED până la Brăila. 4. Noul regulament de navigație danubiană. Ne vom referi, deocamdată, la contribuția lui Ion Ghica la primul punct. Acesta i-a prezentat șefului Foreign Office, la 10 martie 1882, în numele guvernului român, următorul pachet de propuneri: 1. Înființarea unui consiliu sanitar alcătuit din membrii Consiliului Sanitar
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
vreunul dintre aceste două imperii să nu obțină o poziție privilegiată, Foreign Office a insistat, de fiecare dată, pentru consolidarea atribuțiilor și funcționării CED și în ultimul rând pentru prorogarea acestui organism internațional. În schimb, interesele coroanei britanice pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Brăila nu erau atât de mari în comparație cu acelea ale dublei monarhii. Conștientă de sprijinul acordat de guvernul englez Comisiei Europene, diplomația vieneză, urmărind să asigure hegemonia Austro-Ungariei pe sus-numita porțiune, și-a condiționat asentimentul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de sprijinul acordat de guvernul englez Comisiei Europene, diplomația vieneză, urmărind să asigure hegemonia Austro-Ungariei pe sus-numita porțiune, și-a condiționat asentimentul pentru prorogarea CED de acceptarea, din partea Londrei, a preconizatei Comisii Mixte, care ar fi asigurat Vienei controlul navigației danubiene în sectorul amintit. Or, documentul delegatului francez satisfăcea parțial ambele optici divergente, de aceea Marile Puteri l-au acceptat fără ezitare (s.n.). De altfel, autoritățile de la Viena au ținut să declare că proiectul Barrère reprezintă maximum de concesii pe care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Străine, Eugeniu Stătescu, că șeful diplomației vieneze, contele Gustav Kálnoky, îl înștiințase despre o posibilă inițiativă de a convoca o comisie internațională sau o conferință a ambasadorilor Marilor Puteri, la Paris sau la Berlin, în vederea discutării și soluționării chestiunii navigației danubiene 214. Într-adevăr, inițiativa convocării conferinței internaționale a aparținut guvernului francez prezidat de Charles Freycinet, acțiune continuată apoi de cabinetul Charles Duclerc (din august 1882), aceste două guverne începând o corespondență susținută cu cabinetul Gladstone 215. Guvernul britanic a răspuns
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
o dată cunoscut Londrei punctul de vedere oficial al Vienei. Monarhia bicefală era ferm hotărâtă să nu renunțe cu nici un chip la participarea cu un delegat în Comisia Mixtă a Dunării. De asemenea, Viena era decisă să nu accepte ca navigația danubiană să fie controlată de statele riverane, într-un sector al fluviului în care prezența navelor austro-ungare era aproape exclusivă. De asemenea, executarea regulamentului de poliție fluvială nu putea fi încredințată statelor riverane, "neputându-se avea încredere nelimitată în imparțialitatea și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
intențiile acestor puteri de a determina celelalte Mari Puteri să le ia în considerare și în final să le accepte pretențiile. Austro-Ungaria a încercat - și evident a reușit - să obțină aprobarea "proiectului Barrère" referitor la constituirea Comisiei Mixte pe sectorul danubian din aval de Porțile de Fier, iar Rusia a avut succes în acțiunea ei de a scoate brațul Chilia, pe care era riverană, de sub jurisdicția CED246. "Făcându-și reciproc concesii - arată Iulian Cârțână și Ilie Seftiuc -, Marile Puteri, cu toate
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
regim preferențial unor Mari Puteri în detrimentul unor țări așa-zise mici. Încălcarea suveranității României a fost evidentă prin decizia extinderii autorității CED până la Brăila, fără a se cere consimțământul guvernului de la București. În sfârșit, adoptarea regulamentului de navigație pentru sectorul danubian Porțile de Fier-Brăila fără asentimentul a două din cele trei țări riverane, România și Bulgaria, reprezintă alt exemplu al sfidării drepturilor legitime ale micilor state dunărene. După cum sublinia juristul N. Dașcovici, Conferința și Tratatul de la Londra au demonstrat că "libertatea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
guvernului român, spre a-l determina să accepte sus-numitul act internațional. De fiecare dată însă, acestea s-au soldat cu un eșec. Până la Primul Război Mondial, România își va exercita dreptul său legitim de stat suveran în apele sale teritoriale danubiene, de la Turnu Severin la Galați 253. Și William Arthur White, ministrul plenipotențiar al Marii Britanii la București, făcea cunoscută la Foreign Office, pe 14 martie (1883), starea de profundă nemulțumire care domnea în capitala României, în rândul oamenilor politici, de stat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și maritimă care, după ce vor fi primit sancțiunea puterilor contractante (s.a.), ar face de acum înainte legea pentru navigația la Dunărea de Jos. Astfel, o a doua instanță trebuia să fie creată pentru examinarea și aprobarea regulamentului elaborat de sindicatul danubian. Acest punct de vedere adoptat pentru Dunăre de către puterile europene reunite în Conferințele de la Viena și la Congresul de la Paris nu constituia o o inovație în dreptul fluvial. Atunci când, pe 17 noiembrie 1822, la propunerea ducelui de Wellington 3 cele cinci
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
inutile pentru a se constitui și a se bucura de drepturi care îi fuseseră recunoscute, încetă să existe într-un mod tacit, prin Tratatul de la Berlin. Născută într-un scop de utilitate generală și destinată să facă mari servicii navigației danubiene, ea nu a realizat nici una dintre speranțele pe care se întemeiase. A murit înainte de a fi văzut lumina zilei și pentru a nu mai reînvia deloc, ca pentru a-i atesta Europei imposibilitatea care exista de a stabili pe Dunăre
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Companiei de Navigație, iar municipalitățile riverane, care nu percepuseră de altfel niciodată acest drept de ancoră, au trebuit să îl șteargă, pe viitor, din veniturile bugetelor comunale. Poziția excelentă de care se bucura Austria în calitatea sa de mare putere danubiană nu a adus niciodată vreo umbră asupra României și nu a stârnit nici o clipă în ea sentimente de ură sau de gelozie. România nu a văzut în eforturile făcute de vecina sa în vederea ameliorării stării navigației și dezvoltării mijloacelor de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
există astăzi pe Dunăre nu se datorează decât rezistenței opuse constant de Austria la stabilirea unei ordini normale a lucrurilor, având în vedere avantajele pe care le găsește în această situație care îi asigură un monopol de fapt în navigația danubiană. Credem să fi dovedit, apoi, că nici un precedent nu poate justifica, din punctul de vedere al dreptului, privilegiile pe care această putere înțelege să le exercite perpetuu în apele Dunării de Jos. Ne rămâne de discutat proiectul de regulament care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]