1,380 matches
-
cărei brațe erau formate din mici tuburi din foi subțiri de aur, lipite la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea), se compune din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Mormintele de tip cistă puteau fi întâlnite pe întreaga suprafață a necropolei. În aceste morminte s-au găsit mai multe schelete, foarte rar câte unul singur; apar unele obiecte de inventar, ceva mai frecvent decât în celelalte categorii. Asemănări în privința datării acestei categorii de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului 1983, a fost descoperită o construcție funerară (la adâncime de 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
poate o candelă); pe tencuiala peretelui de lângă acest vas s-au observat urme de fum). Amenajarea deosebit de îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3, sunt morminte cu un singur
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înregistrate și cele mai vaste rezultate sistematice ale cercetării ori descoperirii arheologice, care să demonstreze și cea mai mică continuitate culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele de datare a necropolei și anume: un mormânt dublu grecesc din a doua jumătate a secolului IV a.Chr
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele de datare a necropolei și anume: un mormânt dublu grecesc din a doua jumătate a secolului IV a.Chr. (M91), a cărui formă datează din epoca romană târzie (M92) și în jurul M30, datat la jumătatea secolului III p.Chr. În rest, toate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
țigle (1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate din secolul IV și continuă să apară până în secolul VI. Este întâlnit atât la Mangalia cât și la Piatra-Frecăței. Majoritatea mormintelor sunt orientate V-E. Materialele arheologice cât și monedele permit datarea necropolei în secolul IV. Într-un mormânt (M37/1981, o fibulă pare că poartă un simbol creștin (cruce dublă). În alte două morminte săpate în 1982, s-au descoperit două catarame de bronz: pe armătura uneia (din M7) se află
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alta în formă de cruce (M22). S-au mai descoperit și unele monede (din timpul împăraților romani Maximianus (286-305), Licinius (308-324), Constantin (306-337), Constantius II (337-361), fibule (de tipul cu butoni în formă de ceapă) și alte materiale care permit datarea acestei necropole în secolul IV; s-au mai cercetat și unele morminte din secolul IV. Între anii 1987-1988, la sud de orașul antic, între actuala str. Traian și vechiul golf, s-au desfășurat lucrări de construcție. Cu această ocazie, s-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ipotetic cu Sfântul Ștefan (diacon martir, secolul I); o alta, purtând tot aureolă, poate fi, de asemenea, un sfânt. Alte figuri sunt identificate cu reprezentări tradiționale ale defuncților. Monedele (în special ultima, de la împăratul Valens, datată între anii 367-375) permit datarea mormântului în ultimele decenii ale secolului IV; 3) dintr-o asemenea construcție funerară se crede că provine o masă monolită de calcar cu două picioare, descoperită spre sfârșitul secolului trecut în zona necropolei de pe terenul fostei gări din Constanța. Pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Acestei bazilici îi erau atașate și unele clădiri anexe pe toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nord se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența inventarului funerar a determinat o datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și fotografiate. Unele obiecte, provenite din situri ori descoperiri izolate, păstrate în diverse colecții muzeale, au fost atribuite, interpretate, desenate sau datate eronat (încadrate cronologic mai timpuriu ori mai târziu), ceea ce a determinat revizuirea și rectificarea cazurilor. Unele neconcordanțe între datările din text cu cele din legenda planșelor, adiacentă articolelor, au fost eliminate în urma analizei pieselor. În ceea ce privește unele desene, deja cunoscute arheologilor, a fost necesară actualizarea lor (întrucât multe dintre obiecte s-au deteriorat), dar și accentuarea anumitor detalii decorative. Pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secol. După anii 1990, prin corelarea acestor rezultate cu cele din spațiul pruto-nistrean, s-au completat datele anterioare, iar arheologii au acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în perioadele următoare (secolele VIII-IX și X-XI). 1.7. Cronologia așezărilor În stabilirea datării așezărilor, descrise pe parcursul acestui capitol, un rol definitoriu îl are ceramica; prin trăsăturile și particularitățile sale, ea a permis o delimitare pe etape cronologice a vaselor din inventarele stațiunilor. Pornind de la aceste criterii, stabilite în momentul descrierii tipologiei ceramicii, credem
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din inventarele stațiunilor. Pornind de la aceste criterii, stabilite în momentul descrierii tipologiei ceramicii, credem că le putem folosi ca punct de reper și pentru încadrarea mai exactă în timp a siturilor respective. Totodată, unele piese de excepție au permis clarificarea datărilor și apartenența etnică a inventarelor respective; ca exemplu, poate fi luată catarama cu trei lobi de la Dodești, caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apartenența etnică a inventarelor respective; ca exemplu, poate fi luată catarama cu trei lobi de la Dodești, caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări generale, încadrându-le în intervalul secolelor VI-VII. Într-adevăr, există destule argumente (ceramica lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iași) și altele descoperite la Traian - Neamț (pl. XIX/4), Lozna - Botoșani, Giurcani - Vaslui, Sucidava-Celei (Corabia - Olt) și Reșca - Olt, există similitudini (material, formă, mod de perforare), chiar dacă diferă ca material (piatră - Dodești, Murgeni, Reșca; plumb - Hlincea, Traian, Celei) și datare (Traian, Celei, Reșca pentru secolele VI-VII; Dodești pentru secolele VIII-IX; Hlincea pentru secolele IX-X și Murgeni pentru secolele X-XI). În perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine și, mai târziu, de origine veche
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
7. Cronologia așezărilor Ceramica rămâne și pentru această perioadă elementul dominant și definitoriu în stabilirea cronologiei celor șase așezări cercetate arheologic. Spre deosebire de etapa anterioară, pentru intervalul veacurilor VIII-IX, dispunem de mai multe obiecte metalice, care oferă un plus în argumentarea datării stațiunilor respective. Componența inventarelor arheologice ne indică ambele secole, motiv de a opta pentru o datare grosso modo, în secolele VIII-IX, propusă și de autori, întrucât există elemente specifice ambelor veacuri (ceramică modelată la mână și la roată, cu diverse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celor șase așezări cercetate arheologic. Spre deosebire de etapa anterioară, pentru intervalul veacurilor VIII-IX, dispunem de mai multe obiecte metalice, care oferă un plus în argumentarea datării stațiunilor respective. Componența inventarelor arheologice ne indică ambele secole, motiv de a opta pentru o datare grosso modo, în secolele VIII-IX, propusă și de autori, întrucât există elemente specifice ambelor veacuri (ceramică modelată la mână și la roată, cu diverse motive ornamentale, obiecte casnice, din lut și metal, unelte-arme sau piese de port de influență bizantină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea și atribuirea etnică a vestigiilor noii culturi aparține profesorului I. Nestor, care prin argumentele sale a demonstrat caracterul protoromânesc al culturii Dridu. 1. AȘEZĂRI În Bazinul Bârladului, pentru etapa anterioară s-au identificat 99 de vestigii, majoritatea așezări, iar dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]