2,290 matches
-
forță identitară a satelor românești ”veșnicia s-a născut la sat”cum scria cu adâncă înțelepciune și îndreptățire marele filozof Lucian Blaga) s-a exprimat însă tacit și în acest spațiu , prin păstrarea și dezvoltarea limbii și credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor, miturilor, legendelor, eresurilor, precum și valorilor esențiale ale artei, culturii și civilizației românești. Cercetarea sistematică, cu mijloace moderne, și punerea în circuitul științific al acestui imens tezaur de valori istorice, culturale și de civilizație, conservat”în situ” de satele
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
firmele, organizează împreună cu angajații petreceri de Crăciun și închiriază săli la puburi, la restaurante, la cluburi pentru această ocazie. Așa că și noi vom avea parte de așa ceva pe data de 16 decembrie. Abia așteptăm! Tot cu această ocazie, așa cum este datina, ne vom oferi cadouri. Abia aștept! Vă doresc sărbători fericite în continuare! Plec la Cambridge Mâine vreau să merg la Cambridge, la prietenii mei de acolo. Se organizează petrecerea românilor cu ocazia Zilei României și a Crăciunului. Asta așa... ca să
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_12_lavinia_iancu_1339116216.html [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
include și izvoare iconografice de sorginte bizantină, ofrande și obiecte încărcate de sacralitate. CRĂCIUNUL Taină și miracol - copilăria este mereu însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la schimb de daruri:...”Îngerii se uită-n casă/ Văd și spun - Iar Moșul are/ Colo-n ceriu la el în tindă,/pe genunchi o carte mare.../ cu condei de-argint el scrie/ Ce copil și ce purtare
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_romanilor_elisabeta_iosif_1385656373.html [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt inca adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din poartă în poarta merg cu toții cîntînd Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1449211631.html [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cîntînd Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cîntînd
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1449211631.html [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cîntînd Refrenul ce din datini,îi zice colind. Referință Bibliografica: COLIND / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
COLIND de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1449211631.html [Corola-blog/BlogPost/343142_a_344471]
-
fi determinată de alții, și totuși guvernul se ocupă cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat și nedemn ca ‘n situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători. Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale și o comparăm eu nestatornicia sorții omenești, am putea
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu by http://uzp.org.ro/cer-si-pamant-romanesc-un-mesaj-de-anul-nou-1883-al-domnului-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
se sprijini de coada măturii, cercetând strada în lung. Nu se vedea țipenie de om în ajunul acestui Crăciun. Oftă. Închise portița în urma ei după ce rezemă mătura de zid și porni cu pași mărunți, șovăitori, spre biserică. Postise, așa cum era datina celor cu credință în Cel de sus și, înainte de marea sărbătoare, trebuia să se împărtășească. Liniștea satului era atât de adâncă, încât auzea foșnetul fulgilor zdrobiți sub galoșii ei. Zări după un gard o cușmă brumărie, tremurând parcă într-un
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit culturii sale, îl numim obicei. Aici, am putea da exemplu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit culturii sale, îl numim obicei. Aici, am putea da exemplu datina sărbătorii de Dragobete cu intervenția spontană a sărbătorii americane Valentin days. O suprapunere și, totodată, o diferențiere de manifestări. Sărbătoarea Dragobetelui este pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale, materializate prin datini în care dansul, șoptirile, cântecul, recitarea, măștile se contopeau în gesturi tainice, s-au perpetuat până la noi, armonizând noul cu vechiul. Motivul obiceiului în taina sărbătorii populare Obiceiul apare ca practică a împăcării omului cu cerul și cu pământul. O
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din generație în generație, a datinilor și obiceiurilor moștenite: Specificitatea universului de simboluri și imagini încărcate cu conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a mentalității românești, în ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea omenească, domestică, ci una în care omul se leagă strâns cu divinitatea, cu tainele Universului, cu mărturisirile de credință în rezolvarea tuturor trebuințelor religioase. Datinile și obiceiurile s-au aflat în corelație spirituală cu omul european de când acesta a conștientizat legătura lui strânsă cu divinitatea. Oamenii s-au contopit cu aceste obiceiuri care le-a adus liniștea sufletească, iar ei au conștientizat că fără aceste
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei înfăptuiri a existenței. În viață, s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea ființei lui fericite de a avea o familie. Familia a constituit pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbători
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
își aveau o lume a lor și puțini îi cunoșteau taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nașterii lui Iisus și, totodată, îndrumarea magilor spre locul unde Familia divină își găsise așezarea: Magii cum zăriră / Steaua și porniră / Mergând după rază / Pe Hristos să-l vază / Pe Hristos să-l vază (”Steaua sus răsare” - colind popular). În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Maria Ardelean. Dintre invitați amintim doar câțiva: Sofia Vicoveanca, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Gheorghe Roșoga, Margareta Clipa, Matilda Pascal Cojocărița, Maria Butaciu, Leontina Pop, Anca Panțâru, Iulia Vătafu, Roxana Croitoru, grupurile vocal-folclorice Ciuleandra și Rapsozii Oltului de Jos, Ansamblul de datini și obiceiuri Mugurași din Agaș, jud. Bacău, grupul de colindători cu plugul mare și sorcova din Prahova, Ansamblul folcloric Burnasul- Teleorman și mulți alții. După concertul de la ora 17.00 al grupului american The Piano Guys (THE PIANO GUYS LIVE
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă by http://revistaderecenzii.ro/revelion-tvr-2-povestea-de-iarna-continua/ [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
Toate Articolele Autorului Las urmașilor moștenire A mea umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1491987460.html [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
urmașilor moștenire A mea umilă răzvrătire, Iubirea o las ca mângâiere, Adevărul singura avere! Inima îmi e plină de regret Că prostia n-am putut s-o iert, Minciuna am taxat cu patimă, Prostia zugrăvită-n datină... Că așa e datina la români Să răbdăm, deși suntem stăpâni, În case bântuie sărăcia Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din amorțire Și i-ați
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1491987460.html [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului și cu-a dorului
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului După datină străbună, într-o sacră rânduială, Floriile sunt cunună la Sărbătoarea Pascală. Iisus, Creștinul Împărat, a fost cu ramuri de măslin, de credincioși întâmpinat în Templul din Erusalim. Crengi din sălcii inverzite, dar și flori de primăvară, în biserici sunt sfințite
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428049485.html [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
de glasurile colindătorilor și de dansul fulgilor de nea. Astfel, spiritul Crăciunului te va însoți tot anul și dragostea pe care o dăruiești celorlalți ți se va întoarce înzecit. Sărbători Fericite! MESAJE DE CRĂCIUN. Minunatele nopții ale Crăciunului, colindelor și datinilor strămosești să vă găsească la ceas de bucurie alături de oaspeții cei dragi. Vă doresc tot binele, gândurile bune și curate să vă însotească pretutindeni, fericirea și succesul sa va fie mereu alături! E vremea colindelor, vremea bucuriei, când minunea nașterii
MESAJE DE CRĂCIUN. SMS-uri amuzante pentru cei dragi by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104713_a_106005]