2,277 matches
-
care adăpostește straturi de ciment, de nisip, de pietriș, nu poate fi decît un loc al morții, un loc unde memoria și uitarea se macină laolaltă pînă la confuzie. Pe la amiază, În fața acestei stranii biserici, se adună și azi, după datină, nuntașii. Convoaie Întregi se revarsă din ulițele Învecinate. În față, mirele țeapăn și mireasa frumoasă ca un crin de hîrtie, ținîndu-se de mînă. Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aveau decât să creadă în ele mai departe. Iată însă că se trezea și el implicat în aceste file de poveste, și încă cum, ca personaj principal. Oricât de deschis ar fi fost și oricâtă înțelegere ar fi avut pentru datinile și credințele locale, nu putea să accepte una ca asta. Dragul meu, înțeleg că îți vine greu să accepți dar lucrurile sunt mai mult decât clare. Ai fost la Stânca Adevărului și te-ai întors de acolo fără să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care va deveni mama mea. Mi-ar veni greu să vă relatez, din ce mi-aduc aminte, cum era acolo totul atît de bine surprins și ilustrat - de la ziua În care s-a mers la pețit, pînă la nunta după datină, prilej cu care s-a desfășurat o Întreagă producție folclorică, care Însemna de fapt o parte din viața lor - Întrucît totul ar părea sărăcăcios și ciopîrțit În comparație cu originalul. Să nu mai vorbesc de lista nuntașilor, numele nașilor și al preoților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de tot săraci, întemeind gospodării care depășeau pe cele ale românilor. Familia șivlea, Sandu, Arghir (Arghiroaia), au arătat și altora că etnia nu este o piedică pentru a dobândi bunuri materiale și spirituale și, implicit, respectul concetățenilor. Adoptarea obiceiurilor, a datinilor, a religiei și limbii române (în perioada interbelică mai erau vorbitori ai limbii igănești), ocupația de agricultor și crescător de animale, căsătoriile mixte, învățarea de meserii și stabilirea în orașe (Bacău), construirea unei școli, toate la un loc fac ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sunt amintite familiile Romedea, Cucu, Pintilescu, Boca, Bârgăoanu, Ciobaniuc. La adunarea festivă s-au spusă multe cuvinte de apreciere asupra slujitorilor colii, locuitorilor, oficialităților, tot atunci s-a vorbit de o monografie a școlii și a comunei. X. 3 Vechi datini și obiceiuri care jaloneazș viața omului de la naștere pânăș la Marea Trecere încă din preistorie, oamenii au perceput nașterea, căsătoria și moartea ca pe momente fundamentale în viața socială, care impresionau comunitățile umane, fiind atribuite unor forțe superioare înfățișate în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de un verde mai închis, în care ghicești niște văi tăcute. E un adevărat mister în adâncimile lor sumbre unde șopotesc și gâlgâie pâraie răcoroase și simți că în locurile acelea umbroase viața a decurs din timpuri imemoriale conform unor datini imemoriale. Chiar și aici e ceva trist și teribil. Însă impresia este superficială și-ți slujește doar pentru a intensifica bucuria momentului. Este ca tristețea pe care o poți vedea în ochii clovnului când un public vesel râde de giumbușlucurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ce tot faceți acolo? Iată aperitivele. Întreabă-l pe Monsieur dacă nu vrea să bea un păhărel de Dubonnet Quinquina. — Volontiers, Madame, i-am zis, ieșind pe verandă. Vraja se rupsese. LVIII Veni și vremea să plec din Tahiti. Conform datinelor agreabile de pe insulă, mi s-au făcut daruri de către persoanele pe care le cunoscusem - coșulețe din frunze de cocotier, rogojini de pandan, evantaie; iar Tiaré îmi dărui trei perle mici și trei borcane de peltea de guava făcută cu propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
physis și nomos - se opun într-un mod absolut antinomic. Cele două se contrazic și se contracarează. A te situa de partea celei dintâi implică respingerea celei de-a doua și viceversa. Toate legile îngrădesc autonomia și libertatea individului: tradiție, datină, obicei și legi pozitive, iată tot atâtea limite pentru expansiunea individuală, singura măsură a judecăților și a acțiunii, a teoriei și a practicii. Antiphon enunță un adevăr major: el alege tabăra naturii și se vrea inamicul legilor! Antiphon face distincție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai Al românului ce lasă Limbă, datini, colț de rai... Și-i ca zimții de la coasă Când separă scai de scai Și-i ca lama de tăioasă Când e bai cum azi e bai..! Inima de te apasă, N-ai tu inimă să stai Limba sfântă de
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
și trudește la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci și cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade și cântece bătrânești, obiceiuri ale vieții de familie și datini de sărbători, culese de autoare, intitulată „Dor și neuitare. Poezii și obiceiuri din Crișana”. Evenimentul lansării s-a bucurat de sprijinul P. S. Episcop Virgil Bercea al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din Oradea, un ierarh care, spre cinstirea Sfinției Sale
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FURIȘAT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Furișat Timpul ne e dat adesea să-l încurce mult pe Sersea... e un fir de lacrimă cumpătat de datină ne face necazul ca să ardem gazul... Timpul curge într-o doară, cu umbra la subțioară, rupe diguri aparente și regretele absente; nu e flux, nu e reflux chiar când nu e nici eclipsă, timpul curge permanent ca o elipsă, furișat
FURIŞAT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361307_a_362636]
-
nu se ridică la standardele mondiale, cu specificul nostru românesc, și nu profităm de acest dar divin. Avem păduri din specii de foioase, rășinoase și quercinee, o floră și faună diversificată și bogată, peisaje mioritice minunate după care râvnesc străinii, datini, tradiții, folclor și obiceiuri care diferă de la o zonă la alta a țării ceea ce ne conferă unicitate în lume. Avem o rețea hidrografică și un pământ bogat, atât prin zăcămintele ascunse în interiorul său cât și prin cele de la suprafața sa
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
adapă căprioare Iar din depărtata zare Sosesc păsări călătoare Tot așa pe filmul vieții Îmi revăd anii tinereții Și în zori și-n asfințit La Coloana Infinit. Iar la apusul soarelui La Poarta Sărutului Ne țineam gingaș de mână După datina străbună. Ne priveam în ochi zglobi De parcă eram copii Ne-ntâlneam în pragul serii În parc la Masa Tăcerii. Eu îți dăruiam o floare Tu-mi dădeai o sărutare Și ne-așezam pe scăunele Și-ți ofeream buzele mele Prin
STAU PE MALUL JIULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364070_a_365399]
-
Fiecare dintre noi am primit ghiocei și mărțișoare de la bărbații-scriitori și am citit din creațiile noastre poeme de dragoste și de primăvară. A fost o atmosferă de prietenie, plăcută, cu discuții libere despre amintiri din copilărie, tinerețe. S-au comentat datinile de Dragobete și de marțișor, cu toate sărbătorile tradiționale românești ale acestei frumoase perioade a anului." Vasilica ILIE Referință Bibliografică: Vasilica ILIE De mărțișor, la cenaclu / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014
VASILICA ILIE DE MĂRŢIŞOR, LA CENACLU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362815_a_364144]
-
adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri/ La ceas oprit de lege și de datini.[ ... ] Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, / Știam ca va muri și c-o s-o doară. / Mi se părea că retrăiesc un mit / Cu fata prefăcută - n căprioară. De sus, lumina palidă, lunară, / Cernea pe blana-i caldă flori calde
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
șuierat cu bucurie: - Avem carne! / Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să beau. Amețitoare apă, ce-ntunecat te clatini! / Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit / La ceas oprit de lege și de datini... [ ... ] Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau să trăiesc și-aș vrea .... / Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Și codrul, ce adânc! / Plâng. Ce gândește tata? Mănânc și plâng. Mănânc!” „A murit
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
se sprijini de coada măturii, cercetând strada în lung. Nu se vedea țipenie de om în ajunul acestui Crăciun. Oftă. Închise portița în urma ei după ce rezemă mătura de zid și porni cu pași mărunți, șovăitori, spre biserică. Postise, așa cum era datina celor cu credință în Cel de sus și, înainte de marea sărbătoare, trebuia să se împărtășească. Liniștea satului era atât de adâncă, încât auzea foșnetul fulgilor zdrobiți sub galoșii ei. Zări după un gard o cușmă brumărie, tremurând parcă într-un
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
celor care după revoluție au tras-o cu bună știință în faliment. Dintre toate acestea doar stânca numită Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
adevăr rostit de Sf.Apostol Pavel :" Hristos v-a făcut vii împreună cu Sine ". După ce l-am "însoțit" pe Iisus, pe Drumul Golgotei, într-o săptămână numită a Patimilor, după ce l-am "răstignit" pe Sfântă Cruce și l-am "prohodit", după datina, acum , haideți, prieteni, s-aducem în suflete și-n casele noastre, Lumina Sfântă, Bucuria "întâmplării" acestui Unic, Adevărat și Repetat, Miracol: Sfântă Înviere ! Cu speranță și îndemnul unei cântări bisericești : " A înviat Hristos, să ne curățăm simțirile! " Gabriela Blănariu Referință
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362292_a_363621]
-
cerești în miez de noapte Când nesfârșirea timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună, De-i soare blând sau stelele-s de gheață Eu nu te las, mi-ești datină străbună, Alintul, dorul, cântul ce-mi dă viață! Chiar dac-ar fi să ratăcesc prin lume Ți-aud chemarea-n murmur de verbine Căsuța mea, mi-ești sfântă rugăciune Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine Referință Bibliografică: Așteaptă-mă
AŞTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362306_a_363635]
-
Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Eseuri > UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Moto: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini”. EMINESCU: „Scrisoarea a III-a” Scârbit de pletora politică „din veacul său”, pe care a fixat-o în insectarul operei sale nemuritoare, Marele Eminescu a urcat până la „izvoarele bătrâne”. Avea nevoie de niște eroi care să-l ajute în lupta
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Vreau un Basarab pentru țară, de-acolo din „umbra sfântă” a neamului meu, unde i-a așezat Eminescu! A neamului meu am zis? Păi, da! Vreau os domnesc din neamul românesc, ca acela care ne-a „dat” ȚARA, legile și datinile românești, adică identitatea noastră de români, buletinul cu care avem dreptul să circulăm prin toată istoria. Cineva m-a tras de mânecă: aiurezi? Ce cauți pe Drumul Oaselor? Lungul șir al oaselor domnești s-a sfârșit demult. M-am resemnat
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
de către boierii pământeni, atât în Valahia, cât și în Moldova. Iar domnii Basarabi și cei Mușatini s-au dovedit la înălțimea acestor principii, multă vreme, datorită cărora astăzi vorbim limba română, suntem creștini ortodocși, avem o țară numită România și datini românești. Principiul ereditar-electiv a dăinuit în Țara Românească și Moldova, câtă vreme a fost respectat acest obicei al pământului și au fost aleși domni pământeni, șirul Basarabilor continuând până la Radu cel Mare (1495-1508). Cu abile eforturi, boierii pământeni din „neamul
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu, satele care se ivesc în paginile lui Octavian Curpaș surprind viața curată, nealterată, neaoșă, obiceiurile și datinile românilor și legăturile indestructibile create de apartenența spațiului fizic și spiritual. Cu sau fără voia sa, autorul, dincolo de drumul fizic și emoțional de la agonie la extaz, de la teama incurabilă și eșec, la realizare, reușește să extragă și particularitățile poporului român
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]