524 matches
-
Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în enunțător: Timpul, Soarele, Destinul, un cuvânt..." Limba franceză posedă, spre deosebire de limba română, un pronume de o extremă plasticitate semantică, capabil, datorită etimologiei sale, să șteargă frontierele între persoane: on (< lat. homo). Ca și limba română, franceza dispune de un dativ etic specific limbii vorbite și enunțurilor ce relatează "evenimente spectaculoase sau neașteptate", ce solicită "mărturia co-enunțătorului". Des folosit în fabulele lui La Fontaine, dativul etic se regăsește adesea în poveștile românești: "și când mi ți-l înfășcă Făt-Frumos pe zmeu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să șteargă frontierele între persoane: on (< lat. homo). Ca și limba română, franceza dispune de un dativ etic specific limbii vorbite și enunțurilor ce relatează "evenimente spectaculoase sau neașteptate", ce solicită "mărturia co-enunțătorului". Des folosit în fabulele lui La Fontaine, dativul etic se regăsește adesea în poveștile românești: "și când mi ți-l înfășcă Făt-Frumos pe zmeu...". Apelativul "de politețe" în cazul pronumelui vous, al cărui echivalent în română este dumneavoastră, dumneata este inexact, deoarece opțiunea între tu și aceste forme
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
face, o acțiune oarecare. În schimb, de îndată ce proferează o amenințare ("Dacă mai sunați o dată, eu nu voi deschide"), adică un act de vorbire care implică o alteritate puternică între enunțător și co-enunțător, perechea eu/dumneavoastră apare din nou. 1.8. Dativul etic Până acum am prezentat întrebuințări ale mărcilor personale care îndeplinesc o funcție în propoziție (subiect, complement direct...) și care pot fi înlocuite cu grupuri nominale. Însă, în momentul de față, vom lua în considerare următoarea întrebuințare: (Nana, după ce a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nenorocitul! Îți deprinde obiceuri, nu așa, nu poate să țină post doar opt zile64. Pronumele îți pe care l-am evidențiat aici are în cazul de față un statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ al locuțiunii verbale "deprinde obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și enunțărilor care narează evenimente spectaculoase sau neașteptate, dativul etic se interpretează ca o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în poziția de actor al enunțării, însă nu al procesului evocat de enunț. Fenomen deosebit de clar când verbul nu cere un dativ. Date
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
neașteptate, dativul etic se interpretează ca o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în poziția de actor al enunțării, însă nu al procesului evocat de enunț. Fenomen deosebit de clar când verbul nu cere un dativ. Date fiind proprietățile speciale ale dativului etic, întrebuințarea sa reiterată într-un text precum Fabulele lui La Fontaine nu poate fi anodină. Să luăm de exemplu "Ursul și pustnicul" (VIII, 10): Dar într-o zi, când somnul i se părea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în poziția de actor al enunțării, însă nu al procesului evocat de enunț. Fenomen deosebit de clar când verbul nu cere un dativ. Date fiind proprietățile speciale ale dativului etic, întrebuințarea sa reiterată într-un text precum Fabulele lui La Fontaine nu poate fi anodină. Să luăm de exemplu "Ursul și pustnicul" (VIII, 10): Dar într-o zi, când somnul i se părea mai dulce,/ ocrotitorul lui, cam necăjit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
însă și cea a enunțării. În spatele procesului de narare percepem constant prezența unui narator care își pune în scenă narațiunea implicând în ea naratarul (= destinatarul povestirii): nu pe cititorii reali ai Fabulelor, desigur, ci pe figurile care îi construiesc scenografia. Dativul etic este una dintre multiplele mărci ale implicării naratarului care convertește fabula într-un fel de conversație. "Excesul" sintactic pe care îl presupune folosirea dativului etic trimite la un exces mai radical, cel al enunțării narative referitoare la ceea ce este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
povestirii): nu pe cititorii reali ai Fabulelor, desigur, ci pe figurile care îi construiesc scenografia. Dativul etic este una dintre multiplele mărci ale implicării naratarului care convertește fabula într-un fel de conversație. "Excesul" sintactic pe care îl presupune folosirea dativului etic trimite la un exces mai radical, cel al enunțării narative referitoare la ceea ce este narat. Pretinzând că este doar un mijloc de a "transmite" o istorioară, de a o face plăcută, narațiunea lui La Fontaine inversează, în realitate, ierarhia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca toți boii, puțin la simțire...” (Gr. Alexandrescu) - sinecdotă - numește Întregul prin parte și invers, specia prin gen și invers: „Românul e născut poet.” (V. Alecsandri) „Bolliac cânta iobagul...” (M. Eminescu) „Intrase sabie În țară...” (G. Coșbuc) 4. Sintaxa poetică - dativul etic - pronume personal În cazul dativ care exprimă participarea vorbitorului la acțiune: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace...” (G. Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gr. Alexandrescu) - sinecdotă - numește Întregul prin parte și invers, specia prin gen și invers: „Românul e născut poet.” (V. Alecsandri) „Bolliac cânta iobagul...” (M. Eminescu) „Intrase sabie În țară...” (G. Coșbuc) 4. Sintaxa poetică - dativul etic - pronume personal În cazul dativ care exprimă participarea vorbitorului la acțiune: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace...” (G. Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Particularitatea izbitoare a scrisului lui Creangă rămâne Însă exprimarea locuțională, un relief unic al frazei românesti. Ca și În „Amintiri din copilărie”, autorul se implică În poveste ; limbajul capătă o puternică tentă afectivă prin folosirea interjecțiilor, exclamațiilor, dar și a dativului etic. De asemenea, metaforele lipsesc cu desăvârșire, lăsând locul comparațiilor (de fapt, figurii de stil generalizate, devenind expresii consacrate de uz). Sintaxa frazei este orală, deoarece cuvintele curg după o ordine a vorbirii și nu a scrisului. Ajutoarele lui Hara-Alb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol de marcă pentru categoria gramaticală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai = marcă pentru gradul de comparație superlativ relativ de superioritate); * prepozițiile mărci pentru categoria gramaticală a modului, respectiv a cazului: a spera (a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp ale verbelor: Textul este citit de către toți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta (masculin feminin neutru); numărul presupune opoziția unicitate multitudine (singular plural); cazul reflectă raportul subiect obiect, determinat determinant (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ); gradele de comparație presupun indicarea gradului în care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte funcții sintactice 90 la nivelul propoziției: * subiect: Copilul zâmbește. (substantiv în cazul nominativ); Au mai plecat dintre copii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv în cazul nominativ); Pe ea, pe mama, o ai mereu în suflet. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al dumneaei, al mătușii. (substantiv în cazul genitiv); Celuilalt, copilului din banca întâi, i s-a dat premiul. (substantiv în cazul dativ); Tu, băiatul din prima bancă, vino aici! (substantiv în cazul vocativ); * complement direct: L-a lăudat pe nepoțel și i-a dăruit o carte.; * complement de agent: Compunerea cea mai apreciată a fost scrisă de prietena sa.; * complement indirect: Spune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vino aici! (substantiv în cazul vocativ); * complement direct: L-a lăudat pe nepoțel și i-a dăruit o carte.; * complement de agent: Compunerea cea mai apreciată a fost scrisă de prietena sa.; * complement indirect: Spune mamei vestea. (substantiv în cazul dativ); Se gândește la dorințele cele mai dragi. (substantiv în cazul acuzativ) Ea luptă contra incorectitudinii. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de loc: Merge la munte. (substantiv în cazul acuzativ); Cartea a fost pusă deasupra caietului. (substantiv în cazul genitiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai dragi. (substantiv în cazul acuzativ) Ea luptă contra incorectitudinii. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de loc: Merge la munte. (substantiv în cazul acuzativ); Cartea a fost pusă deasupra caietului. (substantiv în cazul genitiv); Stai locului! (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de timp: A sosit după colegul său cu două minute. (substantiv în cazul acuzativ), A sosit înaintea colegului său cu două minute. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Este vesel ca soarele. (substantiv în cazul acuzativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
colegul său cu două minute. (substantiv în cazul acuzativ), A sosit înaintea colegului său cu două minute. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Este vesel ca soarele. (substantiv în cazul acuzativ); Este vesel asemenea soarelui. (substantiv în cazul dativ), A votat împotriva colegului său. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Din grabă, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul acuzativ); Din pricina grabei, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul genitiv); A câștigat mulțumită susținerii colegilor. (substantiv în cazul dativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dativ), A votat împotriva colegului său. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de cauză: Din grabă, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul acuzativ); Din pricina grabei, a răsturnat vaza. (substantiv în cazul genitiv); A câștigat mulțumită susținerii colegilor. (substantiv în cazul dativ); * complement circumstanțial de scop: Muncește mult pentru promovare. (substantiv în cazul acuzativ); Muncește mult în vederea suplimentării venitului. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial concesiv: Cu toată bogăția, nu e fericit. (substantiv în cazul acuzativ); În ciuda avertismentului primit, a plecat totuși
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]