104,994 matches
-
ziarul care nu am uitat de Basarabia, de frații noștri români de peste Prut. Ar fi doar câteva realități-argumente, pentru a oferi suficienta dovadă că noi, toți, cei de la „Cuvântul liber”, ne-am făcut, în cei aproape 27 de ani, datoria. Datoria față de Neam, față de români, față de cititorii noștri fideli. Așadar, ce facem și care-i rostul nostru, al presei, al „Cuvântului liber”, din 1990 încoace? Așadar, de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
miere”), Coșbuc, Goga, Blaga, Radu Gyr, deoarece, mai ales acum, când nu se mai citește aproape nimic, când mari personalități ale culturii românești sunt date de pământ, prin scoaterea lor din manualele școlare, vrem să facem și educație culturală! E datoria noastră, a breslei gazetărești! „Cuvântul liber” este singurul ziar regional din România care are, săptămânal, două pagini culturale (marți și sâmbătă), la care se adaugă numeroasele activități culturale (lansări de cărți, simpozioane, vernisaje, comemorări) dintr-o săptămână, toate cuprinse în
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
reflectă decalajul enorm privind statutul femeii în diverse țări ale lumii, diverse culturi, tradiții ori religii. E bine cunoscut că în tradiția islamică statutul femeii e precar. Dar că femeile ar putea fi vândute în lumea islamică pentru a plăti datoriile bărbaților e ceva cu totul scandalos și îngrijorător. E un exemplu grosolan de încălcare a unuia dintre cele mai fundamentale drepturi umane - dreptul la libertate și inviolabilitatea persoanei. O dovadă a statutului precar al femeii în lumea islamică e Afganistanul
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
astăzi a fost editat, tradus și abreviat de Radu Ioniță, AFR București. Îi mulțumim. Articolul întreg în engleză poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/internațional/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/ În Afganistan: Un tată încearcă să scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor traficanți de Fariba Nawa Am fost în căutarea ei timp de 10 ani. Aproape că am fost răpită în încercarea de a o găsi. Am scris o carte inspirată de această întâmplare, dar în
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
să se joace cu piciorușele goale în nisip. Copilăria ei s-a terminat brusc atunci când tatăl ei, un dependent de droguri, a vândut-o unui contrabandist cu 34 de ani mai în vârstă decât ea. Tatăl ei era plin de datorii către traficanți, iar acei traficanți erau furnizorii a 90% din cantitatea de opium din lume. A făcut ceea ce toți tații afgani fac, și-a vândut 2 din ficele sale fortandu-le să se căsătorească pentru a scăpa de datorii, bineînțeles
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
de datorii către traficanți, iar acei traficanți erau furnizorii a 90% din cantitatea de opium din lume. A făcut ceea ce toți tații afgani fac, și-a vândut 2 din ficele sale fortandu-le să se căsătorească pentru a scăpa de datorii, bineînțeles fără acordul lor. Ficele sale au fost victimele acestei afaceri ilegale. Trafic în opiu și femei În ultimii 10 ani, de când am întâlnit-o pe Darya, numărul de mirese vândute traficanților de opiu a crescut în tot Afganistanul. Mii
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
afgan, a declarat că s-a întâlnit cu peste 100 de familii care și-au vândut ficele pentru a plăti traficanții. În documentarul sau din 2012 intitulat “Opium Brides” (Miresele Opiumului), arată mai multe povestiri sfâșietoare a câtorva fete alături de datoriile familiilor de fermieri atunci când guvernul a decis să le distrugă fermele de mac. În urmă retragerii truelor americane și posibilitatea reîntoarcerii talibanilor în diferite părți ale Afganistanului, unii analiști prezic un alt bum al opiumului. Deja, 9 provincii care acum
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
violente și sărace. Mulți fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat că fac lucrul acesta din cauza insecurității și din lipsă de alte opțiuni agricole. A-ți vinde față ca să o căsătorești pentru a-ți achita împrumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practică regională ce datează de secole. Această practică a crescut expotential din cauza sărăciei adusă de cei 30 de ani de război. Majoritatea fetelor trăiesc la granițele țării unde traficul este în floare. Singura opțiune lăsată pentru
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
deja”. În 2003 când m-am întâlnit pentru prima dată cu Darya, tatăl ei Touraj a disparut pentru a nu fi vânat de traficanți. Chiar și după ce și-a vândut 2 din ficele sale el încă a mai rămas cu datorii. Soțul fetei celei mai mari nu a mai apărut niciodată ca să își ia mireasă, în schimb soțul Daryei, care mai avea deja o soție și 8 copii vroia să o ia din Herat la Helmand. El vorbea Pashto, iar ea
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
un cuptor de lut, gătește, spală și are grijă de copilul ei. De 2 ori pe an Sufi a luat-o pe Darya să iși viziteze mama din Herat. Tatăl ei a iesit din ascunzătoare după ce și-a plătit toate datoriile, dar încă se mai drogă. Într-una din călătoriile sale la Herat Darya și-a confruntat tatăl pentru că a vândut-o lui Sufi. “El mi-a spus că ar trebui sa ii fiu recunoscătoare, căci Sufi are grijă de mine
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
studiului. „Menționăm importanța felului în care părinții/adulții din preajma copilului reușesc să transmită aspectele ce țin de atitudinea și de comportamentul corecte, prin asta ințelegând vigilența, capacitatea de a înțelege pericolul și de a prețui viața mai presus decât multe datorii pe care le avem zi de zi”, afirmă Irina Ionescu, psiholog în cadrul Asociației Împreună Pas cu Pas. Chestionarul a fost aplicat elevilor de clasa a-III-a, în perioada 16-20 noiembrie 2015, totalizând un număr de 1.918 elevi din 32 școli
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
că a făcut politică, deținând și o funcție înaltă, l-a afectat profesional, fiind cauza invocată pentru a nu fi primit în rândurile membrilor Academiei Române, acolo unde valoarea excepțională a operei sale îi cerea prezența. Gheorghe Buzatu a „căzut” la datorie, în bibliotecă, locul unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Nu a avut un loc pe care să-l fi îndrăgit mai mult, mai ales după pierderea familiei și cred că și-ar fi și dorit biblioteca
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Om. Scriu aceste rânduri cu senzație că cel trecut dintre noi mă privește. Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă lucrare publică. A plecat Maestrul la locul hărăzit, lângă cei ce-L așteptau să întregească constelația academică. Dar Spiritul Lui a rămas aici și ne obligă să întregim Oastea iubitoare de Neam
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
al istoriei naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărțile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani. In noaptea ce a precedat plecarea dintre
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
să nu le-ar fi cercetat dânsul? Mi-a răspuns, zâmbind: S-ar putea să mai existe, câteva...Acesta era marele istoric, fără egal în ultimele decenii. A fost unic!. Și, deodată, am aflat dureroasa veste: s-a stins la datorie! Inima i s-a oprit, fiind la Institut, în biroul său, la masa de lucru. Am urmărit posturile de televiziune. Toate comentau arestarea lui Becali, dar niciun cuvânt despre cel care se stinsese, despre Eminentul Om de Știință, cel mai
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
posibilitatea unei soluții treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a fost o mare aspirație a cetățenilor români aceasta, să se bucure de mai multă libertate pe care oferă spațiul Schengen. Autoritățile române și-au făcut datoria, este absolut corect să li se ofere această posibilitate. Președintele României, domnul Traian Băsescu: Voi vorbi în continuare în limba română. Nu știu dacă neapărat voi face vizite în capitalele unde avem vulnerabilități, dar știu sigur că un bun lucru
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
intens, deși rămâne un joc. Patetismul și spiritul ludic, care par incompatibile, se asociază ingenios în poezia lui Constantin Crețan, un poet talentat, care vine, vine, vine, calcă toate ierarhiile literare în picioare. în ce mă privește, mi-am făcut datoria de-a anunța venirea lui. De oprit oricum nu-l poate opri nimeni (decât propriul său capriciu, care i-a mai deviat de câteva ori până acum biografia). Nu ne rămâne decât să-l salutăm ca pe un oaspete de
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
dam cu zvîc din Isarlîk, organizam lupte sîngeroase de tauri, invazii de lăcuste, potopuri orbitoare cu arcele doldora de animale domestice și sălbatice, revolte în localități portuoare, jafuri și jerbe de glorii juvenile, sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții și fiii mei decedați îți zâmbesc optimiști dintr-o fotografie kodak color las în întregime gloria acestei zile cernite văduvei mele magazinului ei de pompe funebre Câteva datorii câteva datorii câteva ticuri câteva boli câteva versuri câteva drame provinciale se țin scai de numele și de adresa ta îți muți catrafusele cărțile și moliile dintr-o stradă în alta dintr-un oraș în alt oraș încercând să păcălești
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții și fiii mei decedați îți zâmbesc optimiști dintr-o fotografie kodak color las în întregime gloria acestei zile cernite văduvei mele magazinului ei de pompe funebre Câteva datorii câteva datorii câteva ticuri câteva boli câteva versuri câteva drame provinciale se țin scai de numele și de adresa ta îți muți catrafusele cărțile și moliile dintr-o stradă în alta dintr-un oraș în alt oraș încercând să păcălești portăreii doar
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca "muncă", "străduință", "datorie", "activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în întâmpinarea
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
întovărășiri."; Nina Cassian: "În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan traducerea unui volum de versuri antiimperialiste, de poetul sovietic A. Malîșko, precum și a lucrărilor pentru copii ale lui Maiakovski."; Zaharia Stancu: "Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
come prelungite. Pe măsură ce unchiul s-a transformat într-un cadavru, tot mai cadavru, dar încă viu, relația mea cu el a devenit relație a mea cu mine însămi. Am început să mă întreb dacă și cît merită să-l vizitez; datoria pe care mi-o impusesem își tot pierdea rostul. Degeaba încercam să iau exemplu de la îngrijitoarele pe care se nimerea să le întîlnesc și care - am înțeles - doar fiindcă sunt strîns încadrate de lege și fac o muncă plătită pot
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
la rate,/ cuțitul mi-ajunsese pân-la os.../ Dar am rămas așa cum scrie-n carte -/ priviți-mă și-o să vedeți ușor/ că nu-s asemeni nimănui în parte,/ deși,-ntr-un fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate datoria față de literatura română, ca un om de onoare. Chiar și astăzi, când nu mai scrie aproape nimic - sau, mai exact, când nu mai publică aproape nimic - , reușește, prin simpla lui prezență, să-i oblige pe scriitori să aibă o anumită
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
o conformație similară, dar având semnificații distincte. Prima parte este scrisă în regim euforic, transcriind elanurile sentimentale ale "crinilor" îndrăgostiți, ce poartă o corespondență galantă, cu concursul unor "poștași înflăcărați": "Trăia într-un oraș din miazăzi/ Un crin înzăpezit în datorii// Care primea, scrise pe pluș cu lapte,/ Scrisori de la alt crin, din miazănoapte;// Oh, pentru cruda lor corespondență/ Aveau cea mai naivă diligență!// Ei își tăiau cu zimții de la timbre/ Miresmele-ntre dânșii să le schimbe,// Poștași înflăcărați puneau ștampile
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]