1,122 matches
-
bine calificat] decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai calificate pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de populația alb] aparținând clasei de mijloc din num]rul total al populației. Cei care concureaz] pentru pozițiile dorite în societate sunt aleși în mod copleșitor din clasa de mijloc. Mulți dintre cei aflați în clasa inferioar] socio-economic sunt excluși datorit] educației relativ precare. Prin urmare, chiar dac] rașele au aceleași abilit]ți și nu exist] discrimin]ri, num]rul negrilor din pozițiile dorite va fi inc] și mai mic decât al celor care beneficiaz] de programele de tratament preferențial. O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai eficiente pentru reducerea ratei infracționalit]ții severe. Pare a fi incorect] pedepsirea infractorilor care nu au putut evita comiterea unor fapte incriminate de legea penal]. Astfel, infractorii care au cauzat în mod accidental r]ul, în condiții speciale sau datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectivelor morale de tipul celor menționate. Cea de-a doua tr]s]tur] este mai diferit] și se refer] la implicațiile practice ale unei judec]ți morale, la felul în care întreb]rile morale cap]ț] o important] din ce in ce mai mare datorit] influenței deosebite pe care p]rerile morale se presupune c] o au asupra acțiunilor noastre. Ideea este c] în momentul în care ne gândim c] am procedat greșit refuzând s] îi ajut]m pe cei care aveau nevoie, ne gândim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație. Ross crede c] aceast] extindere este similar] cu cea pe care o facem în momentul în care, luând în considerare un anumit argument, înțelegem c] orice argument de acel fel este valid. (Observație: noțiunea de intuiție apare la Ross datorit] faptului c] acest fel de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special] pentru a o realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai discutabil punct este ideea potrivit c]reia posibil ca Hume s] se fi înșelat în privința motivației, încât doar un grup de percepții pot fi de ajuns pentru a determina o acțiune. Întrucât tradiția noncognitivist] a ajuns în acest punct datorit] perspectivei lui Hume nu ne putem aștepta s] existe un consens larg asupra problemei. Urm]toarea discuție se refer] la aplicarea crucial] a perspectivei lui Hume. Nici un grup de percepții nu este suficient pentru a ne motiva el singur (a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de important]. Înseamn] c] emotivismul nu va fi vulnerabil în fața feluritelor dificult]ți care au d]unat subiectivismului simplu. S] ne gândim la cele dou] probleme menționate, referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu interpreteaz] judec]țile morale că și declarații ale sentimentelor noastre. Dac] oamenii isi exprim] cu sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și creatur] rațional], înțelege validitatea acestor principii și este angajat s] le urmeze. Chiar la baza opiniei lui Kohlberg se afl] urm]toarea tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un subiect care nu se bucur] de o bun] reputație, lucru meritat într-o anumit] m]sur]. Este asociat] cu unele dintre cele mai grotești exager]ri morale și politice ale secolului trecut, cât și cu aberații filosofice uluitoare. Totuși, datorit] noilor dezvolt]ri ale teoriei bio-evoluționiste - în special, cele legate de comportamentul social (așa-numita sociobiologie) - exist] o senzație din ce in ce mai accentuat] potrivit c]reia inc] nu s-a spus ultimul cuvânt în acest domeniu. Voi începe cu o scurt] trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
buni maeștri ai șahului, dar, de obicei, câștig] computerele, deoarece au fost programate s] adopte cea mai bun] tactic] în funcție de configurația de pe tablă de șah. La fel, oamenii nu acționeaz] uneori în virtutea interesului propriu, dar, per ansamblu, se descurc] bine, datorit] conștientiz]rii nevoii de a coopera. (În biologie, ca și în jocul de șah, timpul și eficiența sunt elemente valoroase. Trebuie s] cooper]m și, în același timp, s] ne tr]im viața.) Care este natura acestor gânduri cu privire la nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societ]ții sale, precum Joe, și de-abia apoi fâț] de cei care aparțin altor societ]ți. Adeptul eticii evoluționiste nu susține c] nu avem nici un fel de obligații fâț] de cei care tr]iesc în alte zone ale lumii. Datorit] tehnologiei moderne, suntem aduși mult mai aproape unii fâț] de alții. Ins] el sau ea susține c] este o dovad] de prostie s] pretindem c] avem aceleași obligații, ar]tând c] odat] ce recunoaștem natură limitat] a tr]irilor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] acțiunile mele au ceea ce am putea numi „transparent]”: v]d acțiunile acestea așa cum sunt ele de fapt și le întreprind intenționat în lumina acestei cunoașteri. Cand un anumit sistem de idei îmi este disponibil din punct de vedere social datorit] intereselor clasei pe care o servește și acțiunile mele sunt motivate de aceasta, atunci sunt cu adev]rât liber când întreprind aceste acțiuni și aleg aceste acțiuni în lumina acelei înțelegeri. Dar dac] sistemul de idei inhib] o asemenea înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
4 libros Sententiarum, ÎI, 19) - o atitudine pe care Adams o g]sește într-un fel șocant] și chiar resping]toare (1981, p. 321) (vezi capitolul 2, „Etică Evului Mediu și a Renașterii”). Respingând aceast] consecinț] ca fiind de neacceptat datorit] nepotrivirii cu folosirea obișnuit] a termenilor morali (cel putin printre credincioșii p]trunși de aceste idei), Adams se str]duiește s] salveze „Teoria Poruncii Divine” prin modificarea ei într-un fel care ar evita acest rezultat inacceptabil. În acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubește face de neînțeles ideea c] Dumnezeu poruncește lucruri pe care le g]sim inacceptabile din punct de vedere moral, cum ar fi cruzimea (Adams), de neînțeles este și ideea c] ceea ce este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau indignarea moral], ci adopt]m, în schimb, caracteristică atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu datorit] implic]rii sau particip]rii noastre în relații interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stării respective, iar tranzițiile sunt însoțite de valoarea modificării de putere necesară trecerii de la o stare de funcționare la alta. Prin urmare, utilizând diferite procedee de analiză a automatelor finite, pot fi identificați consumatorii ce prezintă stări multiple de funcționare. Datorita zgomotelor, variațiilor tensiunii de alimentare sau a altor cauze, modificările de putere înregistrate la tranzițiile unui consumator de la o stare la alta a. b. pot lua valori diferite. Acest lucru implică necesitatea luării în considerare a unei toleranțe în analiza
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
m). Elementul tehnic caracteristic este găsirea celui mai potrivit loc pentru punerea piciorului de sprijin înaintea obstacolului și efectuarea atacului față de obstacol. Posibilitatea menținerii unui ritm constant de alergare între obstacole, ca în cazul alergării de garduri, nu este posibilă, datorită, pe de o parte distanței mari între obstacole, iar pe de altă parte tempoului de alergare (care se schimbă de la o cursă la alta sau de la un tur la altul în cadrul aceleiași curse), tempou impus de necesitățile de ordin tactic
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ferestre. Iubea aerul curat, caii și vânătoarea. Adesea pleca la Marly, unde îi privea pe grădinari la lucru, și cu care se înțelegea foarte bine. De multe ori a remarcat:„suntem stăpânii pământului, dar niciodată ai cerului sau ai soarelui“ Datorit atracției sale pentru natură, a acordat un interes special amenajărilor exterioare ale palatului. Parcul dispunea de 14.000 de fântâni, care erau aprovizionate cu apă din lacurile Trappes, St. Quentin și Bois Robert. Unul dintre cronicarii lui Ludovic remarca: „Nimic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ferestrele apartamentelor“ Memoriile apocrife dezvăluie o nouă perspectiva a scandalului despre care am mai discutat în această lucrare: arestarea administratorului șef al finanțelor, Nicholas Fouquet. Versiunile oficiale ale vremii susțin faptul ca acesta și-a atras asupra sa furia Regelui datorita averii impresionante pe care o acumulase. Unele memorii apocrife afirmă că Regele a descoperit un secret pe care Fouquet a refuzat să i-l împărtășească, și de aici răzbunarea sa. Din nou, o altă serie de memorii apocrife susțin că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
potențialul bioenergetic al plantei crește. Se cunoaște ca între o zonă excitată de radiații solare intense și zone de repaus ale membranelor celulare, apare o diferență de potențial care la Phytologica electrica este mult mai mare ca la alte plante. Datorit probabil celulelor fotoelectrice din plantă. O altă ipoteză ar fi că planta este un strângător de fier și n-ar fi exclus ca microparticulele de fier să intre în organismul plantei și să stimuleze planta să capete proprietăți magnetice, având
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Un număr mare de astfel de sisteme formează un sistem numit convertor termal de energie oceanică (OTEC 123 - Ocean Thermal Energy Converter). Se pot produce astfel puteri de ordinul megawaților. Energia mareelor Oscilațiile ritmice la nivelurilor oceanelor și mărilor deschise, datorita atracției exercitată de Lună (ridicarea și coborârea nivelului apelor se produce de doua ori în 24 de ore și 50 de minute) se pot utiliza în producerea de energie electrică. Primele încercări de utilizare a acestei energii au fost în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mare decât a altor lichide. 4. Caldura latentă de vaporizare λ are valoare mare, explicată prin energia necesară ruperii legăturilor de H. 5. Apa este transparentă la radiația vizibilă și opaăa la radiația infraroșie. 6. Conductibilitatea electrică este foarte mică datorita slabei disocieri a apei în ioni. 7. Apa are cel mai mare coeficient de tensiune superficială dintre toate lichidele, (cu excepția mercurului). I.3.2. Rolul apei in organism -Rolul apei în organismele vii poate fi concretizat în următorele aspecte: Apa
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Basingstoke, England, 1997, p. 138; footnote> În ansamblu, sistemul politic al Statelor Unite este marcat de bariere culturale și instituționale care alimentează politica economică de conducere. Conducătorii politici ai S.U.A. au fost capabili să depășească aceste bariere în perioada Războiului Rece, datorită și unui șir neobișnuit de circumstanțe, cum ar fi amenințările externe la adresa securității. În perioada de după 1990, fără acești factori externi, barierele culturale și instituționale devin din ce în ce mai apăsătoare.<footnote Robert L. Paarlberg, Leadership abroad begind at home: U.S. foreign economic
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
boala. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilități intelectuale în zona retardării mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezența unei retardări mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori îngreunează diagnosticarea autismului datorita numărului limitat de activități/comportamente și abilități care sunt necesare în observarea bolii. Pe lângă dificultățile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se adăugă și faptul că indivizii autiști demonstrează frecvent un model de abilități împrăștiate pe parcursul unor teste standardizate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]