1,965 matches
-
non nocere’’. Citește mai mult Se-ntreabă orișicine, cult, incultCe-nseamnă să iubești, nu e prea mult,E când în firea celuilalt te oglindeștiși plin de bunătate te zărești.Când arde a privire ce săgeatăSă fugi de ea, e patimă deșarta,Un ochi înduioșat și inimosCăldură își revarsă generos.Sunt mulți care consideră iubireDoar cea dintre-o mireasă și un mire.Iubirea e liant universalNu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterica, suava,Înconjurată de eternă slavă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TU EȘTI ZI ȘI EU SUNT NOAPTE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tu ești zi și eu sunt noapte Făurim visuri deșarte Ce nu se vor împlini Că sunt noapte și tu zi. Tu ești soare, eu sunt lună, Nu-mi vei dărui cunună Universul ne desparte Că ești zi și eu sunt noapte. Tu ești iarna, eu sunt vara, Între noi
TU EŞTI ZI ŞI EU SUNT NOAPTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384970_a_386299]
-
păcatul parinților vetrei unirii, Și crunt e-acestă împăcare, căci suferă chiar Dumnezeu, Lumină nu-i destulă-n soare și arde însuși Prometeu, Religii duc păcatu-n stele și universu-i sânge-n fapte, Destine slugi ale terorii au pus stăpâni pe lumi deșarte, Și arde piatra, se sufocă, de minți temeinic arogante, Și plâng Magii Steaua luminii, sămânța urii-i neagra noapte, În izbăviri își duce crucea și Domnul lumii și martirii, Învie-n fiecare an de-o fi ucis și pus torturii
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută,ratată ce ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă prelinsă prin cămări obscure umbre goale ce merg agale pe o cărare de ce oare în față nemărginirea unui drum închis Referință Bibliografică: NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385113_a_386442]
-
destrămat fantasmic, într-un tic-tac secund; Și cât i-era sărutul de tandru și fecund! E ca o avalanșă sub care ma îngrop, Din îndoieli prea multe, se iscă un potop De întrebări. Răspunsuri nu voi primi nicicând, Doar frământări deșarte în inima și gând. 4 septembrie 2016, Constantă Sursă foto: #Winter #Break #Up - #Sărit #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Tandem în despărțire / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de
TANDEM ÎN DESPĂRŢIRE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385204_a_386533]
-
Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016. NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHIS vântul străbate prin gânduri ciudate un suflet aruncat pe un peron pustiu de gară,de viață pierdută,ratată ce ceață în jur pustiul țipă în mine trăim în amurguri deșarte multe repetate un zbor frânt o lacrimă prelinsă prin cămări obscure umbre goale ce merg agale pe o cărare de ce oare în față nemărginirea unui drum închis ... Citește mai mult NEMĂRGINIREA UNUI DRUM ÎNCHISvântul străbateprin gânduri ciudateun suflet aruncatpe un
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
Articolele Autorului Se-ntreabă orișicine, cult, incult Ce-nseamnă să iubești, nu e prea mult, E când în firea celuilalt te oglindești și plin de bunătate te zărești. Când arde a privire ce săgeată Să fugi de ea, e patimă deșartă, Un ochi înduioșat și inimos Căldură își revarsă generos. Sunt mulți care consideră iubire Doar cea dintre-o mireasă și un mire. Iubirea e liant universal Nu se exprimă doar prin nunți și bal. Ea poate fi eterică, suavă, Înconjurată
PRIMUM NON NOCERE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384418_a_385747]
-
și-n suflete noroaie, Încătușatul suflet a propășit prostia. Mă-ngenunchează teama, sau mă doboară ura? De ce îmi simt zenitul în glod, lângă nadir? De ce-n cătușe-i cerul și-i sânge pe mundir? De ce mințim viața mimând Sola Scriptura? Deșartă încercare, jalonul de hârtie: Credința în mai bine, în suflete se scrie! *** Referință Bibliografică: (sola scriptura) / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
(SOLA SCRIPTURA) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384456_a_385785]
-
țânțarii. Fără comentarii ! Încercam să mă aleg cu ceva din vizita aceea gratuită la Karachi. Erau shop-uri nenumărate în incinta aeroportului. Nu aveam bani de umblat prin shop-uri, doar atât vroiam, să ne clătim ochii. Doar sădeam speranțe deșarte în vânzătorii de schimb de noapte din acele magazine ticsite cu bijuterii de aur, podoabe, și câte și mai câte lucruri de artizanat. Noi ne uitam, apoi plecam. Unii vânzători, mai experimentați, știau că românii n-au bani să cumpere
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
de-ajuns pedeapsa? Pedeapsa, vasăzică, gândi Mărțișor, nu “supărarea” cu care m-ați mințit. - Ce nepătrunsă este înțelepciunea ta, părinte! îi zise Primăvara. Oare de ce nu înțelegi că iubirea nu se ucide cu pedepse grele, cu viclenii sau cu minciuni deșarte? - Așa e, Majestate! interveni Zefir. Să-ndeplinim dorința prințesei noastre mult iubite și s-o însoțim în drumul ei cu bravul Mărțișor! - Să n-aud, căpitane, sunt foarte supărat! Dacă asta ți-e dorința, să pleci și tu! Plecați cu toții
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
paradis de iubire, dar m-ai lăsat acolo singură, fără să îmi dai de știre. Mi-ai trezit emoții vii, demult uitate, dar m-ai lăsat apoi în vis singură'n noapte, căci nu mai suntem amândoi. Suspine și promisiuni deșarte, noi nu mai suntem Noi! Mi-ai spus că ne vom intânli cândva să ne iubim dar nu te cred că o să fie totul, la fel de sublim. Căci nu mai cred în vorbe și nici în promisiuni deșarte, Eu singură îmi
CÂNDVA... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382449_a_383778]
-
Suspine și promisiuni deșarte, noi nu mai suntem Noi! Mi-ai spus că ne vom intânli cândva să ne iubim dar nu te cred că o să fie totul, la fel de sublim. Căci nu mai cred în vorbe și nici în promisiuni deșarte, Eu singură îmi sunt acum și totul ne desparte ! Referință Bibliografică: Cândva... / Gabriela Maria Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Maria Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂNDVA... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382449_a_383778]
-
fluturii vii își întind aripile în zbor la mare distanță. Și de ai crezut că sentimentele ți-au intrat în vacanță, căci cel sortit te soarbe din ochi cu a să cutezanța. Iubirea din noi nu-i construită din vise deșarte, bătăile fierbinți ale inimii,chiar știu să se poarte, sărutările noastre, înfiorate și dulci, nu-s departe, în nopțile reci cu luna plină,dragostea la doi se împarte. Nu știu dacă ne vom mai revedea vreodată, să lăsăm la mâna
DESPRE IUBIRE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382500_a_383829]
-
o dorești și de care ți-e dor, de aerul din Eden e curtată și animată de sunetele celeste din angelicul cor. 10. Reperaj de gândire în formă și-n faptă, abordaj de iubire puțintel mai coaptă. 11. Reperaj: revedere deșartă pe betonate câmpii cotidiene, unde poate exista artă cu și fără vocații virgine. 12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte fără a avea așteptări, găsirea iernii în fructele coapte, aducerea-aminte-n uitări. 13. Reperaj: așteptare fără așteptări, încununare fără cunună, urcuș de
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
căci la asta face referire și autorul, la asfințitul existenței sale. “ Cu lacrimi îmi voi scrie epitaful/ Sculptat în lemnul încă necioplit/ Trei ceterași mi-or însoți taraful/ Horind, de jale, către asfințit.” ( Cimitirul vesel ) Gloriile lumești sunt trecătoare și deșarte. Acesta este mesajul autorului într-un alt poem. În vântul care spulberă iluzii și în pânza vremii din care răzbat dulci amintiri simte chemarea. Însă recile amăgiri îi sufocă existența, îndreptându-l către alte orizonturi. “Mă cheamă iluzii și dulci
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
din care răzbat dulci amintiri simte chemarea. Însă recile amăgiri îi sufocă existența, îndreptându-l către alte orizonturi. “Mă cheamă iluzii și dulci amintiri,/ Din vremuri uitate de timp și memorii,/ Sătul de eternele reci amăgiri,/ Pleca-voi curând spre deșartele glorii.” Adevărata glorie este iubirea, căci aceasta este strălucirea inimii și a existenței noastre. Însetat de iubire, autorul încearcă să soarbă gloria supremă într-un ultim sărut, ca mai apoi să se piardă în taina unor universuri neexplorate învelit în
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
în lipsa apei dulci; dar cu cât o beau mai mult cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Sfântul Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia să mărturisească; la
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Privindu-vă-n oglindă figurile posace, Cerșindu-vă speranța că mâine va fi bine, Distrugeți adevărul, schimbându-l în ruine, Și desenați iluzii de liniște și pace. Îndestulați cu ură și cu visări deșarte, Vânați cu cerbicie doar propria dreptate. Călcând pe lucruri simple, n-aduni seninătate, Ci-n suflet doar minciună și-n ochi sclipiri de moarte. Căutați-vă poeții în fiecare casă, Rugați-i să v-adune cuvintele-n poeme Alcătuind descânturi
S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384099_a_385428]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Undeva, poate mult prea departe, pulsează jumătatea mea. Ades, îi simt chemarea, clocotitoare-n infinit, gustând din disperarea că poate nu se va-ntâmpla nicicând, o întâlnire a-ntregului sortit. Bezmetice, pe drumuri, în căutări deșarte, mai întâlnesc doar jumătăți, unite de-o eroare complicată, nădăjduind ca pașii mei amurgul să îi poarte spre întregirea cea universală, de-a pururi căutată. Voi tremura pe axă, sau poate dezaxată, cu rugăciunea-n spirit și încercarea-n trup
UNDEVA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384126_a_385455]
-
o zi, ori de o clipă. Ei n-au gustat odihna niciodată În viața lor prea scurtă și amară, Ard slovele în marmora înghețată- „Dormiți în pace, țărână ușoară!” Nu și-a iubit părinții pe pământ, Furat de alte bucurii deșarte, Cât timp au fost în viață și-n cuvânt-, Dar ce cumplită-i moartea după moarte! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Fiul risipitor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor
FIUL RISIPITOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383378_a_384707]
-
toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți ceilalți. - Cum se pot păzi cei ce postesc cu mai multă râvnă de riscul părerii de sine, al satisfacției performanței unui câștig de imagine? - Într-adevăr, mândria și slava deșartă anulează valoarea tuturor strădaniilor duhovnicești. Părerea de sine își are vindecarea în cuvintele Mântuitorului: „Oricine se înalță pe sine se va smeri“ (Matei 23, 12). Pilda Vameșului și a Fariseului ne învață de asemenea că virtuțile nu-i folosesc omului
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
este o corvoadă în plus, este o sărbătoare a făpturii chemată la ospățul divin, onoarea și privilegiul de a întâlni, de a vorbi cu Însuși Mirele. ● “Crezul” este rugăciunea de hotărâre și de luminare a minții, de lepădare de iluzii deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox al înțelegerii rugăciunii: Ne rugăm lui Dumnezeu să facă Voia Să, dar practic noi așteptăm că Dumnezeu să ne între în voie, să autentifice, să pună pecete împărăteasca peste jalba
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu poate fi înfățișat în chip nu este nici om, ci vreun avorton. Vezi, prin deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Iisus Hristos, cel ce, pentru imensa lui bunătate, a iubit să se facă om adevărat în toate?... Și cum se va crede că și-a luat trup din Sfânta Fecioară Maria - Născătoarea de Dumnezeu
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
sufletului meu Cu slove-nlăcrimate, Am scris întreg numele tău Pe file noi, curate. Cartea sufletului tău Cu slovele topite, Te va învinui mereu Că nu ai avut minte. Cartea sufletului meu Cu slove neschimbate Mă va învinui mereu Pentru iubiri deșarte. Referință Bibliografică: DEZAMĂGIRE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DEZAMĂGIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382932_a_384261]
-
Prin care am trecut spre-a ne iubi. Ne-a fost această febră ca o luptă, Război absurd al spațiului vital, Prin gloanțe mi-am purtat cămașa ruptă Și am mai dezertat printr-un spital. Am ars ca două lumînări deșarte, Am tot pășit bezmetic prin oraș, Parc-a ne căuta și după moarte, Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș. Ca două jumătăți de carne vie, Unul poate mai mult ca celălalt, Am sîngerat, ca-ntr-o copilărie
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]