1,102 matches
-
cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. Adept al cauzei românești și luptător pentru deșteptarea și formarea conștiinței naționale, publică, în 1870, la Pesta, Recugetările politice ale unui muntean. Preocupat de ridicarea morală și culturală a țăranilor, B.-I. scrie câteva istorioare morale, tipărite la Cernăuți, în care deplânge tare sociale din lumea satelor, aducând
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
încercări o notă proprie: în lumea micilor drame, mereu aceleași, comice, meschine ori vulgare, o clipă de duioșie, amintirea inocenței pierdute trezită de valsul melancolic al caterincii vorbesc despre omenescul periferiei (La Filaret, Romanța). Alte asemenea momente se ivesc odată cu deșteptarea pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în ipostaza ei umilă și mediocră. Schematismul sufletesc lasă să se vadă nu individul, ci categoria: fata bătrână
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
până în 1896. Este, totodată, unul dintre întemeietorii și principalii colaboratori ai revistei „Încercări literare” (1892-1893). Între 1896 și 1898 își continuă studiile la Universitatea din Innsbruck, apoi își reia activitatea de gazetar în Cernăuți, la „Patria” (până în 1900) și la „Deșteptarea”. Din 1905, devine funcționar administrativ și redactor la „Foaia legilor și ordonanțelor țării Bucovina”. După 1919 este profesor la Facultatea de Drept din Cernăuți, având și un rol decisiv în înființarea și organizarea Teatrului Național, al cărui director a fost
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N. Macedoneanul. Sunt cele din urmă publicații redactate în aromână și conduse
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
ajunge la cele viitoare La, viața națiunii-mi aripele-ți n-ajung. Privesc cu voioșie la viitoru-i mare Și tot ce-nsufli minții-mi eu caut să alung. Cea ce n-a trăit încă nu poate fi al tău: De-acea cânt deșteptarea și glasu-ți nu-l cred eu. ANUL 1848 Te-aplană printre-a lumei unde amari, mărunte, Tu ce înalți deasupra-i a ta rebelă frunte Ca să oglinzi într-însa steaua îngălbenită A romînimei, care pe moarte e pornită! O! Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dau antidotul. (Descrierea apropierii morții). Ea ia antidotul. [MORNY] Păstrează-l - n-ai fost înveninată. S-aruncă pe fereastră. Prezicerea lui Morny - adeverită: că viața în istorie și cea privată îl va înșela cu aparențele ei, și că cea mai*** deșteptare i-e deșteptarea morții*. {EminescuOpVIII 305} ALTE DRAME [CĂLUGĂRUL ȘI CHIPUL] 2285 [PERSOANELE [SCENA 1] [PRINȚUL, MAGUL] PRINȚ[UL] Aici trebui să fie... aici am să-l aștept În noaptea asta clară pe magul înțelept... Ce loc!... Bătrâne stînce ridic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
apropierii morții). Ea ia antidotul. [MORNY] Păstrează-l - n-ai fost înveninată. S-aruncă pe fereastră. Prezicerea lui Morny - adeverită: că viața în istorie și cea privată îl va înșela cu aparențele ei, și că cea mai*** deșteptare i-e deșteptarea morții*. {EminescuOpVIII 305} ALTE DRAME [CĂLUGĂRUL ȘI CHIPUL] 2285 [PERSOANELE [SCENA 1] [PRINȚUL, MAGUL] PRINȚ[UL] Aici trebui să fie... aici am să-l aștept În noaptea asta clară pe magul înțelept... Ce loc!... Bătrâne stînce ridic-a lor schelete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
individualitatea lui și cu toată necapacitatea de-a esprima ceva. Așa stă treaba cu atitudinea și cu valoarea ce-are rutina în reprezentațiunea dramatică amăsurat noțiunei sale. 2. STADIUL REFLEXIUNEI Trecerea din stadiul simțirei nemijlocite în stadiul reflexiunei pare ca deșteptarea spiritului, în carea acesta se pune în dreptul obiectului și se referă conștiut la el. În artea noastră asta se arată a fi ruptura ce sfarmă unitatea nedistinctă a individului cu afectul său și mână pe individ ca să-și facă obiectiv
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
buni, dormiți,/ Sculați, nu dormiți”. Similar se întâmplă lucrurile în colindele slavilor. Unul dintre motivele caracteristice colindelor cântate „la fereastră” sau „la poartă” ale ucrainenilor („Sculați gospodari/ Și treziți slugile toate”) și ale bulgarilor („Scoală, scoală, gospodine”) este cel al deșteptării gazdelor din somn (48, pp. 28-33). în unele zone ale României s-au păstrat obiceiuri care, pro- babil, erau generalizate în vechime, fapt care ar putea justifica supra viețuirea și larga răspândire a motivelor și formulelor inci- piente pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Altele sunt faptele cari se pot numi defecțiuni și cari ne-au făcut bănuitori, după cum observă, cu multă dreptate, confrații noștri de la "Binele public". [22 august 1882] [""PRIN NATURA PRINCIPIILOR LOR... ""] "Prin natura principiilor lor, Conservatorii văd cu ochi răi deșteptarea economică" aceasta e cea mai nouă frază ce-o debitează "Romînul" și, ca s-o probeze, citează deviza "mulți dedesupt puțini deasupra". Ne impută asemenea că noi, vorbind de congresul economic, ne-am esprimat neîncrederea față cu Clubul comercianților din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mulți dedesupt puțini deasupra". Ne impută asemenea că noi, vorbind de congresul economic, ne-am esprimat neîncrederea față cu Clubul comercianților din Iași. Dar oare nu contrariul e adevărat? Prin natura principiilor lor, roșii ar trebui să fie adversari ai deșteptării economice. Întâi, daca sunt consecuenți în liberalismul lor, cată să fie partizani ai liberului schimb. Din punct de vedere liberal e nedrept de a-l pune pe consumator să plătească mai scump articolele ce-i trebuiesc când le poate avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în fața lui Ștefan cel Mare să ridicați piticia voastră până la înălțimea marelui Domn și, neputând a-i aduce prinos mari și nobile fapte, i-ați adus declamațiuni seci și provocări după masă, fără să vă gândiți că după beție vine deșteptare și că beția cuvintelor e mai periculoasă decât a vinului. A doua zi v-ați trezit cu doftorul la căpătâi și cu d-l reprezentant al Austriei în salonul Ministerului Afacerilor Străine. Mergi dară d-le Dimitrie Sturza, mergi după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parapsihologie, astrologie, secte oculte), care au drept mijloc de producție unic "mesajul omului către om". Lectura în Franța cifra de afaceri: trei miliarde de franci. Astrologia: patruzeci. Piața reclamei: șaizeci. De domeniul anecdoticului? Fie. Îndreptați-vă atunci atenția asupra "marii deșteptări religioase", a revenirii națiunilor, a revirimentului mondial al miturilor originare și al credințelor comunitare și veți vedea dacă mediologii riscă să fie trimiși în șomaj de universalitatea progresului tehnic. Nu vreau să fac referiri prea dese la analiza mea asupra
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe una, o recuză și pe cealaltă. Ura față de literă este forma autorizată a urii față de școală, și ambele traduc, dacă nu o ură față de Rațiune, cel puțin un refuz instinctiv al abstracțiunii. Nu spuneți: "învățămînt public", spuneți activități de deșteptare, dialog, schimb. Nu mai scrieți, tinerilor, nu mai citiți opere, aceste monumente funerare; conectați-vă de îndată, ascultați informațiile, priviți-vă monitoarele, distrați-vă fără întîrziere. Cu cît veți lăsa mai puține urme, cu atît mai liberi veți fi. Această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu poate fi supus unei judecăți logice: În construcțiile lui libere, spontane, se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că „aparențele” ne solicită mai puțin din punct de vedere psihic, decît efortul de relevare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
viața În felul tău.” (Louis Aragon) Altfel, existența noastră se supune unui paradox: cu cît dorim să fim mai originali, cu atît mai mult ne Îndepărtăm de felul nostru natural de a fi. * „Orice zi este o mică viață; orice deșteptare și sculare, o mică naștere; orice dimineață, o mică tinerețe; orice culcare și adormire o mică moarte.” (A. Schopenhauer) Viața noastră este determinată de „timp” nu numai Într-un sens obiectiv, ci și Într-un sens subiectiv, adică În funcție de felul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
iar mai apoi comedii italiene - câtuși de puțin pioase pentru un copil între șase și treisprezece ani! Regim sever, orar riguros, vacanțe rare; s-a terminat cu anii binecuvântați și cu orele petrecute sub semnul lui Erasmus! Dar tot așa cum deșteptarea la castel în sunetul clavecinului n-a făcut din Montaigne un iubitor de muzică și încă și mai puțin un interpret la vreun instrument, educația romană nu face din el un individ adaptat epocii sale: el caută la nesfârșit Roma
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
susținându-și în prealabil doctoratul, cu lucrarea Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, însă îi va fi preferat Ștefan Ciobanu. Desfășoară o bogată activitate publicistică în „Glasul moldovenesc”, „Răsăritul”, „Curentul nou”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Deșteptarea”, „Renașterea Moldovei”, „Floarea soarelui”, „Viața Basarabiei” ș.a. Întocmește, împreună cu Nicolae Dunăreanu, antologia Prozatorii noștri (I-II, 1921), tradusă și în rusește, și dă la iveală, sub formă de extrase și broșuri, mai multe studii: Proza noastră estetică (1921), B.P. Hasdeu
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
al neamului, aurul sufletului lui, valoarea supremă („Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată”). Ca foc latent al istoriei naționale, ea trezește neamul din somnul de moarte, trezire simbolizată de imaginea deșteptării „Viteazului din poveste”. Limba înseamnă cântecul originar al neamului, „doina dorurilor noastre”. Ea este logos, principiu ultim al existenței neamului, mijlocind comuniunea cu Dumnezeu: „Limba noastră îi aleasă/Să ridice slavă-n ceruri/Să ne spuie-n hram ș-acasă
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
structurală, chiar dacă autoarea a transpus mult din marele poet și a convocat și alți autori aromâni să o facă, alcătuind astfel un întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
1966, în urma unor luări de poziție ce contraveneau dogmei politice a epocii, i se interzice să mai publice. În cadrul istorico-politic al României postbelice, în care regimul comunist se instaurează agresiv, lirica lui J. din volumele Sânge și vis, Poemul marii deșteptări (1946) și Fragment de veac (1946) nu reușește să se sustragă tematic prezentului opresiv, aspect care va vicia și calitatea poetică în sine. Versurile, exhibând adeseori o tonalitate cu pronunțată alură festivist-patriotardă, abundă în retorisme și artificii metrice: „De departe
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
nume ilare, întrupează un mai vechi model al parvenitului în contextul unor vremuri „noi”. Citit acum, romanul se distinge prin abilitatea cu care deconstruiește inventarul tematic și formal proletcultist al anilor precedenți. SCRIERI: Sânge și vis, Paris, 1945; Poemul marii deșteptări, București, 1946; Fragment de veac, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1946; Moartea lui Iosif Clișci, București, 1948; Interogatoriu, București, 1948; ed. București, 1953; Evadare, București, 1949; Sfârșitul jalbelor, București, 1950; La borna 202, București, 1951; Tehnicul și-a făcut
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negri ș.a. Refugiații moldoveni au participat activ la evenimentele din Bucovina, au publicat diferite articole în ziarul „Bucovina“. Vasile Alecsandri, susținut financiar de familia Hurmuzaki, a tipărit în capitala Bucovinei poemul manifest Deșteptarea României, iar Mihail Kogălniceanu a publicat manifestul Dorințele partidei naționale în Moldova, supranumit mai târziu de Nicolae Iorga „Evanghelia românismului“. În timpul revoluției din 1848 s-au aflat în refugiu în Bucovina și mai mulți revoluționari români din Transilvania, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și ziarul „Patria“ (iulie 1897-mai 1900), redactat de Valeriu Braniște. Din 1904 până în 1914 s-a publicat revista literară „Junimea Literară“, ai cărei redactori responsabili au fost Ion Nistor, urmat de Gheorghe Tofan. În perioada 1893-1904 s-a tipărit gazeta „Deșteptarea“, ai cărei redactori au fost, pe rând, Constantin Morariu, Artemie Berariu și Vasile Culevici. Grație eforturilor mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici, din 1883 s-a tipărit revista bilingvă cultural-bisericească „Candela“. La începutul secolului XX s-au editat mai multe ziare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trădător și înstrăinat, insistând asupra argumentelor ce-l determinau să fie împotriva alianței cu Rusia. Imperiul moscovit, aprecia Stere, este „ultima supraviețuire a despoțiilor orientale în Europa“ și, ca pentru orice stat despotic, „mijlocul cel mai sigur de a împiedica deșteptarea poporului și a reîntări temeliile absolutismului este o politică agresivă în afară“43. Pentru toți românii, obiectivul fundamental îl reprezintă realizarea idealului național, în întregimea lui: „Nu pot admite însăși concepția problemei naționale, care se afirmă tot mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]