596 matches
-
loc. Dispari! Totuși, un gând nu-i dădea pace. Văzuse cu ochii lui. Un agent imobiliar îi sunase la ușă, băuse o bere, plecase prin grădină, lăsase geamantanul cu bani în sufragerie, geamantanul udase un pic covorul, îl dusese în debara, îl deschisese, banii erau acolo, bancnote mici, serii disparate. Spuseseră la știri că agentul ăla fusese lovit de o mașină, așa cum scrisese el în manuscris. Jeepul Omului cu Tatuaj staționase în fața casei sale, stâlpul căzuse, veniseră cei de la ambulanță, nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mira să ai vreo gonflabilă prin șifonier...) că nu am mai văzut nimic. Fluiera ceaiul pe aragaz și m-am dus să opresc flacăra. Pe urmă l-am turnat în ceașcă, nu mai aveam zahăr cubic și am mers în debara, cu chiu cu vai am mai găsit o pungă, zilele astea trebuie să ajung ne-a-pă-rat la magazin, zahăr brun, acesta este cel mai indicat ( Detectivul oftează insesizabil, oprește-te, zăbăucule, ești nevorbit?), am tăiat o jumătate de felie de lămâie
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ori nebun de legat. Nu va mai dura multă vreme și vei auzi (poc, poc!) cum bate cineva la ușă. Cu mandat de percheziție. Sertare trântite, cărți aruncate de pe rafturile bibliotecii, hârtii care zboară prin aer, ce aveți aici?, o debara, ușa deschisă, pledurile date la o parte, iată un geamantan, doriți să plecați undeva?, poate în Normalitate, hopa, ce de bani, de ce nu-i depuneți la bancă, nu știți că este periculos și că puteți fi călcat de hoți? Sau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să devină... realitate. Un Magician nebun, apărut din mintea mea obosită, care încearcă să-mi transmit că mor unii pe lângă mine și că Lucia nici nu există. Încă nu m-am tâmpit definitiv. Da, e un geamantan cu bani în debara. I-am văzut. Sau mi s-a părut că i-am văzut. Nicio problem, voi redeschide geamantanul împreună cu Lucia și gata, coșmarul va lua sfârșit. Patru ochi văd mai multe decât doi ochi, Magiacian insipid. Vru să spună și incolor
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
iluzie? Găsește tu răspunsul. După atâta vreme trebuie să poți găsi, în sfârșit, un răspuns. Du-te acasă și găsește răspunsul. Dă cu laptopul de pământ. Sau dă-i foc. Stropește-l cu benzină și arde-l. Du-te în debara. Apucă geamantanul, deschide-l, stropește banii cu benzină, dăle foc. Purificare prin ardere. Spune-i cum vrei. Dar numai în felul acesta (cu toate că nimic nu este sigur, totuși, surprizele dau buzna peste tine exact atunci când te aștepți mai puțin) poți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
prin părul ciufulit, poate că am visat, poate că totul - chiar viața mea ratată - nu a fost decât un coșmar, poate că niciodată nu mi-a sunat la ușă un agent imobiliar și nu am un geamantan cu bani în debara. Sau am? - Ai. - Știi ceva? Du-te la dracu`. - Am fost de câteva ori. Este o gazdă care nu se bucură decât de anumiți oaspeți. Așa că am făcut, firesc, cale-ntoarsă. Am convenit să ne vedem fiecare de ale sale. Iar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ei le considera constructive - dar n-o lua niciodată în seamă fiindcă nui rezervase decât statutul de parteneră în pat. Acolo unde, trebuia să recunoască, își făcea treaba cu pasiune constantă și energie inepuizabilă... Râse în hohote și alergă la debara. Deschise ușa, așteptându-se să vadă un pled aruncat peste un geamantan cu bani. Nu văzu decât rafturi, conserve, un mop, simți mirosul de stătut și i se păru că niciodată nu mirosise ceva mai liniștitor. - O, Doamne, n-am
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
maya>: dar alte servicii: telefon, radio, televizor... <victor45>: am mobil. Pot pune satelit, dar nu mă uit la tv <maya>: cum adică? <victor45>: nu am tv <maya>: nu te cred. Toți au tv <victor45>: am și eu. Îl țin în debara <maya>: de ce? <victor45>:pierd prea mult timp. Și mă plictisește <maya>: mda. Acum pierd timpul pe mirc <victor45>: și eu. Well, probabil atunci o să renunț la mirc <victor45>: cred că va fi o problema conectia de internet <maya>: și cum
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
sute, mii de obiecte mai mult sau mai puțin utile, dar care vă mobilează prezentul într-o dezordine naturală perfectă. Cred că sunteți, structural vorbind, un om-vraiște. Deseori cuvintele vechi, pe care le uităm sau le abandonăm cu dispreț în debaralele limbii, sunt pline de farmec și de conotații subtile. Pentru mine cuvîntul vraiște este unul cu o enormă forță de impact vizual și senzorial, evocativ și visceral. Omul-vraiște este cel care nu reușește să și pună ordine nici în sentimente
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
știu, nu-mi amintesc nimic.” Dumnezeule, cum nu-ți amintești ? Șobolanii ! Șobolanii erau niște animale splendide, niște animale agile, cu ochi inteligenți, cu coadă lungă... aș da orice să mai pot întîlni un șobolan, într-un depozit sau într-o debara. Canalele orașului erau pline de șobolani, unde sunt șobolanii din canalele orașului ? o, ce inteligenți erau șobolanii din canalele orașului ! De ce nu răspunzi ? „nu știu, nu-mi amintesc.” Și muștele ? „Care muște ?” muștele ! Cum așa, nu-ți mai amintești cum
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
groparii pământ pe coșciug!... ...Închipuiți-vă rușinoasa noastră derută... strigă transfigurat de istorisire Gabi cel Norocos, cu brațele desfăcute în cruce, de pe unul din refugiile autostrăzii București-Ploiești. Trezindu-ne luați ca din oală. Brutalizați. Crestați. Însângerați. Disecați. Chiar în debaraua Casei de Cultură... În urmă cu mai bine de cinci ani. De către cei doi sus-numiți alcooliști!... Din stânga, dreapta și lateral stânga, automobilele demarau ca niște șalupe. O sută de metri în aval, pe autostradă, se zărea plăcuța indicatoare cu Aeroportul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
subțioară, un catalog cu tablourile alea oribile și agitam o chitanță. Când o zbugheau în dormitor, fericiți să-și înnumere de treișpe ori nenoriciții ăia de 415 lei, pe care-i ceream pe-un tablou, se trezeau cu mine în debara, adulmecîndu-te și implorîndu-te, peste tot, să apari: "Nora! Nora!" Tăcu. - Își închipui cât de ridicol eram? Tăcu. Închipuiește-ți cât era el de ridicol! - Ce-ți mai place s-auzi?... Că și la internat, după ce m-au prins, nu eram poreclit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
născută, nenorocita, în comuna aia, Elicia, și ăsta, în opinia lui Ulpiu, nu era deloc un cumsecade loc de născut. - Uite, dragă, ți-am cumpăricit, de la simigeria din colț, niște dardanele... - Merdenele, proasto! Și îi deșerta chiar atunci cumpărăcitura la debaraua cu mătură și făraș, iar pe ea, apoi, nici nu știa cum s-o zvârle mai iute afară. Cum să faci o femeie perfectă din asta? Ce s-o înveți mai întîi? Îți trebuia o groază de vreme. Și apoi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
întregul purcoi de haleală, închiriind un taxi. Papașa, la volanul taxiului oprit, pândea, prin vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu ochii mari de mirare 206 DANIEL BĂNULESCU de bumbac și lenjeriei aparținând ucenicelor (în sezonul acela, întîmplător, nu erau rubedenii feminine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
asta, clintindu-și o singură unghie, mă ispitea ea pe mine să fac minciuni. - Da. Te-aș putea împrumuta cu un țol și lăsa să dormi pe pardoseala din baie. Te-aș putea snopi și pune să faci ordine în debara. Te-aș putea călca în picioare, că-ți vâri nasul prin manuscrise ce nu-ți aparțin. Te iubesc de foarte mult timp, am recunoscut eu. - Mi-ai jura și că, oricât de rea și de provocatoare ți-aș părea, n-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cooperativei, își bâțâiau grumajii și scoteau, la vale, bășini drăcoase, ce 282 DANIEL BĂNULESCU Veneau muieri de la șapte sate din jur, ca, numai uitîndu-se la dânsul, să-și și avorteze pruncii nedoriți. În aceeași noapte, lăsîndu-se pe burlanele și prin debaralele numai de el însemnate, Regele s-a apropiat, în vârful pâslarilor, de patul lui Doruleț și i-a șoptit: - Ti-ti-ti... Do-do-do... Bi-bi-bi... Îl chema, adică, la lupta cea mare pe Sinistrat, să-și adune puterile, să nu renunțe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mă culc eu cu tine, dacă n-ai auzit de Frank Zapa? - Și aici greșiți. N-am venit să vă culcați cu mine, ci să mă culc eu cu dumneavoastră! 337 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Unde? Știa. Era debaraua. - Singura șansă să ne salvăm... Este că pe-aici... mișună... locuințele numite languste! Doru Sinistratul n-avea urechea exersată și înțelese manguste. Cu un procedeu din luptele libere, giganta îl descărcă, precum un balot, pe raftul din mijloc al debaralei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
debaraua. - Singura șansă să ne salvăm... Este că pe-aici... mișună... locuințele numite languste! Doru Sinistratul n-avea urechea exersată și înțelese manguste. Cu un procedeu din luptele libere, giganta îl descărcă, precum un balot, pe raftul din mijloc al debaralei. Simții unghiile. Piciorul ei încolăcindu-i pieptul. "Un gol istoric se întinde." Se sufoca. Și se gândi dacă nu i se va știrbi câtva din renumele său de Sinistrat, atunci când îi va fi peste puteri să nu leșine. - HAI SĂ
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că, întrucît totul este de acum înainte explicat în funcție de iubire și identificare, subiectivitatea își găsește un loc în psihologia mulțimilor. Nu mai avem ce face cu marionetele hipnotizate ale lui Tarde și Liébeault. Le trimitem alături de sugestie, tovarășa lor de debara. În locul lor, țîșnesc, după cum vom vedea, hoardele pasionate, personajele tragediilor antice și eroii lui Shakespeare. Repulsia contemporană mai precis americană pentru afectiv și subiectiv 451 ne-a ascuns aceste mutații. Și totuși, impactul lor asupra realității este mult mai profund
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
n-ar fi făcut decât rău, căci, neputând năvăli pe uși, asediatorii ar fi spart ferestrele mari cât niște vitrine de la parter. Alexandru cunoștea bine facultatea, în ultima vreme, sub pretextul că rămâne să lucreze până târziu, dormea într-o debara. Părinții lui erau dintr-un sat de pe malurile sărătoase ale Prutului, fugise de-acolo, urcându-se într-un tren de noapte, lucrase la un depou la Grivița până când reușise să intre la Arhitectură. Desena pentru alții și din asta trăia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cincizeci de ani de comunism și ocupație sovietică, avem o literatură (să-i spunem literatură) care nu s-a măsurat - nici nu a îndrăznit să se măsoare - cu tragedia poporului pe care îl reprezintă. Diabolicul experiment totalitar a rămas în debaralele ascunse ale memoriei, în care ne e frică, nu îndrăznim să intrăm. Aproape că refuzăm să avem memorie. Cenzura comunistă a deformat destul de grav scriitorul basarabean. Imposibilitatea de a publica, fără consecințe, cărți care să spună adevărul, interdicția de a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ca stea polară și s imbo l al rezistenței și speranței întru limba română). Momentul Eminesciana punctează, an de an posteritatea vie a „omulu i de plin al culturii române”, în replică la cei care-l consideră „mortul nostru din debara”, a celor care trec totul prin neștiin ță, neîntrebându-se ce s-a întâmplat cu românii din afara granițelor dacă simbolurile rezistenței lor sunt călcate în picioare, batjocorite, știut fiind că un popor fără simboluri este o legumă. I.N.O. - M-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ceață și rămâne, drept ca în vorba unuia, Eminescu să-i judece, când va avea și el timp. Deci, totul a fost din nou urmarea firească a specialității casei, vorbe, vorbe, vorbe. Vorbe care trebuiau să acopere mirosul cadavrului din debara, și unde mai pui, că la ora ceea cadavrul purta chiar un nume de soi, se numea intrarea în spațiul Schengen. Dacă nu intrăm, desigur că măgăreața cădea pe prea guralivul nostru președinte, care trebuia musai să regizeze imediat un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
murați, la fiecare amărât de LCD, care costă numai 2499, 00 lei. Cu gândul la apetisantul borcan cu castraveți, aproape că-ți vine să și cumperi un LCD, nu fiindcă ți-ar trebui așa ceva, (mai ai vreo șase, șapte, prin debara), ci fiindcă vrei castraveții. Nu simțiți cum se naște un nou gen de marketing? Un marketing, care ne va convinge să cumpărăm lucruri mari, din dragoste pentru lucrurile mici: imaginați-vă cât de convingător ar suna anunțul „Cumperi o platformă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
solul în care a crescut grâul ăla a fost tratat. Nevastămea a fost investită oficial pe postul de brutar al familiei și cu asta am rezolvat-o onorabil. Am făcut o raionare a apartamentului, pentru diferite producții complet „bio". In debara am stabilit ca să înființez o fermă de cultivare a roșiilor, guliilor și ridichilor de lună. In hol am trasat două loturi, unde voi cultiva grâu și porumb nemodificat genetic. In sufragerie, chiar în spatele morii, voi înființa o plantație de măslini
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]