514 matches
-
două reprezentări principale ale apofatismului Bisericii de Răsărit, anume: Sfinții Grigorie de Nyssa și Dionisie Areopagitul. Potrivit lui J. Hochstaffl adevărul ar fi următorul: „Sfântul Grigorie de Nyssa se pare că a fost unul dintre primii care a găsit transcris în Decalog un concept al teologiei negative... el a descoperit în Decalog o înțelegere a teologiei negative care a radicalizat și a depășit neoplatonismul”<footnote J. Hochstaffll, Negative Theologie (Munich Kosel, 1976), 117-149; cf. Marios P. Begzos, op. cit., pp. 335-336. footnote>. Pentru
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Grigorie de Nyssa și Dionisie Areopagitul. Potrivit lui J. Hochstaffl adevărul ar fi următorul: „Sfântul Grigorie de Nyssa se pare că a fost unul dintre primii care a găsit transcris în Decalog un concept al teologiei negative... el a descoperit în Decalog o înțelegere a teologiei negative care a radicalizat și a depășit neoplatonismul”<footnote J. Hochstaffll, Negative Theologie (Munich Kosel, 1976), 117-149; cf. Marios P. Begzos, op. cit., pp. 335-336. footnote>. Pentru marele Capadocian, apofatismul reprezintă continuarea poruncii Vechiului Testament împotriva idolatriei
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
manieră, va fi mai puțină suferință, mai puțină depresie, o mai mică cramponare de partea fizică, trupească și cu o detașare spre spiritual. Al înțelegerii deciziilor divine. Tot în ideea repausului a fost lăsată duminica ca zi sfântă prin legea decalogului, dată direct de El omenirii, în mod obligatoriu. E adevărat, nu a spus și ce își atrage cel ce nu respectă această lege a vieții. Cea de-a patra poruncă divină dă, astfel, posibilitate omului de a înțelege importanța stării
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
care se regăsesc maeștri precum Alain Chapel, frații Troisgros, Alain Senderens, Michel Guérard sau Bernard Loiseau. Spiritual născută din tumultul anului 1968, din mentalitatea studenților stângiști care au baricadat străzile Parisului, această școală gastronomică a fost definită în 1972 prin „decalogul“ redactat de Henri Gault și Christian Millau (jurnaliștii culinari care au înființat celebrul ghid al restaurantelor, ghid, pare-se, răspunzător pentru sinuciderea, în anul 2003, a lui Bernard Loiseau, al cărui restaurant pierduse două puncte în clasificarea Gault-Millau). Iată cele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai făcut și alte numere împreună cu Liz? — Vreo patru-cinci. Vara trecută. Numai la hoteluri, cu participanții la conferințe. — Îți amintești vreun nume? Vreo organizație? Vreo persoană? Sally izbucni în râs și se scărpină în decolteu. — Domnule polițist, prima poruncă din decalogul meu este să țin ochii închiși și să încerc să uit. Mă pricep bine la chestia asta. Ați lucrat vreodată la hotelul Biltmore? — Nu. Doar la Mayflower și la Hacienda House. Uneori la Rexford. — S-a purtat vreunul dintre bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vine să creadă, se apleacă mult Înainte ca să vadă mai bine, pornește-n trombă spre casă și dă drumul la televizor, da, nu se Înșelase, era chiar Sașa, la televizor, garanția absolută, idolul asemănător cu acela din prima poruncă a Decalogului lui Kieslowski pe care nu-l văzuse, nu știa cine e Kieslowski, dar dacă-l lăsau să cînte pe postul național Însemna fără dubiu că o merita, că era un muzician important, și eu care-am stat lîngă el, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
confesiuni. Literare. Nu era mare lucru, În definitiv, beam destul de mult de fiecare dată când ne Întâlneam. Mi-aduc aminte de o seară de la Început, când Încă puneam la cale, căutam argumente, teoretizam. Leac voia să impună un cod, un decalog. A reușit să-i stârnească pe unii dintre noi. Am pus câteva chestii cap la cap, Florin le-a trecut pe toate pe hârtie, când le-a citit cu voce tare ni s-a făcut tuturor rușine. Nu eram noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
instrument imperialist al politicii puterii („power polities”). Cel mai important element al acțiunilor internaționale ale statelor rămâne puterea lor. Un stat dispune de putere cu atât mai mult cu cât șansele sale de succes pe plan internațional sunt mai mari. Decalogul de putere este unul dintre principalele aspecte ale imperialismului și al practicii sferelor de influență. Echilibrul puterii este echilibrul mondial ce ar fi asigurat prin raporturi de contrapondere reciprocă a principalelor state, celelalte state (inclusiv cele mici și mijlocii) fiind
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ipostază a politicii puterii, lupta pentru putere fiind o trăsătură dominantă a epocii imperialiste. Sfera de influență presupune exercitarea unui control excesiv asupra unui teritoriu străin. Trebuie evidențiată imposibilitatea continuării împărțirii lumii în sfere de influență. Trebuie făcută distincție între decalogul de putere - specific imperialismului și sferelor de influență și echilibrul puterii, adică echilibrul mondial ce asigură contraponderea reciprocă a principalelor state. I.2.1. Scurt istoric În condițiile dinamicii accelerate a vieții internaționale de după 1989, obiectivul fundamental al politicii externe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fastuoasă. Școala ajută noile generații de elevi să deteste literatura și, în cele din urmă, să fugă de ea. Cum arată Todorov, în clasă se predă, azi, nu poezia lui Baudelaire sau romanul lui Proust, ci legile lui Greimas și decalogul lui Jacobson sau cam așa ceva. Iar literatura propriu-zisă recomandă solipsismul și nihilismul... Am studiat, la rândul meu, aceste fenomene în eseul (Sfârșitul literaturii?) ce deschide volumul Fragmente critice, vol. V. N-am, deocamdată, nici un ecou. Ce pot să spun, aici
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
cearceaf, cu mișcări care nu se mai sfârșeau, cu bărbia în piept, posomorâtă și mâhnită. N-avea de gând să-mi răspundă și mi-am reluat strigătele. Ce e păcatul, mamă, spune-mi și mie, dar să nu vorbești de decalog: să nu furi, să nu minți, astea le știu. Tu nu minți și nici nu furi și nici nu-ți nesocotești părinții. O fi păcatul originar? Izgonirea din rai? Simți că ai fost pedepsită fiindcă ai mușcat din măr? De-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
realizarea de joint-ventures. Condițiile impuse erau foarte vagi, de tipul „întreprinderea mixtă propusă nu trebuie să intenționeze să schimbe în mod radical metodele tradiționale de încheiere a afacerilor folosite în domeniul respectiv”. - redactarea de către autorități 13 a unui fel de decalog (zece comandamente) destinat reglementării investițiilor străine, practic un cod de conduită al filialelor CTN-urilor: investițiile sunt de preferat să se producă sub formă de joint-venture; să se evite reducerea concurenței; să se evite presiunile nedorite asupra întreprinderilor mici și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un fel faptul c] aceste prescripții rezult] din voința vreunui legiuitor. Ele nu sunt porunci considerate în acel sens. Potrivit unei alte perspective, dreptul natural este chiar setul de reguli stipulate de c]tre Dumnezeu și promulgate omenirii prin prezentarea decalogului lui Moise și prin revelația oferit] indivizilor prin utilizarea conștiinței lor. Prima din seria acestor perspective își are originile parțial în perioada presocratic] a filosofiei grecești și a fost familiar] autorilor de la începutul Evului Mediu, sub forma doctrinei stoice conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, prin ins]și natura lor, trebuie s] conceap] strategii ce vor putea fi aplicate în situații general valabile. În judecarea cazurilor obișnuite se poate observa îmbinarea armonioas] a principiului utilit]ții și a celor deontologice care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu, în timpul domniei sale, atât în momentele de măreție, cât și în cel de decădere. De la regele Solomon au învățat că „înțelepciunea este mama tuturor virtuților”. Elevii descoperă în urma lecturilor biblice și alte virtuți care-l caracterizau: dreptatea, curajul, stima, respectul. Decalogul studiat la clasa a IV-a, le indică elevilor datoriile față de Dumnezeu și față de aproapele și îi solicită în același timp să-și autoevalueze comportamentul prin raportare la cele zece porunci. Învățarea și interiorizarea acestor reguli se realizează prin aplicarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu sprijinul profesorului vor face comentarii. Ei vor fi capabili să relateze într-o succesiune logică evenimentele legate de Patimile, Răstignirea, Moarte, Îngroparea, Învierea și Înălțarea Domnului, iar evaluarea acestor cunoștințe se va realiza și prin aplicarea unui test . Studierea Decalogului îi va ajuta pe elevi să cunoască binele și răul și să promoveze binele conform poruncilor divine date de Dumnezeu. În școala primară, educația religioasă va fi realizată prin mijloace și procedee adecvate, de către cadre didactice calificate. Conținutul educației religioase
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
are puterea să recunoască fluiditatea și corijabilitatea teoriilor elaborate. În realitate, Hasdeu a stăruit până la obsesie asupra aspectului critic al muncii sale, căruia dorea chiar să-i fixeze normele. În prefața Istoriei critice, el a formulat zece principii, un veritabil “decalog” al tagmei și apare astfel ca evident faptul că nu e dincolo de asemenea exigențe cine afirmă că “afară de fântâni scuturate de orice dubii nu există nici o autoritate în istorie și cu atât mai puțin nici o nefailibilitate”. Dimpotrivă, principiile formulate
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
are puterea să recunoască fluiditatea și corijabilitatea teoriilor elaborate. În realitate, Hasdeu a stăruit până la obsesie asupra aspectului critic al muncii sale, căruia dorea chiar să-i fixeze normele. În prefața Istoriei critice, el a formulat zece principii, un veritabil decalog al tagmei și apare astfel ca evident faptul că nu e dincolo de asemenea exigențe cine afirmă că afară de fântâni scuturate de orice dubii nu există nici o autoritate în istorie și cu atât mai puțin nici o nefailibilitate. Dimpotrivă, principiile formulate de
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
performanțelor școlare. Deprinderile de comunicare și relaționare reprezintă un factor protector față de comportamentele de risc și față de situațiile de criză. Prin dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare se pot preveni stările de afectivitate negative și care au consecinte negative multiple. Decalogul comunicării: 1. Nu poți să nu comunici; 2. A comunica presupune cunoastere de sine și stimă de sine; 3. A comunica presupune conștientizarea valorilor celuilalt; 4. A comunica presupune a ști să asculți; 5. A comunica presupune a înțelege mesajele
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Prezintă la retroproiector cele 5 scopuri esențiale ale comunicării și identifică împreună cu elevii ce s-a pus în evidență prin exercitiul de mai sus * Premiază pe cei mai activi elevi; Activitatea elevilor: * Vor trage concluzii referitor la scopurile comunicării; D.Decalogul comunicării: 15 minute Activitatea profesorului: * Prezintă elevilor pe folie la retroproiector ce înseamnă de fapt a comunica deci se poate trage concluzia că a ști să comunici cu ceilalți este totuși o artă * Propune pentru evaluarea activității un chestionar despre
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
marele Hamurabi, sub sceptrul căruia au fost contopite provinciile din sudul Mesopotamiei, prin celebra lovitură de maestru (diplomatico-astrologică) a codicelor lui Marduk. Codicele - regăsit la Suza, în 1901, cu toate cele 282 de articole ale sale, are mari asemănări cu decalogul lui Moise, pe care îl precede cu 6 secole. Ambele au fost declarate ca inspirate de zeul suprem conducătorilor de popoare; ambele au fost gravate pe tăblițe și prezentate cu pompă în fața poporului, având un conținut moral și un scop
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
din trei unități secvenționale: prima parte (credința) tratează despre articolele Crezului niceo-constantinopolitan, despre cele Șapte Taine și despre învierea morților; a doua parte (nădejdea) abordează problema rugăciunii (Rugăciunea Domnească), a Fericirilor; ultima parte (dragostea) ocupându-se de aspectul virtuților, al Decalogului. Pornind de la structura acestei Mărturisiri, se poate remarca cu ușurință că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diavolul pe un fleac, pe un firicel neînsemnat al unei minciuni nevinovate. Iată de ce nu trebuie să mințim niciodată, oricât de mică sau neînsemnată ar fi minciuna. Iată de ce Dumnezeu ne poruncește fiecăruia: Să nu minți ăPorunca IX-a, din Decalog). 97. Rugăciunea pentru altul Într-o zi, îmi istorisea un prieten, mă aflam în vizită la o familie. O femeie cu privirea blajină povestea celor din jur că ocunoștință de-a ei are o fetiță bolnavă; suferința ei este ascunsă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și problema achiziției și structurării treptate a limbajului în cadrul comunicării interumane. 3. Comunicarea și abilitățile sociale Comunicarea se definește ca procesul prin care se transmit informații de la un emițător la un receptor prin utilizarea unui sistem de semne și simboluri. Decalogul comunicării: 1. Nu poți să nu comunici. 2. A comunica presupune cunoaștere de sine și stima de sine. 3. A comunica presupune conștientizarea nevoilor celuilalt. 4. A comunica presupune a ști să asculți. 5. A comunica presupune a înțelege mesajele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]