390 matches
-
care a făcut trimitere la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine de către interlocutor și folosește "ancore" care să-l ajute pe acesta să decodeze mesajul conform intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte?", "la ce te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării nu este decodat de către interlocutor, îl semnalăm: "era o glumă/am glumit, evident..."); * legea litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
implicând transmiterea graduală de noi informații: titlu, exemple, definiție, tipologii etc.); (c) repere clare, necontroversate (de exemplu, în comunicarea interpersonală, stările contradictorii ale locutorului și formulările aferente acestora îl dezarmează, cel mai frecvent, pe interlocutor, în încercarea sa de a decoda mesajele receptate; de asemenea, în comunicarea didactică, prezentarea controverselor din literatura de specialitate a unui anumit domeniu nu este utilă în orice context nu se studiază, de exemplu, în ciclul primar, decât elementele "clasice" ale gramaticii limbii române vs. multiplele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin intermediul personajelor (în care autorul se disimulează) și al partiturilor vorbite încredințate acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează mesajul transmis de autor/dramaturg, regizor și actor (în condițiile în care spectatorul receptează 62 atât ficțiunea, cât și performanța scenică Bodiștean
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta din urmă reflectând, în mesajul său, atât maniera particulară în care a decodat și interpretat mesajul dramaturgului 61, cât și concepția sa regizorală), iar la un al treilea nivel spectatorul decodează mesajul transmis de autor/dramaturg, regizor și actor (în condițiile în care spectatorul receptează 62 atât ficțiunea, cât și performanța scenică Bodiștean, 2009, pp. 198-199); * actor semn-sumă (Ciobotaru, 2006a, p. 63)/suprasemn al personajului interpretat, rezultat al coroborării mai multor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1) Ce știu despre locutor? (2) Cum relaționez cu locutorul? Ce atitudine am față de acesta și față de situația de comunicare, în general? (3) Cu ce scop mă plasez în ipostaza de interlocutor în această situație de comunicare? (4) Ce receptez/decodez? (5) Ce tehnici/instrumente folosesc în decodare? (6) Dau feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? (7) Cum mă raportez la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Răspunsurile posibile plasează interlocutorul într-o anumită ipostază în raport cu situația
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și secvențial), cu instrumentele/tehnicile de care dispune pentru a-și exprima (verbal, nonverbal/paraverbal) această disponibilitate, respectiv pentru a recepta, decoda și interpreta optim mesajul și, de altfel, întregul act comunicativ. (1) Ce știe interlocutorul despre locutor? Poate avea sau nu informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înroșit la față; Ați strâns pumnii etc.; * reverberare realizată prin reacții verbale de tipul: La început ați spus că...; Credeți că...; Cred că...; M-a surprins faptul că... etc. Practic, ipostaza interlocutorială se concretizează, în plan acțional, în succesiunea: percep decodez/ajung la sens înțeleg/ evaluez/mă raportez critic la răspund/reacționez/dau feedback. (6) Dă interlocutorul feedback locutorului? Sub ce formă? Cu ce instrumente? Interlocutorul poate alege să dea sau nu feedback verbal/nonverbal/paraverbal locutorului (deși și absența feedback
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
necesității unor clarificări (inclusiv la nivelul codului folosit). Cu alte cuvinte.../ Ce vrei să spui de fapt este că.../ Deci ce spui tu este că.../ Ați spus că..., aceasta înseamnă... Interlocutorul dorește să verifice dacă/să-și confirme că a decodat corect mesajul locutorului. Ce-ai simțit atunci?/ Ce simți acum când te gândești la...?/ Cum ai reacționat când...? Interlocutorul dorește ca sentimentele locutorului să fie formulate explicit. Ce încerci să-mi spui? Interlocutorul dorește ca mesajul locutorului să fie formulat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
derularea actului său comunicativ), respectiv poziției actorului (prin prisma exersării valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale transmiterii mesajului vezi, de exemplu, dicția, intonația, intensitatea vocii, gestica, mimica, lexicul etc. toate, condiții ale optimizării demersului său comunicativ către interlocutor, care percepe, decodează și interpretează, în principiu, întregul). În comunicarea-teatru1, instanța locutorială este concretizată în fiecare dintre ipostazele implicate de actul artistic, de la dramaturg (autorul inițial al actului comunicativ artistic) sau narator (autorul textului epic aflat la originea unei dramatizări), până la regizor, actor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
timp; Intonația salvatoare o persoană comunică neinteligibil un mesaj (eventual, într-o limbă inventată sau folosind formule chimice/matematice în loc de cuvinte propriu-zise), însă cu intonația corespunzătoare sensului (informațional/emoțional etc.) pe care dorește să-l transmită; interlocutorii sunt provocați să decodeze mesajul etc. * tehnici subsumate "disciplinei" spectatorului implicând: * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare-teatru (așadar, pentru spectatorul de teatru 47): eventuala lectură a piesei de teatru sau a textului aflat la originea dramatizării (pentru a avea o primă cheie de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fals start" ("vorbitorul se oprește și întrerupe o construcție abia începută, pentru a formula o alta, pe care o consideră mai adecvată contextului respectiv") Dascălu Jinga, 2006, pp. 20-28; "care creează enunțuri deliberat neîncheiate" (vorbitorul consideră că interlocutorul poate deja decoda mesajul) Dascălu Jinga, 2006, pp. 28-34; "ca parte componentă a unei autocorectări" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 35-38); "ca parte componentă a unei digresiuni" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
subiect predicat, predicatul nu este decît o spunere despre nume, o determinare a lui, iar, prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul, ca în enunțurile care au ca subiect interlocutorul (vizat ca individ sau ca element al unui grup): Înțelegeți ? Ca atare, comunicarea realizează unirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul, ca în enunțurile care au ca subiect interlocutorul (vizat ca individ sau ca element al unui grup): Înțelegeți ? Ca atare, comunicarea realizează unirea dintre două cunoașteri, una antecomunicațională și una postcomunicați-onală, aceasta din urmă fiind, în parte, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fără conținut - după cum intimismul a fost și va fi un conținut fără mesaj. Nimeni nu poate exprima inexprimabilul. Ci doar să dai sentimentul că, dincolo de spus sau prin spus, există ceva ce nu poate fi exprimat. Nu poți să-l decodezi pe Dumnezeu, care rămâne mereu ascuns...2 A fi de acord cu aserțiunea lui Reboul Înseamnă a accepta ruptura În sânul tradiției deja menționate și care continuă să se prezinte ca un bloc compact. Intimul și intimismul sunt grade ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă. Se disting, astfel, următoarele tipuri 65 de compunere: * compunerea prin alăturare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alor săi, ar fi procedat altfel. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: În locul celor patru implicați, ar fi procedat altfel. * verb la modul gerunziu: Intervenind, ar fi reușit să aplaneze conflictul. * adjectiv: Mai atentă, ar fi reușit să-i decodeze corect reacțiile. * adverb: Încet, ar fi avut mai multe șanse să nu se rănească. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: De n-ar fi fost el,/ echilibrul nu ar fi fost același. * pronume relativ: În locul cui a intervenit,/ eu n-aș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea motivațiilor. Motivațiile subiective sunt: orgoliul, ura, mânia, frustrarea, patima puterii, paguba etc. Cel mustrat decodează motivațiile subiective, agresivitatea lor și refuză mustrarea. Motivațiile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lupta cu Răul ca principiu, progresul spiritual al celui mustrat, iubirea adevărată de aproape și au frumusețea și puterea de a face ca sfatul și mustrarea să
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ziarele. Cealaltă înțelege media ca pe o serie de limbaje care implică sunetul, cuvântul, imaginea, hârtia, bronzul sau corpul uman.În accepția transmisivă a mediului reprezentat de prima definiție, mesajele gata construite sunt codificate într-un mod particular, transmise și decodate la celălalt capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mod deliberat "norma", iar libertatea pe care o manifestă este semnul originalității și al invenției creatoare. Abaterile ce caracterizează limbajul poetic, la nivelul expresiei verbale, determină ca între semnificația cu care creatorul își înzestrează opera și semnificația pe care o decodează receptorul, distanțele să fie semnificative, fără ca aceasta să împiedice suscitarea emoției estetice. Dificultățile pe care le ridică un astfel de limbaj sunt însemnate și ele nu pot fi dizolvate decât printr-un efort de reconstituire a lumii pe care o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciană construiește, în mod explicit, imaginea a două tipuri de cititori: cititorii părtinitori, care citesc în articolele jurnalistului ceea ce vor să vadă, aceștia fiind ipostaziați în principal de colegii de breaslă de la publicațiile adverse, și cititorii ideali, care reușesc să decodeze mesajele jurnalistului potrivit cu sensurile cu care le înzestrează acesta. Și unora și altora Eminescu li se adresează cu obstinație, realizând adevărate paralele între tipurile de lectură pe care le operează. Atitudinea jurnalistului față de potențialul cititor al articolelor se modifică în funcție de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]