6,325 matches
-
chiar acoperite cu material plastic protector transparent; 2) cu o suprafață granulata datorită incorporării de particule din lemn, paie etc.; 3) acoperită pe fata cu material plastic, stratul de material plastic fiind granulat, gofrat, colorat, imprimat cu motive sau altfel decorat; sau 4) acoperită pe o fată cu materiale de împletit, chiar țesute sau așezate paralel; b) borduri și frize de hârtie, prelucrate că mai sus, în rulouri sau nu, destinate decorării pereților sau plafoanelor; ... c) tapetul din hârtie sub formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174226_a_175555]
-
străină brevetată ca pilot pe celebrul aeroport Roosevelt Aviation Field, în urma absolvirii cursurilor faimoasei Școli de Pilotaj americane. La sosirea în țară, la Constanta, apoi în Gara de Nord, la București, e întâmpinată cu mult entuziasm. Regele Carol al II-lea o decorează cu a doua baretă la “Crucea de aur” a Virtuții Aeronautice. “Știu cât te-ai zbătut ș tot ce ai suferit. Meritul îți este cu atât mai mare!”, îi spune regele. Aviatoarea Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mandita_fata_din_ceruri_stefan_popa_1391375773.html [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit și apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, cunoscută în istorie sub denumirea “Escadrila Albă”, în Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia, fiind decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în anul 1943. După terminarea războiului, asistă neputincioasă la distrugerea, de către Armata Roșie, a elitei aviației românești. Avionul îi fusese rechiziționat în timpul războiului. Prietenii ei dispar, încet, unul câte unul. Smaranda este căutată peste
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mandita_fata_din_ceruri_stefan_popa_1391375773.html [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
Medalia sovietică „Victoria”, 1946; - Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” (1954). În legătură cu Ordinul „Mihai Viteazul”, Clasa a III-a, cercetătorul Denes Bernád precizează: „A fost unul din cei trei piloți supraviețuitori care au zburat pe avionul proiectat și realizat în România, decorați cu această distincție, și singurul dintre ei care a participat la lupta împotriva americanilor.” („He was one of only three surviving officers flying the Rumanian-designed aircraft to receive this award, and the only recipient to participate in the fighting against
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/comandor-dan-vizanty/ [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
se întrezărește figura cerată a unui personaj cartoon. „Te vom ajuta” se aude hotărât, și atunci buzele aproape albe schițează un zâmbet scurt trădând fericirea ultimei aniversări, a ultimelor lumânări ce își proiectează umbrele în semiobscuritatea holului, arzând pe tortul decorat cu scene de poveste în care el însuși s-ar fi regăsit, bătând la ușa celor șapte pitici sau jucând fotbalul visat pe un teren de basm, mirific desenat... A fost o lecție de viață...a fost el, copilul nostru
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1416070915.html [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul (� 670). Într-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
nu se poate, și că nu vreau eu acest lucru!”, atât spune acum Vasile Șeicaru, restul își rostește lăuntric, niciodată nu dorește ca trăirile sale în legătură cu soția pe care a pierdut-o, să fie poveste! În anul 2006 a fost decorat cu „Ordinul Cultural în Grad de Cavaler”, conferit de Președintele României; în 28 noiembrie 2009, a primit titlul de „Cetățean de Onoare” al municipiului Galați, iar pe 14 iunie 2012, de „Cetățean de Onoare” al orașului Bușteni. În 2012, școala
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
1865. Se spune că cei mai iscusiți artiști italieni ai vremii, au lucrat timp de două secole la operele de artă și la piesele de mobilier din palat. Cel mai interesant lucru de văzut este desigur scara lui Domenico Ferri, decorată cu picturi sau statui. Trecând de această scară ajungi la primul etaj, iar de aici poți vizita cât mai multe dintre camerele deschise, pentru că de acolo începe cu adevărat turul palatului. Ghizii care însoțesc grupurile vorbesc mai multe limbi, deci
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422361427.html [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]
-
Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorita activitații sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV si teatru radiofonic. A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul „Clipa” (1979) și a fost decorat cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), „pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”. În 1995
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432960508.html [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
aceștia în securitatea și secretul informației a fost considerabil, dacă nu determinant. Târziu, după război, în 1968, secretul codului Navajo a fost deconspirat și dat publicității, iar mult mai târziu, cam prin 1982, mulți dintre “tăinuitori” și “agenți” au fost decorați, înălțăți în grad, recompensați. A fost decretată o zi specială, solemnă, pe 14 august a vorbitorilor de cod Navajo, tot ca o dovadă a prețuirii acestei comunități tribale la aportul general de război al cauzei aliate antifasciste. O apreciere care
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
doilea volum, Mariana Cristescu promovează valorile neamului românesc, fiindcă, pentru dânsa, „Patria înseamnă infinit mai mult decât scrie în toate dicționarele lumii ( ... ) m-am străduit să o slujesc așa cum m-au învățat oștenii din viața mea: tatăl meu, unchii, bunicii, decorați pentru bravură pe fronturile celor două Războaie Mondiale, unii căzuți la datorie, puținii prieteni de altitudine morală ai zilelor noastre”. În articolul „Vremea în care bufonii devin eroi”, autoarea dezbate problema mormintelor lui Mircea cel Bătrân, de la Cozia, a capului
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_intre_ti_al_florin_tene_1381841963.html [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
verii și caldă pe timp de iarnă”. Este menționată, mai departe, și o „cascadă artificială, alimentată cu apă de ploaie colectata de pe acoperiș. Apa provenită din precipitații este folosită la sitemul de răcire al clădirii, precum și la irigarea plantelor ce decorează birourile”. Întrerup lectura ... Parcă am auzit un zgomot. Desigur că Internetul mai dă și alte date despre acest loc. De pildă, despre faptul că, permanent este asigurată atâta lumină, doar cât trebuie. Asta se face automat. Totodată, aici există o
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_luceafar_ciocarlie_si_infinit_.html [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
etala prosperitate și bun gust. El, Richter, cu aproape două decenii mai în vârstă decât consoarta, fusese maistru principal la fabrica de fier, pe ce punea mâna ieșea lucru fain, casa și-o renovase cu migală nemțească, iar ea o decorase cu o sumedenie de flori și plante exotice. Apoi, când cu plecarea în masă a conaționalilor în deceniul al zecelea din precedentul veac, Frau Richter s-a hotărât într-o noapte și i-a spus dimineața soțului: Eu plec!... - Iar
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1438605969.html [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind decorat cu ordine și medalii din partea statului român. Cu această ocazie, primind sprijin din partea domnului grl. br. (r) Gheorghe Dragomir, Președintele al Asociației „Centrul de Etică și Strategii” am scris cartea „Stejarul” în care sunt cuprinse compozițiile compozitorului Constantin Arvinte, alături de
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
arcade semicirculare, de toate părțile, peste care se ridică coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnulețele caracteristice zonei de proveniență. Naosul are pereții supraînălțați prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublu, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâl nite în Nadășu sau Aghireșu. Iconostasul se înalță până sub cerime și separă bolta altarului, de aceeași înălțime pe porțiunea pereților paraleli, dar continuată apoi prin obișnuitele triunghiuri sferice. Atestarea documentară Descrisă prima
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
acasă, îi cerusem anterior, printr-o scrisoare, o rețetă care, adăugată meniului de nuntă, să o facă să se simtă ca acasă. Viitorul soț mă anunță că el va coace torturile, trebuie doar să găsesc pe cineva care să le decoreze. Torturile englezești de nuntă sunt niște checuri bogate în fructe uscate, îmbibate cu brandy, care pleacă pe furiș când e supus caznelor cuptorului. Soacră-mea trimite -o rețetă de pui cu marmeladă, bucătăreasa își dă silința, noroc că invitații combinaseră
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” by https://republica.ro/m-am-maritat-cu-un-britanic-iar-soacra-mea-a-venit-la-nunta-din-romania-cu-o-declaratie-de-razboi-zcu [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un lagăr de prizonieri români. Radu Mărculescu-mlădiță de Boier și de Erou-Martir, licențiat în Litere și Filosofie, ofițer, erou, prizonier în gulagul sovietic și deținut politic în temnițele românești, decorat cu Coroana României cu spade și panglică de virtute militară, în grad de cavaler, ilustru memorialist și faimos mărturisitor a fost inițiatorul venerării Centenarului nașterii Luceafărului nostru: „Se apropia ziua de 15 Ianuarie, în care se împlinea un veac de la
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
din lumea muzicii folclorice se crede mai iubit în România decât Benone Sinulescu, instituie utopii. Aceasta este și taina longevității artistice. „Pentru longevitatea sa artistică și pentru muzica de un real rafinament, pe care o interpretează, a fost premiat și decorat de mai multe ori în decursul anilor, și pe drept cuvânt, se poate spune că Benone Sinulescu și-a făcut pe deplin datoria, față de sine însuși, față de semenii săi contemporani și față de urmași. Acum noi avem datoria să-i dăm
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
mai departe duce direct spre cer. Fie pentru a comemora acest eveniment sau doar pentru a se distra, fiecare comună își aprinde pe 1 august propriile focuri de artificii. Copiii defilează pe străzi cu felinare de hârtie, de multe ori decorate cu crucea elvețiană sau simbolurile cantoanelor, iar ferestrele caselor sunt decorate cu luminițe. Și ca orice eveniment, pentru a fi complet, cel mai bun mod de a se bucura de sărbătoarea națională pentru elvețieni este să iasă la un grătar
ZIUA NAŢIONALĂ A ELVEŢIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_a_elvetiei.html [Corola-blog/BlogPost/355540_a_356869]
-
eveniment sau doar pentru a se distra, fiecare comună își aprinde pe 1 august propriile focuri de artificii. Copiii defilează pe străzi cu felinare de hârtie, de multe ori decorate cu crucea elvețiană sau simbolurile cantoanelor, iar ferestrele caselor sunt decorate cu luminițe. Și ca orice eveniment, pentru a fi complet, cel mai bun mod de a se bucura de sărbătoarea națională pentru elvețieni este să iasă la un grătar cu prietenii. Referință Bibliografică: Ziua Națională a Elveției / Tatiana Scurtu Munteanu
ZIUA NAŢIONALĂ A ELVEŢIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_a_elvetiei.html [Corola-blog/BlogPost/355540_a_356869]
-
acest peisaj, cu accentele-i boeme și sclipirile ludice. Căci tot ce-i românesc nu piere și doar artă neviciata mai poate răzbate în haos, mai are putere să demonstreze că esența stă în muzică de altădată, ca misterul timpului decorează realitatea conferindu-i nuanțele pe care nenea Iancu le surprindea în operele-i satirice. O poveste din perioada interbelică prezintă acest DVD, cu parfum de reverențe și curtoazie, surprinse dulce-amărui în palmele bijuteriilor muzicale pe care Fuego le interpretează alături de
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Tot_ce_i_romanesc_nu_piere_rodica_elena_lupu_1363282563.html [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
pe care l-a înființat în Kannami-cho, Shizuoka în 2008. A aplicat tehnici de modelare și sculptură a lemnului pentru a produce piese excelente de mobilier care echilibrau liniile naturale, organice, cu confortul. Unele dintre piesele sale reprezentative sunt scaunele decorate cu motive animale, cum ar fi oi, pisici de mare și cobre. Recent, a produs lucrări la comandă și expoziții private. De asemenea, s-a ocupat de lemnăria și aranjamentele scenice pentru reprezentațiile de dans dramatic Carmen, ASLI și Sheltered
Întâlnirile JTI 2017 și trupa ”Noism”, în premieră europeană la București și Sibiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105656_a_106948]
-
vieții descoperise credința. „Fără credință nu se poate nimic, mărturisea el în Jurnal Spiritual. Port mereu în suflet rugăciunea împărătească Tatăl Nostru, o rostesc în fiecare dimineață și seara la culcare. Mulțumesc lui Dumnezeu și datorită faptului că am fost decorat cu Crucea Șaguniana, o răsplată a Mitropoliei Ardealului, pentru că am realizat un film cu ocazia sfințirii lui Andrei Șaguna. Un film bazat pe ideile mele, pe scenariul meu, sprijinit de Fundația Sibiul Vechi. Mă bucur că am pus și eu
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
iubirii, regia Mircea Mureșan (1979); Ultima noapte de dragoste, regia Sergiu Nicolaescu (1979); Lumini și umbre regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu (1979-1982). Ion Besoiu în Mobilă și durere În 2001 a fost declarat Cetățean de Onoare al orașului Sibiu și decorat cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler pentru „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog.” Au urmat Premiul de excelență al Cinematografiei Române, în 2002. În 2008 a
Rămas bun, Ion Besoiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105847_a_107139]
-
târziu această practică era pedepsită cu moartea. În Pompei și Herculaneum existau așa-numitele cluburi private pentru sex. Ele erau de fapt încăperi separate din vile mai mari, deținute de obicei de persoane foarte bogate și respectabile. Aceste camere erau decorate asemeni unui bordel, cu fresce pornografice și aveau intrare separată de restul casei, astfel încât vizitatorii să nu-i deranjeze pe stăpânii vilei. La aceste petreceri erotice luau parte persoane publice, dar și prostituate.
Obiceiuri SEXUALE controversate în Antichitate () [Corola-website/Journalistic/102338_a_103630]