2,354 matches
-
Cu sufletul mereu ascuns în borcanul plin de sute, a tot amânat-o pe motive de claustrofobie sentimentală. Moartea era o proastă, credea tot ce i se spunea. Tătuța și-a justificat mereu intenția de a rămâne cu niște fotografii decupate dintr-o revistă, tătuța era îndrăgostit de jumătatea plină a paharului. Bătrânul nu s-a temut niciodată de moarte; a călca-o de câteva ori pe grumaz prin tranșeele Oituzului, la Odessa, la Cotu Donului; a lovit-o cu bocancii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a jucat cu chibrituri prin livezile cerului. Raiul își scutură nimicul peste creștetul munților, Doamne. Nu am știut că și în grădinile tale e toamnă. I-a fost sete. Întunericul este mai mult decât asfințit de soare. Întunericul se lasă decupat de locuire precum pământul cimitirului, nici o unghie mai mult, nici o sămânță mai puțin. Întunericul absoarbe absența, o digeră și o scuipă în uterul nopții. Sfinții Anthoniți dormeau ziua, pentru că noaptea era păcat să închizi ochii. Dumnezeu nu îngăduie o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să croiască din nou drum prin zăpada înaltă pentru a putea da ocol bisericii. Acoperișul ascuțit se unduiește în curbe line dând apoi naștere bordurii largi care adăpostește fresca exterioară, incredibil de bine conservată. Fațada vestică pare o pictură ajurată decupată din vechi cărți sfinte. Brâul de sub cornișă este ornat cu mici icoane de email cu reflexe verzi, adevărate smaralde precum ochii celor două Ane și ai lui Dragoș. Un sunet grav curmă liniștea. Este urmat de o dezlănțuirea armonioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sârmulițele, inclusiv cele de wolfram de la becuri, apoi cablurile de contact și cârligul de susținere, fără să identifice vreun fir în plus sau măcar ceva suspect. Cu același rezultat a încheiat și acțiunea întrerupătorul și operațiunea priza. Din parchet a decupat ici-colo, prin sondaj, câteva lamele, dar, în afară de nisip și zgură, nu a descoperit absolut nimic de luat în seamă, ceea ce l-a determinat să treacă la remontarea obiectelor deranjate și să cugete cu voce tare: Omenos om și căpitanul ista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de lână pe care a descusut-o pe la toate colțurile, făcând-o inutilizabilă. Aceleiași operații, și cu aceleași rezultate, au fost supuse și toate pernele, numai că, prin deteriorarea lor, a umplut camera cu roiuri de pene. În continuare, a decupat tapițeria de pe recamier unde a descoperit un adevărat filon de aur: în afară de iarba de mare și legăturile din sfoară pescărească ce asambla arcurile somierei într-un tot unitar, acolo se aflau zeci de sârme și sârmulițe, sute de șuruburi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pusă acolo cu gândul de a fi deschisă, ci doar cu gândul de a lumina locul, și atât. Această cameră, despre care vorbesc, era despărțită de locul de așteptare al oamenilor printr-un perete de sticlă, în centrul căruia era decupată o gaură potrivit de mare - pe acolo încăpea mâna ce făcea schimbul de bani și de hârțoage dintre funcționar și cetățeni. Și iac-așa, acest mare perete de sticlă mi-a Istorisiri nesănătoase fericirii 119 dat mie voie să privesc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de a fi înșelat, prin chiar delicata lui preoteasă, încrederea clienților săi fără voie, e drept, dar ce contează? -, un al patrulea personaj veni să ni se alăture. Cu o coafură atipică, o vâltoare de păr argintiu din care se decupa, cu tușe fine, un chip distins și sever, o femeie în vârstă, dreaptă și subțire, chiar în înclinarea ei plină de deferență, își ocupă maiestuos locul din spațiu lângă noi, care păruse că o aștepta numai pe ea, și ne
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o linie în jurul unei idei. Henri Matisse Vă provoc la un joc. Incitant, zic eu, joc de-a valma prin limbă și istorie, pe urmele ideii de feminitate care zace, pentru eternitate, codificată în ideogramele japoneze. Cu alte cuvinte: să decupăm, umblând prin kanji cu foarfecele unei vagi priviri de gender studies, pentru că nu mă identific, în esență, cu acest demers, câteva din trăsăturile fundamentale care informează arhetipul feminin vehiculat de milenii în această parte de lume. Pentru aceasta, sunt necesare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se aude. Pe urmă Manfred Marklund a fugit tot drumul până acasă, la Avabäck, ca să scrie cât mai repede corespondența propriu-zisă. Nimeni nu mi-a citit și mie articolul. Dar un paroh de lângă Skellefteå l-a citit. Și l-a decupat, după care l-a trimis parohului de la catedrala din Luleå, care, la rândul lui, l-a dus la episcop. După aceea episcopul l-a trimis, de bună seamă, la Uppsala, la cancelaria arhiepiscopului. Pe ce drumuri a mai rătăcit articolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
au-torizează o logică de pasager clandestin, ce ia în acest caz forma unui prădător. Mai curînd decît a intitui cote de pește dificil de respectat, sau a dezvolta o costisitoare și improbabilă armada internațională de controlori, ar fi preferabil de decupat spațiile oceanice pe țări, sau, mai bine, de marcat peștii prin procedee electronice, așa cum un cioban își marchează animalele din turmă. Prin acest exemplu extrem putem observa că existența drepturilor de proprietate depinde de reguli de drept și deci de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de Est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
Cosmin Ciotloș Am amânat, câteva luni bune, să scriu despre Dincolo de literatură (o recentă antologie comentată din critica lui Lucian Raicu). Citisem cartea încă de la apariție, revenisem la ea în mai multe rânduri, decupasem pasaje de vreme rea. Cu toate acestea, găseam în continuare dificil să scriu despre analizele, natural masive, ale lui Raicu. Luat pe nepregătite, nici nu cred c-aș fi putut spune despre ce e un astfel de op. Despre autorul
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
în perspectiva Ťlungilor tăceriť și, mai presus de toate, să ofere cel puțin spiritului nostru un avans pe drumul dobândirii libertății". Criticul realizează racorduri rapide și suple între literatură și ideologie, între literatură și mentalitatea din secolul al XIX-lea, decupând particularitățile esențiale ale acestui veac: romantismul, sfărâmarea universalității, individualismul, "gustul netăgăduit pentru formă", "pasiunea feroce pentru frumos", tentația iraționalului ("Mentalitatea baudelairiană sau cea mallarméeană nu pot fi înțelese în afara recrudescenței iraționalismului în sistemele metafizice închegate, ca și în filosofia comportării
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
discuțiile despre societate, politică sau individ, dimensiunea religioasă fiind rar abordată. Marea criză nu este cea economică sau politică, sugerează textul, ci criza morală generată de ruperea legăturii cu Dumnezeu. Autorul nu se teme să vorbească despre minuni, cu personaje decupate din realitatea de lângă noi, dezvoltă o poveste într-un spațiu care ar putea fi provocator pentru orice regizor: o cârciumă-biserică. Un spațiu extrem de colorat, în care se întâlnesc exemplare diferite dintr-o „faună” umană din care nu lipsesc bețivii, târfele
Aleluia. La ce i-a folosit unul din ”joburi” lui Valentin Nicolau by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/74110_a_75435]
-
fi fost abandonat de propria-i fiică, Elena, și de soțul acesteia, Andrei Coler, care n-au întîrziat a emigra în Occidentul tuturor relelor, pandemoniul veștejit cu ardoare de Cameleonea de-a lungul întregii sale vieți. Scena merită a fi decupată: "S-au dus la Răutu și i-au spus că el și Lena a doua zi vor depune actele de emigrare, la care Răutu le-a răspuns: v-am rugat să așteptați pînă cînd mă pensionez! El era atunci președintele
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
Lucia Negoiță Cum să încep? Aș decupa, dintr-o peliculă imaginarii, momentulîn care te-am cunoscut. Era primăvara lui 1967... Amfiteatrul „Odobescu" de la Filologie. Erai împreună cu Marius Robescu... eu -însoțită de CN. Negoiță, profesorul de română, din liceu, alluiMarius. Nu apăruse încă volumul tău de debut, dar
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
sub pana lui Thomas Hardy, plăcerea pencilensiană de a pune în mișcare o întreagă galerie de personaje abia schițate, dar profund încrustate în canavaua socială (descrise, însă, catehetic, ori mizând pe profunzimile vocii interioare, ca la Joyce), ping-pong-ul replicilor parcă decupate din piesele pline de vervă ale lui Oscar Wilde sunt, fără nici un dubiu, englezești. După cum, din punctul de vedere al stratificării sociale, structura orașului Charlestown trimite și ea o realitate englezească: „localnicii nu sunt individualități, ci alcătuiesc un cor compozit
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
șir de relații între obiecte alăturate. Pentru o serie de artiști contemporani, moștenirea cézanne-iam nu înseamnă continuarea explorării unor drumuri deschise de maestru ci pur și simplu citarea unor elemente izolate din lucrările sale... în „Lac nr. 2", Ellsworth Kelly decupează dintr-un peisaj mediteranean suprafața acoperită de apă și construiește, pornind de aici, o structură pur albastră ce elimină orice alt context... O compoziție abstractă de Brice Marden este inspirată de cele trei benzi-planuri ale unei reprezentări a Muntelui St
Paul Cézanne și arta secolului al XX-lea by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6789_a_8114]
-
expresia ei sonoră se baza, cel puțin în corurile tragediilor, pe scandarea (e-adevărat, monovocală) a textelor dramatice. Una este însă să reciți un vers, descompunându-l în diferitele sale unități metrice sau silabice și alta e să-l rostești decupat în bucăți semantice irecognoscibile, aparent (și uneori chiar esențial) extravagante, dacă nu și bizare. De la muzica letristă și până la verișoara ei naturală - mouth-music -, exersată de școala engleză a anilor '80 (Denis Smaley, Simon Emmerson, Trevor Wishart) și restituită de ansambluri
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
mai multe istorii: una mare, cu majusculă, aparent obiectivă, în care prozatorul introduce alte câteva, așa zicând mărunte, personalizate, subiective la modul omenesc. Extrem de interesant e însă că Filip Florian nu desenează mai întâi cadrul, pentru a focaliza și a decupa apoi secvențele private. El pornește invers, de la ceea ce este mai personal în buzunarul încăpător al epocii istorice, pentru a o caracteriza, din mers, pe aceasta din urmă. Înainte deci ca zilele regelui Carol I să înceapă (în chiar ultima frază
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
se întoarcă acasă, în fața comisiei, fratele cel mare trebuie să decidă dacă se întoarce cu ei sau nu. Scena rămîne exemplară dacă o corelăm cu fotografia de familie realizată înainte de plecare, una din acele fotografii de bîlci, unde chipurile sunt decupate într-un carton, cel din film înfățișînd o familie burgheză înstărită fiecare membru într-o postură artificială, ilustrînd probabil idealul de prosperitate către care-i îndreaptă transatlanticul. Tabloul de familie se recompune pentru o ultimă oară, mama, fii, cele două
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
bustul gol și în afara pumnului foarte greu, una din mîini supradimensionată are ceva din forța amtrack-ului, totul poate fi găsit în recuzita tradițională a benzii desenate. Devin supărătoare în film citatele, X-urile și Zerourile din X-Men, scene care par decupate din Men in Black al lui Barry Sonnenfeld, precum periplul agentului și al lui Hellboy pe coridoarele instituției lăsînd să se vadă orătăniile infernale, teratologia de cabinet prin nenumăratele uși neglijent deschise. La fel, am văzut în exotismul grotesc din
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
ale statuii, Caragiale, par lui-meme, trimițîndu-i, în seara cînd i se joacă Momente-le, o telegramă regizorului. În care-i spune să nu dispere. Și cum să nu disperi, rîzînd a zădărnicie, văzînd cu ochi dezamăgiți scenetele pe care le decupează Teodoreanu, fratele celui care e directorul Naționalului ieșean, din Parlament și pe care, cu îndreptățire, le-am putea decupa și noi? Ceva mai mult decît actualitatea clasicilor. De un portret cusut cu fire de tămîie, și nu în înțelesul leșios-encomiastic
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
-i spune să nu dispere. Și cum să nu disperi, rîzînd a zădărnicie, văzînd cu ochi dezamăgiți scenetele pe care le decupează Teodoreanu, fratele celui care e directorul Naționalului ieșean, din Parlament și pe care, cu îndreptățire, le-am putea decupa și noi? Ceva mai mult decît actualitatea clasicilor. De un portret cusut cu fire de tămîie, și nu în înțelesul leșios-encomiastic ce, îndeobște, i se atribuie sfîntului miros, are parte Arghezi, ca de la limbă ascuțită la maestru al subtilităților, fie
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
univers al artei și gândirii. Atunci când, arestat de naziști, Leone Ginzburg îi vorbește soției (viitoarea celebră romancieră Natalia Ginsburg), el se comportă, de fapt, asemeni unui personaj dintr-o carte. Iar rândurile pe care i le dedică Rob Riemen sunt decupate parcă dintr-o fascinantă elegie ce vorbește despre curaj, demnitate umană și irepresibiliă dorință de libertate: Deodată i-a venit în minte o altă imagine. O dimineață de vară timpurie. În văpaia primelor raze de soare, câmpurile de grâne colorau
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]