738 matches
-
analiza procesul modelării cauzale în câteva variante diferite. Vom începe pe scurt cu relațiile non-liniare bivariate și apoi ne vom ocupa de cauzalitatea independentă multivariată, cauzalitatea de control multivariată, cauzalitatea interactivă și modelele path și vom termina cu modelarea cauzală deductivă formală. Promit să folosesc multe exemple. Scopul meu este să prezint câteva dintre formele în care se prezintă relațiile dintre variabile în științele sociale. Modelarea este un meșteșug care cere subtilitate. Totodată cere timp și experiență, așa că acest curs nu
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
între niște variabile care există într-o anume relație cauzală ipotetică. Această tehnică vă va ajuta să vă clarificați gândurile și să vă sporiți gama de idei creatoare pe care o puteți oferi în calitate de specialiști ai științelor sociale. V. Modelarea deductivă formalătc "V. Modelarea deductivă formală" Într-o carte recentă și provocatoare, Rebecca Morton susține că strategia de modelare cauzală introdusă până acum este încă parțială și incompletă.1 În exemplele pe care le-am studiat am început cu o ipoteză
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există într-o anume relație cauzală ipotetică. Această tehnică vă va ajuta să vă clarificați gândurile și să vă sporiți gama de idei creatoare pe care o puteți oferi în calitate de specialiști ai științelor sociale. V. Modelarea deductivă formalătc "V. Modelarea deductivă formală" Într-o carte recentă și provocatoare, Rebecca Morton susține că strategia de modelare cauzală introdusă până acum este încă parțială și incompletă.1 În exemplele pe care le-am studiat am început cu o ipoteză și am construit apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmații de testat. În loc să începem cu o singură afirmație empirică ipotetică selectată și apoi să complicăm gradual lucrurile, Morton sugerează că o abordare mai sofisticată a modelării ar începe cu o reprezentare abstractă formală și ar descoperi apoi, prin raționament deductiv, afirmații empirice de propus. Prin urmare, Morton așteaptă de la procesul modelării mult mai mult decât am dezvoltat noi până acum. Produsul acestuia trebuie să reprezinte o percepție mult mai profundă a tiparelor empirice de interes și o precizie mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și rolul echilibrului în analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
5. 2. Inteligența logico-matematică, înseamnă a gândi la cauză și efect, a înțelege relațiile dintre acțiuni, obiecte și idei. Este abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziții și de-a efectua operații matematice și logice complexe. Implică abilități de gândire deductivă și inductivă, precum și capacități critice și creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligență logico-matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimiști, fizicieni. 5. 3. Inteligența muzicală înseamnă a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la tonuri, la
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sau nespecific. Unele dintre ele au un dublaj lingvistic și, în consecință, pot fi conștientizate, în timp ce altele nu au un dublaj lingvistic, neputând fi conștientizate (David, 2000). Prelucrările informaționale care au un dublaj lingvistic pot funcționa conștient (de exemplu, raționament deductiv) sau inconștient (de exemplu, automatizarea unor deprinderi învățate conștient). Cognițiile sunt structuri informaționale (prelucrări informaționale) care presupun conținuturi informaționale și procesele informaționale care generează aceste conținuturi. Conținuturile informaționale se referă la motivații (de exemplu, scopuri/dorințe), percepții, imagini, gânduri (de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
arate că putem extinde failibilismul popperian în domeniul matematicii. El oferă două argumente în acest sens. Strategia sa constă, în primul rând75, în a distinge între două tipuri de teorii: teoriile euclidiene 76 și teoriile cvasi-empirice. Teoriile euclidiene sunt sisteme deductive în care se pleacă de la un set de axiome astfel încât "adevărul, scurgându-se de sus în jos prin canalele sigure care prezervă adevărul ale inferențelor valide, inundă întregul sistem." (Lakatos 1976: 205). Dezvoltarea unei astfel de teorii se face în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
primei. Ce înseamnă că un sistem algoritmic este interesant? Dacă ținem cont că un sistem algoritmic neinteresant este unul în care teoremele sunt în întregime predictibile, vom spune că un astfel de sistem este interesant dacă teoremele sale sunt opace deductiv. Prin opacitate deductivă se are în vedere aici incapacitatea noastră de a vedea, în cazul unei derivări logice a unei propoziții din alta sau altele, cum sunt legate conceptele din premise cu cele din concluzie. Acum, dacă avem în vedere
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că un sistem algoritmic este interesant? Dacă ținem cont că un sistem algoritmic neinteresant este unul în care teoremele sunt în întregime predictibile, vom spune că un astfel de sistem este interesant dacă teoremele sale sunt opace deductiv. Prin opacitate deductivă se are în vedere aici incapacitatea noastră de a vedea, în cazul unei derivări logice a unei propoziții din alta sau altele, cum sunt legate conceptele din premise cu cele din concluzie. Acum, dacă avem în vedere rolul predictiv al
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
putem spune că "dacă matematica pură, de una singură, ne surprinde cu implicațiile judecăților sale înseamnă că dacă vrem să vedem succesul matematicii aplicate ca pe o surpriză separată, trebuie să fim siguri că nu am importat surpriza datorată opacității deductive" (Azzouni 2000: 2). Dar asta este chiar ceea ce facem. Matematica este ea însăși o sursă bogată de mirare deoarece nu ne descurcăm foarte bine la recunoașterea implicațiilor pe care le au anumite judecăți matematice, iar atunci când o folosim în știință
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Dar asta este chiar ceea ce facem. Matematica este ea însăși o sursă bogată de mirare deoarece nu ne descurcăm foarte bine la recunoașterea implicațiilor pe care le au anumite judecăți matematice, iar atunci când o folosim în știință cu un rol deductiv, nu facem altceva decât să transferăm aici și surpriza generată de opacitatea deductivă. Mai mult, am văzut în 4.5.1. că anumite ramuri ale matematicii pot fi privite ca înrădăcinându-se în anumite practici umane precum număratul și măsuratul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de mirare deoarece nu ne descurcăm foarte bine la recunoașterea implicațiilor pe care le au anumite judecăți matematice, iar atunci când o folosim în știință cu un rol deductiv, nu facem altceva decât să transferăm aici și surpriza generată de opacitatea deductivă. Mai mult, am văzut în 4.5.1. că anumite ramuri ale matematicii pot fi privite ca înrădăcinându-se în anumite practici umane precum număratul și măsuratul, dar că odată cu evoluția matematicii au apărut concepte matematice care par foarte îndepărtate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ale matematicii pot fi privite ca înrădăcinându-se în anumite practici umane precum număratul și măsuratul, dar că odată cu evoluția matematicii au apărut concepte matematice care par foarte îndepărtate de aplicațiile fizice. Ne putem folosi aici de conceptul de opacitate deductivă pentru a înlătura surpriza generată de faptul că astfel de concepte matematice își găsesc aplicare în fizică, astfel: aceste concepte sunt conectate deductiv cu alte concepte matematice care nu sunt îndepărtate de aplicațiile fizice, doar că noi nu vedem această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
concepte matematice care par foarte îndepărtate de aplicațiile fizice. Ne putem folosi aici de conceptul de opacitate deductivă pentru a înlătura surpriza generată de faptul că astfel de concepte matematice își găsesc aplicare în fizică, astfel: aceste concepte sunt conectate deductiv cu alte concepte matematice care nu sunt îndepărtate de aplicațiile fizice, doar că noi nu vedem această legătură datorită opacității deductive. Azzouni ne avertizează, însă, că lucrurile nu stau așa de simplu cu toate exemplele de astfel de concepte matematice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
surpriza generată de faptul că astfel de concepte matematice își găsesc aplicare în fizică, astfel: aceste concepte sunt conectate deductiv cu alte concepte matematice care nu sunt îndepărtate de aplicațiile fizice, doar că noi nu vedem această legătură datorită opacității deductive. Azzouni ne avertizează, însă, că lucrurile nu stau așa de simplu cu toate exemplele de astfel de concepte matematice. Dacă ce avem în vedere este prăpastia ontologică dintre domeniul empiric și lumea entităților matematice, Azzouni consideră că "este destul de evident
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dar asta doar dacă avem în vedere doar rolul predictiv al matematicii. Există însă, așa cum am văzut în 4.5.4., multe alte roluri pe care le joacă matematica în știință și care generează surprize la fel de mari ca și rolul deductiv, iar aceste surprize nu mai pot fi considerate ca generate doar de matematică sau doar de știință. Să luăm drept exemplu cazul rolului euristic al matematicii. În acest caz, ne putem întreba cum se face că soluția unei probleme matematice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1971: 417). Se consideră de obicei că există două roluri indispensabile jucate de matematică în știință: (1) cel de limbaj limbajul matematicii este necesar pentru că furnizează oamenilor de știință aparatul de care au nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
iar asta nu o contestă nimeni. Principala premisă a argumentului indispensabilității nu trebuie să spună și că aplicabilitatea matematicii este un fapt explicabil." La prima vedere, această "comoditate" a platonistului pare justificată. Strategia sa este de a da un argument deductiv pentru existența entităților matematice plecând de la faptul unanim acceptat că matematica este aplicată în știință. Un lucru important care trebuie remarcat în legătură cu această strategie este că se bazează pe o viziune naturalistă cu privire la angajamentul ontologic. Aceasta este o observație importantă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2006a). 27 După Resnik, "Hilbert a crezut că metoda sa axiomatică a creat posibilitatea unei cercetări riguroase a independenței postulatului paralelelor" (Resnik 1974: 387). 28 În această nouă viziunea asupra axiomelor, accentul nu se mai pune decât pe problema relației deductive dintre propoziții, problema adevărului lor fiind lăsată deoparte. Pentru mai multe detalii privitoare la viziunea lui Hilbert despre axiome, a se vedea Resnik (1974). 29 "adică forme goale care devin judecăți de îndată ce sunt atribuite semnificații precise simbolurilor din care sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
reorganizarea matematicii și, de aceea, nu îl ia în discuție. 78 Editorii articolului lui Lakatos (1976) (J. Worrall și G. Currie) atrag atenția ca filosofia lui Hilbert nu este cel mai bine încadrată în euclidianism deoarece metamatematica nu are structura deductivă cerută pentru a fi considerată un sistem euclidian. 79 Există, desigur, mai multe cai pe care le poate urma cineva și / sau care au fost urmate pentru a susține viziunea potrivit căreia matematica ar avea un statut special în fața atacurilor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
se bazează mai mult pe inventarierea realităților existente în domeniu, apoi sintetizează criterii ce par „raționale” pentru segmentare (Hax și Majluf, 1996), cei francezi propun abordări mai elaborate. Spre exemplu, Atamer și Calori (1993) propun atât o metodă analitică și deductivă, cât și una intuitivă. Prima metodă presupune un proces mai elaborat la nivelul explicațiilor, dar dificil de utilizat în practică în cazul unor firme mari cu portofolii complexe. Cea de-a doua este mai ieftină din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
imediat adevărul pe baza cunoștințelor și experienței dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare. După Larousse (2006), intuiția reprezintă gândirea care își investește direct obiectul, fiind în același timp contact și comprehensiune, cunoaștere imediată fără interpunerea semnelor sau procedeelor experimentale ori deductive. În psihologia dezvoltării, la J. Piaget (1965) se întâlnesc expresiile „gândire intuitivă” și „raționament intuitiv” pentru a caracteriza o formă mintală de tranziție între organizările senzorio-motoare și operativitate, care se formează între 4 și 6 ani (în prioada preoperatorie). INVESTIGAREA
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urmează să-și ducă studenții în Infern, în Purgatoriu și apoi în Paradis. Cu toate acestea, e evident că, de multe ori, "repetarea" textemelor actualizează mai mult decât simpla lor semnificație "generică". Acest fapt poate fi explicat cu ușurință pe cale deductivă: reprezentând o parte a unui text, adică a unui discurs dotat el însuși cu sens, și nu doar cu semnificație (cum se întâmplă cu anumite expresii idiomatice, de pildă), textemele "celebre" actualizează o parte a funcțiilor semnice pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deprinderilor să se sprijine pe perceperea unui material didactic, a unor exemple și fapte concrete, asigurându-se unitatea dintre imagine și abstracție, dintre cunoașterea senzorială și cunoașterea logică în procesul de învățământ; - demersuri: - inductiv, prin simțuri (de la concret la abstract); - deductiv, prin intelect (de la abstract la concret) - modalități concrete de realizare (prin raportare la cele două funcții stabilite de Nicola, I., 2000, p. 349): - prin trecerea de la concret la abstract (elaborarea generalizărilor): PREDARE intuiția este bază pentru elaborarea conceptelor, teoriilor prin
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]