407 matches
-
unei filozofări ieftine, dar cu pretenții și al unei persiflări confuze, din care nu înțelegem decât că autorul se îneacă de indignare. Urmează „piesa de teatru“, în care aceleași personaje, nediferențiate prin limbaj (toate vorbesc ca Dumitru Radu Popescu), se defăimează reciproc. Apoi, „versurile“ aproximativ șaptezeci de pagini, și ele prolixe, apoi din nou „teatru“ și așa mai departe. ...Apoi, în sfârșit, ultima pagină, 363, pe care o întoarcem răsuflând ușurați. Filozofie in versuri Volumul Poezii, erezii și taine (A.M. Press
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai mărișoare. Asprimea afirmațiilor parcă l-a trezit din buimăceala și mahmureala ce puseră stăpânire pe el. Se părea că oamenii aveau dreptate. Dreptatea lor, firește... Că el avea dreptatea lui, asta-i altă socoteală. Că niciun bărbat nu-și defăimează nevasta, cu atât mai puțin el!... Mai bine o las decât s-o ponegresc!... chibzuia Mazilu când a rămas de unul singur în crucea drumului de la Jitărie. Și cum să o las cu șapte guri în casă și cu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
simțurilor voastre, ale acestui magician și fachir care s‑a inițiat În Egipt...“ „S‑a ținut de cuvânt“, zise Sofia. „Până număr la zece“, stărui Petru, neluând‑o În seamă, „trupul său se va prăvăli pe pământul pe care‑l defăimează, va cădea ca un pietroi la picioarele voastre, ca să nu se mai ridice niciodată din țărână... Asta e vrerea Domnului... Unu...“ „Dar el și‑a luat zborul“, zise Sofia, „a dovedit că e făcător de minuni“. „Doi...“ „Chiar dacă o să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la Huysmans), sigur, domnul Arghezi e un poet modernist cu prisosință. Poet modernist pentru uzul micilor reporteri israeliți emoționați de infinita varietate a înjurăturilor ungro-valahe din Blesteme. Dușman firesc al acestei realități: Inteligența. Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale preconizând nu știu ce sentimentalism, nu știu ce vag senzualism turanic. Reflexiunea va indispune totdeauna pe acest primar. El nu poate înțelege că
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu diferiți creditori ai soțului ei, și chiar să fie închisă pentru neplata datoriilor. Aici, s-a încrezut într-un grec mai tânăr decât ea, care după ce i-a cheltuit banii a părăsit-o. La bătrânețe a rămas săracă și defăimată de oameni și cu o casă plină de copii. ,,Așea au plătit și Dumnedzău Ducăi Vodă, precum au făcut și el altora”<footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Doamna Anastasia s-a întors în Moldova în primăvara anului 1693, atunci când fiul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
hexagoanele fără număr se află cartea pe care o caută și n-o vor găsi... Dar poate că aceste Întrebări, fără sens În lumina ce mă Înconjoară, sînt singurele meandre de care ar trebui să mă tem. Și să nu defăimez dragostea de care am nevoie. Cu toate că nimic nu pare mai ușor decît a pleca și a spune că Ariadna a apărut pe scenă pentru că incertitudinea nu le-a plăcut niciodată grecilor... Știu că Tezeu nu poate invoca argumentele lui Ulise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
unde este valuta și cum ai putut fi atât de tâmpit? Nu știu ... Dacă Începi așa ești și mai mare dobitoc și nu-ți prevăd nimic bun pentru tine și pentru familia ta! Ce vină are familia pe care ai defăimat-o În halul ăsta? Ce rău ți-am făcut eu? Te-am adus de la Iași, unde erai Încurcat cu hăitușca aia, ți-am adus familia, ți-am dat apartament bun, butelie, ți-am dat un post pe măsură, te-am
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trupul mi-e o încrengătură imensă de intestine pline cu dejecții, acoperite cu un strat subțire de piele. Știți că pentru Nietzsche mersul la toaletă era un chin. În Ecce Homo, îi blestemă pe nemți pentru berea și cârnații lor, defăimându-le bucătăria. Asemenea lui Gogol, alt neuro-castrat celebru, a colindat orașele din nordul Italiei în căutarea unui leac pentru digestie, concretizat în porții imense de paste antiacide. Am deviat de la subiect. Așadar, la toaletă, felul de a urina al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
tovărășie este o dulce întîlnire cu sine numai. Mărturia unei sinisidis bune îl face a privi cu urâciune nebuniile și deșertăciunile lumei; el n-are poftă de alta, făr' numai la liniștea sufletului, nu se teme nicicacum de nestatornicia norodului, defaimă bogățiile și batjocorește acele mai mari averi ale pământului; mulțămit de cele de față, este cu odihnă pentru cele viitoare; îndestulat cu sine, nu se însărcină cu nime; nu se vede mai mult a intra în supărările nevoii, de-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tip de artă în străinătate: „Culegerea de față a fost publicată mai întîi în franțuzește, în Elveția, și credem că acesta e un bine făcut de dl Eftimiu țării sale, în timpul cînd se zvonea, de către prietenii săi literari, că o defăimează” (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11011, 18 ianuarie 1920). Comentariul despre nuvelele „fantastice, filozofice, fanteziste, realiste, naturaliste”, unificate însă sub semnul „poemului în proză”, din volumul Paharul cu otravă al lui Adrian Maniu (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11036, 26
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca pe niște animale cărora nu le sînt satisfăcute nici măcar nevoile elementare. Această absurditate cu egalitatea între oameni, uniformizarea claselor sociale, va fi în curînd doar o amintire tristă. Noul sistem va acorda șanse egale tuturor, fără însă a-și defăima indivizii. Cozile la alimente vor dispărea, produsele care asigură subzistența nu vor mai fi raționalizate prin tot felul de bonuri și tichete, circulația rutieră nu va mai fi restricționată la sfîrșit de săptămînă și în timpul iernii, vor dispărea și cotele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
îngenunche lângă el și-i presă artera carotidă, tăindu-i astfel fluxul sanguin către creier. — Bobby, băiete, nu mă prea omor eu după sergentul Blanchard, dar e colegul meu și n-o să las un gunoi sifilitic ca tine să-l defăimeze. Ei bine, ai încălcat condițiile eliberării condiționate și ai riscat o călătorie înapoi la Q pentru excursia asta de-aici. Când o să-ți dau drumul la gât, o să-mi spui de ce. Dacă nu îți presez gâtul din nou, până-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de La Mettrie (Într-o comedie din 1747)? Nu se prea știe. Cert este Însă că apariția muscadinilor se leagă de Contrarevoluție și de frenezia generației tinere. Cel care Îi numește astfel În 1793 e deputatul Chabot, atunci când vrea să-i defăimeze pe junii din Lyon, cei care se Împotriviseră trupelor Convenției. Cu precizarea că, pentru lyonezi, muscadinii erau comișii magazinelor de coloniale. Și că, după 9 Thermidor 1794, muscadinii și „la jeunesse dorée de Fréron” aveau să simbolizeze pentru francezi Contrarevoluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
buzele tuturor injurii și ocări, împingând uneori oamenii până în pragul răzmeriței. Fără a fi nevoiți să se lege direct de Abu-l-Hassan, lucru pe care rareori cutezau să-l facă, unii predicatori din ziua de vineri 1 nu trebuiau decât să defaime corupția, nerușinarea și nelegiuirea pentru ca toți binecredincioșii să știe fără urmă de îndoială cine anume era vizat și să arunce în gura mare strigăte răzvrătite de „Allahu akbar!“, cărora imamul care rostea rugăciunea le răspundea uneori, cu enigmatică ipocrizie: „Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pierdut casa? Ați pierdut locul de muncă? V-au răpit din averile voastre sau v-au despărțit familia? Sau v-a părăsit Dumnezeu și nu mai simțiți mila și ajutorul Lui? - Nu, nimic din acestea, părinte, slavă Domnului! Ei ne defăimează numele și ne vatămă onoarea în fața oamenilor. Ne clevetesc și răspândesc mereu neadevăruri despre faptele și caracterul nostru, despre familia noastră. Mă doare și sufăr mult din această cauză. Am încercat să îmi apăr onoarea și numele de ei, să
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Oare n-a fost clevetit Mântuitorul nostru Iisus Hristos? Dar cum S-a comportat El? „Ca o oaie spre junghiere S-a adus și ca un miel înaintea celui ce îl tunde nu deschidea gura Sa”. Sau puțin au fost defăimați pe lume Sfinții Apostoli, cărora li s-au ridicat atâtea biserici? Câți sfinți și mucenici nu au fost clevetiți la vremea lor de cei fără de Dumnezeu și ce răutăți nu scornea dușmanul credinței despre ei? Dar cunoști dumitale măcar unul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de tineri ce se adunau în anii ’80 ai secolului XIX în Cartierul Latin din Paris și unde se întâlneau noaptea, iar în urma consumării abuzive de alcool și alte substanțe psihoactive, criticau cu vehemență lucrările artistice ale ilustrilor predecesori, îi defăimau în scopul de a-și pune în valoare propriile talente și creații. Acești tineri se autointitulau ”hidropați” ceea e ar însemna o mixtură între ”hidroterapie” și ”nevropatie”, ei fiind fără îndoială caracterizați de o gândire mistică incoerentă și maladivă. Înspre
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
sesizat chestia asta taman acum), ba că era terorist (păcat de neiertat, fiindcă numai națiunea americană are voie să practice fără limite sportul acesta). Pentru moartea lui Osama, mai mult au costat copacii tăiați pentru a publica ziarele, care îi defăimau post-mortem imaginea, decât recompensa pentru capul lui. Dacă până nu demult, Osama era un terorist uitat de mulți, ale cărui acțiuni negative și repercusiuni, nu se prea mai simțeau, fusese tras cumva pe o linie moartă, pentru a-l scoate
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
neam, în duhul iubirii de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, și să fii aruncat în focul gheenei. 10. Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu care este în ceruri. 11. Fiindcă Fiul omului a venit să caute și să mîntuiască ce era pierdut. 12. Ce credeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
făcut să mă întreb: „Da’ ce amărăciune în suflet” avem noi? Tocmai am încheiat un capitol însemnat din dorințele noastre. Mai degrabă s-ar potrivi să spunem: „La ospățul vinului să nu mustri pe aproapele tău și să nu-l defaimi la veselia lui”. Toate acestea au defilat prin mintea mea ca un fulger, încât prietenul meu și hangița - bat-o norocul - nu au simțit deloc absența mea din joc... Continuau să râdă... „Și fiindcă hangița face parte din cercul nostru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ocăra pe A. E. Baconsky, da-l ocăra rău, că s-ar fi lăsat influențat de Blaga. Tare mai era atent Crohmălniceanu ca nu carecumva să se "devieze". Greaua "moștenire a trecutului" era un clișeu proletcult numai bun pentru a defăima valorile românești. A, își adîncește gropițele Șichy. De-aia-l folosește Petre Roman în discursul contra opoziției. E moștenire de familie, de la tata Valter. M-am înșelat. Nu-i detașată deloc Miss Deemple, mi-a și mărturisit-o: "Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
toți pentru o poziție, Încercând să manipuleze situația În interes propriu sau să-ți sfărâme Încet, dar sigur, Încrederea În tine, pentru că astfel se simt mai bine În propria piele. Unchiul Will glumea când spunea mereu: „Dacă nu poți avea, defăimează“, dar majoritatea acestor oameni nu glumeau. Da, știam, mult prea bine. — Sigur. Categoric. Înțeleg foarte bine. Ăă... cred că e foarte mișto ce faci tu, am spus. Încă un zâmbet orbitor. Ah! Am Încercat să mă gândesc la ceva, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mod evident nu i-am dat de ales. Într-o industrie care se Învârte În jurul presei, am eșuat lamentabil. De fapt, e datoria ei, e obligația ei, să mă concedieze - a construit firma asta, iar eu vin aici și o defăimez. Cum o să-i spun lui Will? Sau părinților mei? Începusem deja să calculez cât timp Îmi va lua să-mi refac CV-ul și să Încep să candidez la alte slujbe când Kelly a luat o Înghițitură și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]