1,028 matches
-
110 de infanterie al Diviziei a 28-a SUA. Soldații proaspăt sosiți au acoperit breșa dintre elementele înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare a batalionului proaspăt sosit a fost modificată pe 19-20 octombrie din una defensivă în una de sprijin activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de infanterie și ai batalionului de sprijin au reușit să cucerească zona centrală a orașului Aachen;. În aceeași zi, ultimele forțe germane din hotelul Quellenhof
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
sistemului transmiterii verbale a ordinelor cu cel al documentelor scrise. Norman Davies avea să noteze: „Pe ansamblu, el a fost în afara elementului său, un om pregătit să dea ordine, dar aflat printre oameni neînclinați să se supună, un susținător al defensivei în compania entuziaștilor atacului”. Într-o altă întâlnire cu Piłsudski de pe 18 august, Weygand s-a simțit ofensat și a amenințat cu plecarea datorită respingerii inițiativelor lui cât și datorită lipsei de lipsei de respect al polonezilor pentru Antanta. Drept
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
În această zonă, Aliații au oprit înaintarea Axei la începutul lunii iulie în timpul primei bătălii de la El Alamein. Contraofensivele Armatei a 8-a din timpul lunii iulie s-au încheiat cu eșecuri în fața trupelor lui Rommel, care se trecuseră la defensivă în tranșee bine apărate de câmpuri minate. La sfârșitul lunii iulie, Auchinleck a ordonat încetarea ofensivei, și a trecut la rândul lui la defensivă și la întărirea propriilor forțe. La începutul lunii august, premierul britanic Winston Churchill și șeful Statului
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
timpul lunii iulie s-au încheiat cu eșecuri în fața trupelor lui Rommel, care se trecuseră la defensivă în tranșee bine apărate de câmpuri minate. La sfârșitul lunii iulie, Auchinleck a ordonat încetarea ofensivei, și a trecut la rândul lui la defensivă și la întărirea propriilor forțe. La începutul lunii august, premierul britanic Winston Churchill și șeful Statului Major Imperial, generalul Sir Alan Brooke, au efectuat o vizită la Cairo, în timpul căruia l-au înlocuit pe Auchinleck de la comanda Armatei a 8
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
întăriseră în mod decisiv armata, urma să fie purtat de două divizii blindate din Afrika Korps. Pe 30 iunie, înaintarea blindatelor Axei a fost oprită în timpul bătăliei de la Alam Halfa. Temându-se de contraatacul Aliaților, tanchiștii Axei au trecut în defensivă în tranșee. Factorii care favorizaseră apărarea Armatei a 8-a în timpul primei bătălii de la El Alamein (linia scurtă a frontului și flancurile sigure) ajutau acum defensiva italo-germană. În plus, Rommel avusese suficient timp pentru pregătirea defensivei și amplasase numeroase câmpuri
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
bătăliei de la Alam Halfa. Temându-se de contraatacul Aliaților, tanchiștii Axei au trecut în defensivă în tranșee. Factorii care favorizaseră apărarea Armatei a 8-a în timpul primei bătălii de la El Alamein (linia scurtă a frontului și flancurile sigure) ajutau acum defensiva italo-germană. În plus, Rommel avusese suficient timp pentru pregătirea defensivei și amplasase numeroase câmpuri minate și garduri de sârmă ghimpată. Armata a 8-a trebuia să declanșeze în mod obligatoriu un atac frontal împotriva pozițiilor Axei bine pregătite pentru defensivă
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
Axei au trecut în defensivă în tranșee. Factorii care favorizaseră apărarea Armatei a 8-a în timpul primei bătălii de la El Alamein (linia scurtă a frontului și flancurile sigure) ajutau acum defensiva italo-germană. În plus, Rommel avusese suficient timp pentru pregătirea defensivei și amplasase numeroase câmpuri minate și garduri de sârmă ghimpată. Armata a 8-a trebuia să declanșeze în mod obligatoriu un atac frontal împotriva pozițiilor Axei bine pregătite pentru defensivă și Montgomery dorea mai întâi să aibă superioritatea numerică care
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
defensiva italo-germană. În plus, Rommel avusese suficient timp pentru pregătirea defensivei și amplasase numeroase câmpuri minate și garduri de sârmă ghimpată. Armata a 8-a trebuia să declanșeze în mod obligatoriu un atac frontal împotriva pozițiilor Axei bine pregătite pentru defensivă și Montgomery dorea mai întâi să aibă superioritatea numerică care să-i asigure nu numai capacitatea de străpungere a liniilor Axei, dar și pe cea de exploatare a succesului inițial și de distrugere a Afrika Korps. În toate luptele de
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
din deplasare. În lipsa combustibilului, tancurile au rămas în câmp deschis, pradă ușoară pentru aviația aliată. Totuși, britanicii nu au reușit să cucerească pozițiile părăsite de tancurile Axei. De fiecare dată când încercau să ocupe aceste poziții au fost respinși de defensiva Axei, sprijinită de tunurile antitanc foarte eficiente. La Tobruk, bombardierele RAF au reușit să scufunde petrolierul „Prosperina”, ultima speranță a lui Rommel de a-și reaproviziona vehiculele cu combustibil. Marți: 27 octombrie În acest moment, principalele lupte se concentraseră în
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
atacului Armatei a 8-a. Pentru a evita distrugerea totală a forțelor sale, el a cerut de la Mussolini prin intremediul mareșalului italian Bastico permisiunea de retragere în Tunisia. În concepția generalului german, terenul din Tunisia ar fi permis organizarea unei defensive mai eficeinte împotriva Aliaților, cu atât mai mult cu cât aici se organiza o forță care să reziste ofensivei aliate cunoscută cu numele de cod „Torța’’. Mussolini a cerut însă pe 19 decembrie ca "Panzerarmee" să reziste cu orice preț
A doua bătălie de la El Alamein () [Corola-website/Science/312265_a_313594]
-
Drinei, dar sârbii au opus o rezistență acerbă. Austriecii au atacat fără succes pozițiile sârbilor pe 6 noiembrie, dar aceștia din urmă au fost nevoiți să se retragă din cauza crizei de muniție. Pe 7 noiembrie, trupele sârbe au trecut în defensivă pe noi linii de apărare. Pe 14 noiembrie, austriecii au atacat Valjevo. În același timp, austriecii au încercat și să pătrundă în valea râului Velika Morava dar, după traversarea Dunării și a regiunii Semendria, șase batalioane ale atacatorilor au fost
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
au continuat să trimită trupe din Balcani pe frontul de vest, iar unitățile bulgare rămase în regiune au rămas relativ pasive. Acțiunile militare ale Antantei au căpătat o mai mare amploare în luna august. Unitățile anglo-franceze au încercat să străpungă defensivă bulgară în regiunea lacului Dojran (9-18 august). Bulgarii au reușit să respingă atacul, provocându-le pierderi importante inamicilor. După intrarea României în război, Antanta a plănuit o ofensivă combinată, care avea ca scop scoaterea Bulgariei din război. Ofensiva trebuia să
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
urma să fie sprijinită și de acțiuni ale trupelor române și ruse de la nord de Dunăre. Prăbușirea frontului din România a oprit însă punerea în aplicație a acestui plan. Planul comandamentului germano-bulgar pentru anul 1917 era axat în principal pe defensivă, întărirea pozițiilor și comunicațiilor din spatele frontului și respingerea oricărei acțiuni ofensive a Antantei. Declanșarea ofensivei trupelor aliate (660.000 de soldați din care 240.000 de englezi, 200.000 de francezi, 130.000 de sârbi, 50.000 de italieni, 17
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
000 au mai trăit pentru a apuca să se întoarcă în patrie.) Obiectivul limitat al ofensivei sovietice a permis germanilor să-și retragă trupele Grupul de Armate A al generalului Ewald von Kleist din Caucaz și să-l treacă în defensivă pe râul Don înregiunea orașului Rostov. A doua fază a operației a fost declanșată pe 13 ianuarie 1943, odată cu atacul a patru armate ale Frontului Voronej al generalului Golikov, care a încercuit și a distrus Armata a 2-a maghiară
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
într-o locație strategică, pe creasta unui deal și lângă râul Nabăo, cetatea avea un zid exterior defensiv și o citadelă (alcáçova) ce conținea la rândul ei un donjon. Donjonul, un turn central ce avea atât funcțiuni rezidențiale cât și defensive, a fost introdus în Portugalia de către Templieri, iar cel din Tomar este cel mai vechi din țară. O altă noutate introdusă în arhitectura militară din Portugalia de către Templieri (deprinsă în decenii de lupte în Normandia și Britania) sunt turnurile de
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
aeriană, decolând de pe aeroporturi locale, în vreme ce avioanele aliate trebuiau să zboare de pe aeroporturile din Algeria. Pe 17 noiembrie, în aceiași în care a sosit la post comandantul german Nehring, elementele avansate ale brigăzii a 36-a a luat contact cu defensiva Axei la Djebel Abiod - 400 de parașutiști, 17 tancuri și mai multe tunuri autopurtate. Aliații au reușit să scoată din luptă 11 tancuri inamice, dar înaintarea lor a fost oprită, iar luptele de la Djebel Abiod au continuat încă nouă zile
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
2-lea de parașutiști britanici au fost parașutați pe 3 decembrie lângă aeroportul și orașul Depienne, la aproximativ 48 km sud de Tunis („Operațiunea OUDNA”) cu misiunea de a distruge avioanele de bombardament în picaj Stuka, care susținuseră foarte eficient defensiva germană. Britanicii au fost parașutați într-o zonă în care era cantonat un batalion italian de bersalieri experimentați. Radio Roma a relatat că bersalierii au luat 300 de prizonieri dintre parașutiștii britanici. Britanicii în schimb au raportat că parașutiștii au
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
au fost retrase din regiunea Sbiba. Două batalioane experimentate de bersaglieri au atacat atât pozițiile britanicilor cât și pe cele americane, respinse după lupte grele. A doua zi, atacul germanilor împotriva americanilor a fost oprit numai după sosirea în sprijinul defensivei a unor batalioane de artilerie americane. În fața defensivei hotărâte și în condițiile în care a aflat de sosirea Armatei a 8-a Aliate la Medeine, la câțiva kilometri de Linia Mareth, Rommel a decis să oprească atacul și să se
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
experimentate de bersaglieri au atacat atât pozițiile britanicilor cât și pe cele americane, respinse după lupte grele. A doua zi, atacul germanilor împotriva americanilor a fost oprit numai după sosirea în sprijinul defensivei a unor batalioane de artilerie americane. În fața defensivei hotărâte și în condițiile în care a aflat de sosirea Armatei a 8-a Aliate la Medeine, la câțiva kilometri de Linia Mareth, Rommel a decis să oprească atacul și să se retragă pe 22 februarie pentru întărirea apărării de la
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
Hispania, reface drumul lui Hannibal dar, ajuns în Italia centrală, este surprins de forțele celor doi consuli - Marcus Livius Salinator și Gaius Claudius Nero - la râul Metaurus, pierzând în bătălie întreaga armată și propria-i viață (207 î.Hr.). Redus la defensivă în sudul Italiei, Hannibal este rechemat în 203 î.Hr. în Africa, după victoriile repurtate aici de Scipio Africanul. La capătul a 16 ani de lupte, Hannibal părăsește neînfrânt pământul Italiei. La Zama însă, în Tunisia, în ultima bătălie a celui
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
regimentului participând la acțiune. Parașutările și aterizările planoarelor s-au întins pe durata a trei zile începând cu data de 17 septembrie. Militarii aliați au întâlnit o rezistență germană mai puternică decât așteptaseră planificatorii operațiunii. Printre trupele germane aflate în defensivă s-au aflat inclusiv unități de elită precum Corpul II Panzer SS. Doar un grup restrâns de militari aliați sub conducerea locotenent colonelului John Dutton Frost a reușit să ajungă la podul rutier de la Arnhem (pod numit în zilele noastre
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
în strâmtoare. Conform unei relatări a statului major otoman, la 2:00 p.m. „toate firele de telefon au fost tăiate, toate comunicațiile cu cetățile au fost întrerupte, unele dintre tunuri fuseseră scoase din luptă ... în consecință tirul de artilerie al defensivei a slăbit considerabil”. Vasul francez "Bouvet" a fost scufundat de o mină, făcându-l să se răstoarne cu tot echipajul de 600 de oameni la bord. Deminatoarele manevrate de civili, sub tirul constant al proiectilelor otomane, s-au retras, lăsând
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
la lăsarea nopții, i-au înjunghiat pe toți. O asemenea perfidie i-a îngrozit pe cumani, care au fugit mâncând pământul, fără a-și lua măcar recompensa cuvenită. După ce s-a răfuit cu pecenegii, Bizanțul a început, treptat, să schimbe defensiva cu ofensiva la frontierele sale răsăritene. Deoarece oștirea romee era slabă-kataphrakții erau puțini la număr, mercenarii nu inspirau încredere, iar milițiile stratiotice, practic, nu mai existau-Alexie, evitând bătăliile mari, îi ataca pe turci prin raiduri rapide, efectuate de detașamente mici
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
cu toată presupunerea că trecătoarea Predeal va cădea curând în mâinile noastre. [...] După succese cu rezultate schimbătoare în luptele zilnice ce se desfășurau acolo am trebuit să recomand Diviziei 89, după propunerea ei, să oprească atacurile și să treacă în defensivă. Altfel trebuia să mă tem de pierderea efectivului ei."
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
hotărârea de a invada Iwo Jima: debarcarea a primit numele de cod Operațiunea "Detachment". Până în iunie 1944, general-locotenent Tadamichi Kuribayashi a fost numit la comanda apărării Insulei Iwo Jima. Inspirându-se din apărarea din bătălia de la Peleliu, a gândit o defensivă diferită de doctrina militară japoneză. În loc să-și pregătească apărarea pe plajă pentru a preveni direct debarcările, Kuribayashi a înființat poziții defensive puternice, care se susțineau reciproc, în profunzime, utilizând armament greu și fix cum ar fi bateriile de artilerie și
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]